09/06/2026
Către,
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidaritații Sociale
În atenția d-lui Ministru Dragos Nicolae Pîslaru
Referință: propuneri legea salarizarii bugetare - ADMINISTATIE
Stimate domnule Ministru,
Prin prezenta, Federatia ”Solidaritatea”, afiliată Confederației Blocul National Sindical, urmare a sedinței din data de 04.06.2026, cu tema de discuție salarizarea personalului din familia ocupațională de funcții bugetară ”Administrație”, precum si a materialelor aflate pe site-ul ministerului în consultare publică, în completarea adresei noastre anterioare, vă transmitem și urmatoarele propuneri:
1. Încadrarea functiilor din cadrul tuturor structurilor Ministerului Finanțelor și a unitătilor subordonate pe grila coeficientilor de administrație publică centrală (eliminarea acestora din lista cu salarizarea unitatilor teritoriale). Nivelul de baza al unei functii publice de inspector din cadrul Ministerului de Finante si al instituțiilor subordonate, presupune un grad foarte ridicat de complexitate, datorat în primul rând volumului mare de modificari aduse Codului fiscal, Codului de procedură fiscala, a actelor normative incidente in stabilirea și administrarea creantelor fiscale, precum și a implicatiilor financiare cu efect imediat în bugetul de stat.
Totodata, în sustinerea celor propuse la acest punct, prezentam urmatorul exemplu: în cadrul aparatului propriu ANAF, functioneaza fara personalitate juridică Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili. Organele de inspectie din aceasta direcție au competenta de a realiza inspecții fiscale la mari contribuabili. Concomitent, directiile regionale (care momentan figureaza la grila teritorială) primesc frecvent, cu delegare de competente, societati încadrate la mari contribuabili, pentru efectuarea de controale inopinate/inspectii fiscale sau alte proceduri de executare silită. Asadar, atributiile ambelor structuri (atat cea centrală, cât și cea teritorială) sunt la fel de complexe, aplica aceeasi legislație, iar în consecintă, salarizarea trebuie sa fie la fel.
În grila aflata în consultare, un inspector superior de la nivelul unei directii regionale, cu atributii complexe, are un coeficient de salarizare de doar 2,12, sub nivelul de salarizare al unui inspector de muncă.
2. Salarizarea personalului din sistemul instituțional al finanțelor publice să se realizeze după o grilă separată în cadrul familiei ocupaționale ”Administrație”, deoarece aceasta activitate specifică nu poate fi comparată cu alte activitati din administrați.
Din consultarea proiectului pubicat, deși ierarhia funcțiilor reprezentative evaluate a fost realizată cu sprijinul reprezentanților Băncii Mondiale, care au asigurat consultanța, pentru legea salarizării unitare și pe baza acestei ierarhii ar fi trebuit să se calculeze apoi coeficienții de salarizare, întrucât prin această ierarhie s-a recunoscut importanța și complexitatea muncii fiecărei categorii de funcții bugetare, din păcate, în grilele cu coeficienții de salarizare nu s-a ținut cont de această ierarhie a funcțiilor, ceea ce a condus la stabilirea unor salarii care nu respectă principiile sistemului de salarizare, care sunt enunțate la art. 6 din proiectul acestei legi de salarizare unitară,
Astfel, deși în anexa cu ierarhia funcțiilor reprezentative evaluate, pentru funcția de inspector superior/consilier juridic superior din instituțiile de nivel central s-a stabilit gradul de salarizare 8 , din maximul de 10 grade, iar pentru aceleași funcții de la nivel teritorial s-a stabilit gradul 7, din maximul de 10 grade, ceea ce ar fi condus la o proporție de 80% din salariul maxim pentru nivelul central și 70 % din salariul maxim pentru nivelul teritorial, totuși, prin grilele cu coeficienții de salarizare, aferente domeniului "ADMINISTRAȚIE", în care a fost inclus și personalul din sistemul instituțional al Ministerului Finanțelor, nu s-au respectat aceste proporții, întrucât, pentru pentru funcțiile de consilier superior/consilier juridic superior s-au prevazut coeficienți maximi de 2,35 la nivel central și 2,12 la nivel teritorial, adică în proporțiile de doar 30% pentru nivelul central și de doar 27% pentru nivelul teritorial, din coeficientul de 8 aferent salariului maxim din statul român, care este aferent președintelui României și care se aplică sumei de 4100 lei, care este în funcție de cm se stabilesc restul salariilor, prin aplicarea coeficientilor de salarizare la această sumă de bază, care este o sumă fixă pentru perioada 2027 – 2031.
Dacă s-ar fi respectat principiile legii salarizării, prevăzute chiar în proiectul de lege, ar fi trebuit ca proporția aferentă unei funcții publice, stabilită în cadrul ierarhiei funcțiilor reprezentative evaluate, să se respecte și în cadrul grilelor de salarizare, pentru stabilirea coeficienților de salarizare, astfel că, în cazul consilierului superior/consilierului juridic superior, coeficienții de salarizare să fie stabiliți la nivelul a 80% pentru nivelul central și respectiv de 70% pentru nivelul teritorial, din coeficientul maxim, aferent funcției președintelui României, care este 8 și ar fi trebuit ca, pentru aceste categorii de funcții publice luate ca exemplu, să rezulte un coeficient de salarizare de 6,4 pentru nivelul central și de 5,6 pentru nivelul teritorial.
Din păcate, coeficienții prevăzuți în grilele de salarizare pentru inspector superior/consilierul juridic superior de la nivel central este de doar 2,35 și pentru cel de la nivel teritorial este de doar 2,12, adică ambii coeficienţi de salarizare sunt cu mult sub jumătate din cât ar fi trebuit să fie, astfel că și salariile aferente acestor funcții publice, așa cm rezultă ele din aplicarea acestor coeficienţi la suma de 4100 lei, sunt cu mult sub jumătate din cât ar fi trebuit să fie, și sunt sub salariile pe care funcționarii publici încadrați pe aceste funcții le au în prezent, de aceea, în mod vădit ilegal și cu rea-credință, s-a prevăzut, prin acest proiect de lege a salarizării unitare, aflat în dezbatere publică, să se acorde personalului plătit din fonduri publice sume compensatorii, ca diferență între salariile pe care aceștia le au în prezent și cele care vor rezulta din această lege a salarizării, dar aceste compensații ar trebui să fie acordate numai pentru perioada 01.01.2027-31.12.2031 și, în plus, aceste sume, nefiind salarii, ci doar sume considerate diferențe compensatorii, au un regim fiscal incert, în ceea ce priveste contributiile sociale si impozitul pe veniturile asimilate salariilor.
3. Raportarea sporului de handicap de 15% la salariul mediu pe economie sau la coeficient mai mare decat 1, cm este prevazut în proiect (raportare la baza de 4100 lei). Raportarea la baza de 4100 lei, cm este acum, duce la o scadere a acestei compensatii pentru handicap, dar cheltuielile reale ale acestor persoane sunt mult mai mari. Proiectul trebuie sa prevada o forma de conservare a acestor categorii de venituri.
4. În actuala formă a proiectului, la Art. 8 din Anexa VIII cap. I B, se reglementează acordarea unui spor de până la 10% pentru funcționarii publici din AVR care lucrează cu surse de radiații. Cu toate acestea, proiectul omite complet personalul AVR care are în responsabilitate și desfășoară activitatea cu câini de serviciu (echipele canine), creându-se astfel o discriminare flagrantă față de structuri similare din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională (MAI, MAPN), unde acest spor este recunoscut și acordat.
Pentru eliminarea acestei discriminări și recunoașterea specificului muncii din cadrul AVR, vă propunem susținerea următorului amendament:
PROPUNERE DE AMENDAMENT
La Articolul 8 din Anexa nr. VIII – FAMILIA OCUPAŢIONALĂ DE FUNCŢII BUGETARE „ADMINISTRAŢIE” Capitolul I lit. B - Reglementări specifice funcţionarilor publici, după alineatul existent, se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
“Funcționarii publici din cadrul Autorității Vamale Române care au în responsabilitate și își desfășoară activitatea cu câini de serviciu beneficiază de un spor pentru condiții de muncă / risc de până la 10% din salariul de bază, acordat pe perioada în care asigură dresajul, întreținerea și misiunile specifice alături de animalul de serviciu.”
NOTĂ DE FUNDAMENTARE (Argumente)
a) Principiul nediscriminării și al echității: Personalul structurilor canine din cadrul MAI (Poliția Română, Poliția de Frontieră) și MAPN beneficiază de sporuri specifice pentru gestionarea animalelor de serviciu. Echipele canine din AVR desfășoară activități identice de control, deseori în aceleași puncte de trecere a frontierei, fiind expuse acelorași riscuri.
b) Riscuri specifice și complexitatea muncii: Munca cu un câine de serviciu implică un efort continuu, care depășește adesea programul normal de lucru (îngrijire, dresaj, asigurarea bunăstării animalului). De asemenea, conductorul este expus la riscuri biologice, riscuri de accidentare/mușcătură și uzură fizică accentuată în timpul misiunilor de control vamal (depistare de droguri, numerar, tutun etc.).
c) Eficiența operațională: Echipele canine ale AVR aduc o valoare adăugată uriașă în combaterea traficului ilicit și securizarea veniturilor bugetului de stat. Lipsa unei stimulări financiare adecvate va duce la demotivarea personalului și la pierderea unor specialiști greu de înlocuit.
In final, dorim să atragem atenția ca dacă se va continua cu aceeași politică de salarizare în finanțele publice, ca și în Legea nr. 153/2017, gradul actual de nemulțumire și frustrare va excalada, profesioniștii din sistem cu experientă se vor orienta către alte locuri de munca mai bine platite, iar gradul de colectare a veniturilor la bugetul de stat, de care depinde intrega politica de salarizare bugetara, va fi pus în pericol.
Cu deosebit respect,
Dorin MODURE
