Sindicatul Solidaritatea Sanitară Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj

26/08/2026

Comunicat de presă: Impactul proiectului Legii salarizării (varianta din 20 august 2026) asupra angajaților din sănătate

Analiza pe 29.157 de simulări salariale arată că proiectul legii aduce creșteri pentru peste 92% dintre angajații din sănătate, dar lasă fără protecție drepturi aflate în plată. În forma utilizată pentru analiză, proiectul legii salarizării încă nu garantează respectarea regulii „nici un venit nu scade”, fiind identificate scăderi ale veniturilor salariale, ce nu sunt compensate de diferențele salariale tranzitorii. Datele contrazic ambele extreme: proiectul nu este integral nefavorabil, dar nici nu garantează încă faptul că nimeni nu pierde. Majoritatea câștigă, însă o minoritate identificabilă rămâne expusă. Acum trebuie eliminată această coadă de pierdere.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România a finalizat analiza de impact a proiectului Legii salarizării, în varianta din 20 august 2026, asupra angajaților din sănătate. Studiul, realizat de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” se întemeiază pe 29.157 simulări de calcul salarial efectuate de angajați prin Comparatorul salariilor din sănătate, acoperind 475 de unități sanitare din 41 de județe și București.
Rezultatul principal îl constituie existența unor creșteri generalizate, dar nu pentru toți.

Analiza arată că proiectul produce creșteri salariale pentru marea majoritate a angajaților din sănătate, în toate scenariile de aplicare. Venitul net median ar crește de la 5.941 lei la 7.778 lei pe lună, dacă sporurile pentru condiții de muncă se acordă la nivelul maxim al intervalelor legale, și la 7.219 lei dacă se acordă la nivelul minim.
Proporția celor care ar înregistra o scădere de venit variază, în funcție de nivelul la care unitățile acordă sporurile, între 0,81% și 2,66%. Raportat la cele 216.305 posturi ocupate din sistem, aceasta înseamnă între aproximativ 1.494 și 4.811 de angajați care ar pierde bani odată cu intrarea în vigoare a legii, în forma analizată a proiectului de lege.
Soluția propusă de FSSR este amendarea punctuală, finanțarea integrală și verificarea publică a rezultatului, așa cm am indicat aici.

Unde se află pierderile și de ce apar
Pierderile nu sunt distribuite uniform, ci se concentrează în combinații de funcție, loc de muncă, clasificare a unității și drepturi salariale care nu sunt integral preluate ori protejate.
- Anatomie patologică și medicină legală. Pierderea asistenților medicali este produsă de nepreluarea dreptului fix de 500 lei brut, nu de faptul că aceștia nu lucrează în ture. Dintre cele 488 de configurații unice identificate, 71 pierd; pierderea mediană este 215 lei net, iar maximul 292,50 lei net. echivalentul financiar al celor 500 lei brut.
- Continuitate. Plata de 40% pentru zilele nelucrătoare și excluderea unor componente variabile din DST pot genera scăderi pentru același pontaj.
- Clasificare și complexitate. Categoria VI de spitale are cea mai mare rată estimată de pierdere: 11,8% la nivelul minim al sporului CM și 4,0% la maxim.
- Plafonul de sporuri.
Cauza principală a pierderilor o constituie o prevedere legislativă
Cea mai importantă constatare a studiului nu este de natură statistică, ci juridică. Scăderile de venit provin, în principal, din eliminarea unor drepturi fixe aflate în prezent în plată cm sunt indemnizația de hrană (care nu este luată în considerare ca referință) și indemnizația lunară acordată în temeiul art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2023, abrogat expres prin art. 40 pct. 11 din proiect.
Această componentă este implicată în 85% dintre situațiile de scădere identificate. Deși drepturile respective nu figurează în lista de excluderi de la art. 33 alin. (6) din proiect și nu au caracter temporar sau variabil, este necesară includerea lor expresă în baza de calcul a diferenței salariale tranzitorii, adică în mecanismul care garantează că nimeni nu pierde venit.
Miza corecției o reprezintă faptul că o singură teză adăugată la art. 33 alin. (6), care să precizeze că aceste drepturi se includ în salariul aflat în plată la data de referință, ar elimina majoritatea scăderilor de venit.

Ce se îmbunătățește în proiect
Studiul confirmă și corectează, pe date, o serie de percepții din dezbaterea publică. Proiectul elimină mecanismul de erodare instituit în 2018, prin care sporurile și drepturile de continuitate se calculează la salarii de bază înghețate, iar nu la cele aflate în plată. Consecințele sunt măsurabile:
- Gărzile se plătesc mai bine. Tariful orar al gărzii de urgență din zilele lucrătoare și cel al gărzii la domiciliu cresc cu 32%, întrucât se raportează la salariul de bază actual, nu la cel din 2018.
- Sporul de tură crește substanțial. Deoarece cei 15% se aplică la salariul în plată, rezultă majorări semnificative față de nivelul actual.
- Se corectează o inechitate gravă a sistemului actual. În prezent, la același nivel nominal de spor, angajații din categorii profesionale diferite au sporuri diferite.
Riscul care rămâne este dat de nivelul la care vor fi acordate sporurile.
Legea nu stabilește cuantumul sporurilor pentru condiții de muncă, ci intervale în interiorul cărora decide fiecare unitate. Diferența dintre limita superioară și cea inferioară este de 640 lei net pe lună, respectiv 7.680 lei pe an, pentru angajați aflați în situații identice.

Analiza arată că plafonul de 20% instituit prin art. 21 alin. (2) face imposibilă acordarea sporurilor la nivelul maxim la scara întregului sistem, estimarea calibrată pe execuția bugetară națională indicând 22,08% din suma salariilor de bază și a gărzilor, peste plafon. Practic, legea permite ceva ce norma bugetară interzice. La aceasta se adaugă faptul că garanția nivelului minim al sporurilor, prevăzută la art. 34 alin. (2), expiră la 31 decembrie 2027.

Ce solicită FSSR
Pe baza rezultatelor studiului, Federația „Solidaritatea Sanitară” din România a transmis Parlamentului un set actualizat de zece propuneri de modificare, redactate ca texte de amendament, fiecare cu efectul cuantificat pe baza datelor. Cele mai importante sunt:
1. Includerea expresă, în baza de calcul a diferenței salariale tranzitorii, a indemnizației de hrană și a indemnizației prevăzute de art. I din OUG nr. 63/2023.
2. Stabilirea tarifului orar diferențiat aferent SDL-urilor la cel puțin 50% nivelul minim și 100% nivelul maxim.
3. Excluderea de la plafonul de 20% a părții din spor care corespunde nivelului minim al intervalelor legale și exceptarea de la limitarea sporurilor la 20% pentru unitățile din subordinea Ministerului Sănătății prin introducerea limitei de 30% pentru acestea (așa cm am convenit în cadrul negocierilor desfășurate pe tema proiectului legii salarizării).
4. Eliminarea limitei temporale a garanției nivelului minim al sporurilor.
5. Modificarea limitelor prevăzute de anexa nr. II, cap. II la art. 11, alin. (3) (la 15%) și alin. (4) (la 25%).

Poziția FSSR
Diferența dintre un proiect acceptabil și unul care produce nedreptăți nu se mai află, în acest moment, în arhitectura de ansamblu a legii, ci într-un număr mic de norme precis identificabile. Această situație este favorabilă intervenției parlamentare, deoarece obiectul dezbaterii nu mai este o rescriere a legii, ci un set de amendamente punctuale, fiecare cu efect verificabil pe date.

Consultarea națională continuă
A doua ediție a consultării naționale a angajaților din sănătate este în desfășurare. Angajații pot verifica impactul individual al proiectului asupra propriului salariu prin Comparatorul salariilor din sănătate și își pot exprima poziția prin chestionarul dedicat. Rezultatele consolidate vor fi publicate la încheierea consultării.

Precizare tehnică
Evaluarea nu ia în considerare varianta proiectului legii salarizării transmisă în data de 26 august 2026, incluzând modificările acesteia. O modificare ce schimbă radical datele problemei în forma din 26 august este cea generată de mutarea categoriei a II- a de spitale ca referință pentru grila de la cap. I al Anexei nr. II (față de categoria a III-a, cm figurează în forma din 20 august), aceasta determinând o diminuare semnificativă a veniturilor și o creștere a numărului de angajați care ar înregistra pierderi ale veniturilor salariale.

Sinteza studiului și comunicatul de presă în linkul din comentarii⤵️.
Comitetul Director

10/08/2026

06/08/2026

Sănătatea vorbește cu o singură voce: cele două federații reprezentative înaintează modelul comun de salarizare și îl vor apăra prin acțiuni comune.

Sănătatea vorbește cu o singură voce!
Cele două federații reprezentative înaintează modelul comun de salarizare și îl vor apăra prin acțiuni comune

Ministerul Muncii și Parlamentul au acum o soluție legislativă unitară pentru Sănătate. Transpunerea integrală și fidelă a pachetului este condiția comună pentru acceptarea proiectului. Decizia comună este clară, pachetul transmis astăzi Ministerului Muncii trebuind să fie preluat ca întreg, finanțat și transpus în norme obligatorii. Orice eliminare, diminuare sau amânare a elementelor sale esențiale va primi un răspuns coordonat al celor două federații, prin toate formele legale de acțiune sindicală.

Federația „Sanitas” din România și Federația „Solidaritatea Sanitară” din România, singurele federații sindicale reprezentative la nivelul sectorului Sănătate, au înaintat astăzi Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății setul comun de solicitări pentru modificarea proiectului legii salarizării, în partea aplicabilă sistemului public de sănătate.

Documentul nu este o simplă listă de revendicări și nici o colecție de corecții punctuale. El reprezintă o arhitectură legislativă completă, bazată pe grile și coeficienți, clasificarea unităților și a locurilor de muncă, reguli pentru condițiile de muncă și continuitatea serviciilor, protecția veniturilor, finanțarea drepturilor, salarizarea personalului nemedical/TESA, performanța și garanțiile dialogului social.

Noul model valorifică principiile și regulile negociate în anul 2023 de Ministerul Sănătății împreună cu cele două federații reprezentative și consacrate în cadrul contractului colectiv de muncă la nivel de sector. Modelul a fost actualizat prin negocierile și simulările desfășurate în ultimele săptămâni și definitivat în continuarea discuțiilor din 4 august 2026, de la Palatul Cotroceni, mediate de Administrația Prezidențială.

Prin această poziție comună dispare orice posibil pretext privind lipsa unei alternative tehnice sau existența unor solicitări sindicale incompatibile. Ministerul Muncii, inițiatorii politici și Parlamentul au în față o soluție unitară, formulată în texte legislative și susținută de organizațiile care reprezintă angajații din Sănătate la nivel de sector.
Astăzi nu înaintăm o cerere de a relua discuția de la zero, ci soluția comună a sectorului. De acum înainte, fiecare instituție și fiecare partid parlamentar trebuie să spună clar dacă apără angajații și funcționarea sistemului public de sănătate sau dacă își asumă respingerea unei alternative complete, negociate și verificabile.

Un model complet de salarizare, specific sistemului sanitar
Modelul comun reașază salarizarea astfel încât veniturile să reflecte mai bine complexitatea muncii, nivelul de responsabilitate, riscurile asumate, contribuția la continuitatea serviciilor și dificultatea de a asigura personalul necesar. Principalele componente sunt:

1. Diferențierea salariilor de bază după rolul unității sanitare. Unitățile sunt grupate în șase categorii, de la spitalele regionale, strategice și universitare la unitățile medico-sociale, pentru ca salariul de bază să reflecte complexitatea serviciilor și responsabilitatea instituțională.

2. Recunoașterea complexității locului de muncă. Coeficienții sunt majorați suplimentar pentru patru categorii de secții și compartimente. O parte din diferențierea lăsată astăzi aproape exclusiv sporurilor este mutată astfel într-o componentă stabilă: salariul de bază.

3. Grile complete și soluție pentru întreaga echipă. Pachetul cuprinde coeficienți pentru personalul medico-sanitar și auxiliar sanitar și introduce reguli de încadrare pentru personalul tehnic, economic și socio-administrativ/TESA și pentru personalul nemedical din serviciile de ambulanță. Reforma nu poate lăsa în urmă categoriile fără de care unitățile sanitare nu funcționează.

4. Limite minime reale pentru condițiile de muncă. Drepturile aferente riscurilor sunt organizate pe intervale obligatorii iar locurile de muncă pentru condițiile deosebit de periculoase sunt definite în lege. Sunt păstrate recompensele pentru radiații, neonatologie, săli de naștere, laboratoare, condiții grele și zone izolate sau cu deficit de specialiști.

5. Recompensarea corectă a continuității. Modelul menține sporul de tură la 15%, prevede pentru munca din repausul săptămânal și sărbătorile legale un tarif orar suplimentar între 50% și 100%, reașază plata gărzilor și stabilește reguli clare pentru garda la domiciliu și liniile de gardă acoperite prin contracte cu timp parțial. Continuitatea serviciilor medicale nu poate fi tratată ca o resursă gratuită.

6. Protecția venitului și finanțarea garantată. Niciun angajat nu trebuie să piardă din venitul salarial. Pachetul solicită includerea tuturor drepturilor relevante în mecanismul sumelor tranzitorii/compensatorii și continuarea finanțării creșterilor prin CNAS și influențele salariale până la reforma finanțării spitalelor, cu garantarea drepturilor salariale în plată după schimbarea mecanismului.

7. Performanță fără stimulente perverse. Este propus un program-pilot național pentru salarizarea suplimentară în funcție de performanță, cu indicatori care nu pot încuraja suprautilizarea serviciilor, selecția nejustificată a pacienților ori afectarea independenței profesionale. Sunt prevăzute și creșteri de până la 30% din venituri proprii, cu prioritate pentru angajații care contribuie la realizarea lor.

8. Dialog social care produce reguli obligatorii. Regulamentul de sporuri, criteriile de performanță, regulile gărzilor și soluțiile pentru încadrarea personalului trebuie construite cu participarea efectivă și, acolo unde documentul prevede, cu acordul federațiilor reprezentative la nivel de sector. Negocierea nu poate fi înlocuită de o consultare formală după ce deciziile au fost luate.

Trei rezultate obligatorii pentru ca proiectul să poată fi acceptat

a) Nicio scădere a venitului salarial total. Protecția trebuie verificată pe salariul de bază împreună cu sporurile, turele, munca de noapte, gărzile și activitatea din zilele libere, nu doar pe o componentă izolată.

b) Creșteri salariale pentru marea majoritate a angajaților de la intrarea în vigoare. Numărul angajaților menținuți temporar prin sume compensatorii este redus la minimum, iar toți angajații ajung să beneficieze efectiv de creșterea veniturilor, cel târziu începând cu al treilea an de aplicare.

c) Reguli finanțate, transparente și aplicabile. Nicio promisiune nu poate înlocui textul de lege, sursa de finanțare, normele subsecvente și simularea impactului asupra fiecărei categorii de angajați.

Ministerul Muncii și Parlamentul trebuie să răspundă public
Asigurările publice potrivit cărora veniturile nu vor scădea sunt importante, dar nu constituie o garanție juridică. Singurele garanții sunt prevederile adoptate, finanțarea lor și rezultatele unor simulări transparente asupra venitului total.

Cele două federații sindicale reprezentative la nivel de sector solicită:

I. Ministerului Muncii, să integreze integral pachetul în forma consolidată a proiectului, să publice de urgență textul actualizat.

II. Ministerului Sănătății, să susțină public și instituțional arhitectura construită pe regulile convenite în 2023 și să o apere în circuitul tehnic și politic, inclusiv în privința finanțării drepturilor și a actelor subsecvente.

III. Inițiatorilor, partidelor și parlamentarilor: să se pronunțe înaintea votului asupra pachetului ca întreg și, dacă este necesar, să îl transforme în amendamente. Selectarea doar a prevederilor convenabile, cu abandonarea categoriilor profesionale sau a garanțiilor de finanțare, nu reprezintă acceptarea soluției comune.

Sănătatea și-a construit soluția de organizare a sistemului de salarizare. Ministerul Muncii trebuie să o transpună, inițiatorii trebuie să o finanțeze, iar Parlamentul trebuie să și-o asume. Dacă aleg să o respingă, atunci vor fi responsabili de consecințe.
Solicitările comune vor fi apărate prin acțiuni comune

Federația „Sanitas” și Federația „Solidaritatea Sanitară” își asumă apărarea coordonată a acestui model în toate etapele următoare, respectiv negocierea tehnică, dialogul cu inițiatorii, întâlnirile cu partidele și grupurile parlamentare, informarea publică, prezentarea transparentă a efectelor și organizarea acțiunilor sindicale legale necesare.
Cele două federații își păstrează autonomia statutară, iar formele și calendarul concret al acțiunilor vor fi aprobate de structurile de conducere competente. Autonomia nu diminuează însă angajamentul comun, orice refuz de a transpune integral elementele esențiale ale pachetului determinând o reacție coordonată, proporțională cu gravitatea deciziei și cu efectele sale asupra angajaților.

Nu apărăm privilegii și nu cerem conservarea mecanică a unui sistem vechi. Apărăm valoarea muncii, diferențierea justificată între niveluri de complexitate și risc, funcționarea neîntreruptă a serviciilor medicale și capacitatea sistemului public de sănătate de a păstra profesioniștii de care depind pacienții.

Modelul convenit de cele două federații sindicale reprezentative la nivel de sector poate fi găsit în linkul din comentarii.

03/08/2026

Noutăți despre legea salarizării!

08/07/2026

https://www.facebook.com/share/1QkP3x6wsK/?mibextid=wwXIfr

Sursa: Ministerul Sănătății

Informații privind deblocarea unor posturi în Sistemul Sanitar

"Memorandum pentru deblocarea a 7.621 de posturi vacante din Sănătate
Ministerul Sănătății face un pas concret pentru consolidarea echipelor medicale din spitale: Memorandum pentru deblocarea a 7.621 de posturi vacante din Sănătate

Ministerul Sănătății a elaborat și a transmis în circuitul de avizare Memorandumul privind aprobarea organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din unitățile sanitare publice.

Este un demers necesar pentru întărirea echipelor medicale din spitale, reducerea presiunii asupra personalului existent și asigurarea continuității serviciilor medicale pentru pacienți.

Prin acest Memorandum se propune deblocarea ocupării a 7.621 de posturi vacante, dintre care:

- 1.910 posturi pentru medici;

- 2.955 posturi pentru asistenți medicali;

- 2.261 posturi pentru personal auxiliar sanitar;

- 436 posturi pentru alte categorii de personal medico-sanitar cu studii superioare;

- 59 posturi pentru personal de cercetare.

Memorandumul a fost elaborat pe baza solicitărilor transmise de unitățile sanitare și a analizei necesarului real de personal, cu respectarea principiului unei gestionări responsabile a resurselor publice și a nevoii de a asigura funcționarea eficientă a sistemului medical."

Declarația Ministrului interimar al Sănătății

„Un sistem de sănătate performant are nevoie de profesioniști dedicați și de echipe medicale complete. Fără medici, asistenți medicali și personal medical suficient, spitalele nu pot funcționa la capacitate maximă, iar presiunea asupra celor care lucrează deja în sistem devine tot mai mare. Prin acest demers, îmi reafirm angajamentul de a susține unitățile sanitare și echipele medicale, astfel încât pacienții să primească servicii medicale de calitate.”, a declarat ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.

10/06/2026

11/04/2026

Sărbători Pascale liniștite și fericite celor care sărbătoresc astăzi!