astROmania

28/07/2026

Sâmbătă, 1 august, mergem In livada pentru călătorie cosmică și depășim limitele vizuale ale ochiului liber prin intermediul unora dintre cele mai mari telescoape din România!

Vara reprezintă unul dintre cele mai spectaculoase sezoane astronomice, iar noi vom avea oportunitatea de a observa cele mai frumoase obiecte cosmice din galaxia noastră, Calea Lactee.

De la roiuri stelare globulare, alcătuite din sute de mii de stele, la roiuri stelare deschise de diferite forme, care ne vor pune imaginația la încercare; de la nebuloase de emisie ce reprezintă noi începuturi pentru stelele care se nasc în interiorul lor și până la nebuloase planetare, imagini de ansamblu ale ultimelor clipe din viața stelelor asemănătoare Soarelui, toate acestea vor rămâne întipărite pentru mult timp pe retinele noastre.

Începem încă din timpul zilei cu observații solare prin telescopul Acuter de 40 mm, care ne permite observarea Soarelui în H-alpha, putând vedea astfel cromosfera solară. Apoi vom avea o scurtă prezentare despre Univers și locul nostru în el, ca mai apoi, imediat cm se înnoptează, să vedem planeta Venus. Continuăm cu obiecte deep-sky: Marele roi globular din Hercule, nebuloasele Laguna și Lebăda, dar și alte obiecte spectaculoase. Apoi in a doua parte a serii, vom observa prin telescoape și două dintre cele mai spectaculoase obiecte cosmice ale Sistemului Solar: Luna, unicul satelit natural al Pământului, și planeta Saturn, cu ale sale inele minunate.

Toate aceste bijuterii cosmice vor fi acompaniate de explicațiile și poveștile fascinante ale prietenilor noștri astronomi din astROmania, care ne vor spune câte-n Lună și-n stele despre Univers și galaxia în care ne aflăm.

Vă așteptăm să petrecem împreună o noapte de neuitat, sub stelele verii!

Detalii despre eveniment și înscriere, mai jos in comentarii:

18/07/2026

Mâine colegii din Cluj-Napoca organizează un eveniment de la care pasionații de astronomie nu trebuie să lipsească!
Cer senin le dorim!

Duminică 19 iulie ne vedem la Casino pentru un eveniment cultural-educativ de astronomie.

*Evenimentul se ține indiferent de vreme!

• Dacă vremea ne va permite vom face observații astronomice solare pe timp de zi iar seara vom admira Luna și stele duble. Nu va lipsi expoziția de obiecte cerești fotografiate.
• Dacă va fi noros și va ploua ne vom muta în interior unde vom avea program de backup:
- expoziție de telescoape și accesorii. Vom prezenta echipamentele pe care le folosim la observații și astrofotografie
- expoziție de astrofotografie printată. Vom vorbi despre obiectele cerești fotografiate
- proiecții și prezentări, etc
- reviste, cărți de răsfoit, citit
Oricine poate participa!
Participarea este gratuită! 😊

13/07/2026

Noaptea în care am observat galaxii călare pe Dragon

Anul acesta continuă să fie unul extraordinar de productiv, din punct de vedere al nopților senine și al observațiilor încununate cu succes.
Perioadele fără Lună pe cer au fost, până acum, în mare parte senine, fapt pentru care am bifat un număr mare de ieșiri la stele în 2026.

Cea mai recentă ieșire astROmaniacă la stele a avut loc vineri, 10 iulie, în zona pădurii Ciornuleasa. Secera subțire a Lunii în descreștere răsarărea în jurul orei 2 dimineața în noaptea cu pricina, așa că urma să avem parte de condiții ideale de cer fără poluare luminoasă „naturală”, la care s-a adăugat că prognozele indicau absența totală a norilor.
Cele peste 2 săptămâni scurse de la momentul solstițiului de vară s-au resimțit și ele, noaptea astronomică devenind din ce în ce mai lungă cu fiecare zi scursă spre echinocțiul de toamnă. Astfel, sesiunea de observații a început cu aproximativ 15 minute mai repede decât în urmă cu 2 săptămâni.

Noaptea se anunța a fi una excepțională încă din crepusculul nautic, când Calea Lactee se distingea din ce în ce mai bine cu cât avansam spre momentul de întuneric total. În zona stelei Sadr din constelația Cygnus, banda stelară a galaxiei noastre a devenit evidentă când încă Soarele proiecta fotoni pe cerul care începea să se umple de stele.
Confirmarea a venit în jurul orei 23:15, când altitudinea pe cer a Soarelui (-18°) a oficializat venirea nopții astronomice. Aspectul granulat al Căii Lacte, structurile întunecate ale acesteia în zona Centrului Galactic și observarea ei până spre orizont, din sud până în nord, au fost indiciile de care aveam nevoie pentru a ne da seama că, într-adevăr, transparența cerului era una peste medie. Am spune chiar nesperat de bună, luând în considerare umiditatea excesivă ce și-a făcut simțită prezența imediat după apusul Soarelui și care ne-a făcut leoarcă lăzile cu accesorii și scaunele folosit în scurtele pauze dintre reprizele de observații.

Opt astROmaniaci s-au prezentat la datoriile observaționale cu instrumente destinate exclusiv observațiilor astronomice vizuale. Astfel, ne-am folosit de 3 telescoape newtoniene mari, pe montură dobson, de 20”, 16” și 12”, un telescop Schmidt-Cassegrain de 11” pe montură ecuatorială, o lunetă apocromată dublet de 150mm și un binoclu mare de 100mm.
Totodată, această noapte a reprezentat „first light-ul” noului telescop al asociației noastre, newtonianul de 16” flextube, pe montură dobson GoTo.

Având în vedere că unul dintre colegii noștri a observat toată noaptea galaxii aflate pe teritoriul constelației Draco, spunând, în glumă, că a călărit dragonul cosmic printre stele, am decis să botezăm noul telescop „Draco”, pentru a ne purta printre obiecte deep-sky cât mai mult timp de acum.

Am observat sute de obiecte cosmice aflate dincolo de granița Sistemului Solar în cele 4 ore petrecute sub stele, de la cele mai spectaculoase atracții sezoniere și până la galaxii micuțe și îndepărtate, la limita vizualului. Spre finalul sesiunii de observații, am admirat cm Luna răsare deasupra orizontului nord-estic, acompaniată de roiul stelar deschis al Pleiadelor (M45) și am început să strângem echipamentele când Soarele își făcea simțită prezența cu primii fotoni aruncați pe cer, în crepusculul dimineții.

Ca de fiecare dată, lăsam în încheiere șiragul cu obiectele noi observate în cadrul proiectului „A FaNGCtastic journey: road to 7840”, cărora li se adaugă zeci de alte obiecte spectaculoase, specifice sezoanelor estival și autumnal. Să sperăm că acest an își va menține obiceiul și vom avea parte de multe nopți senine în continuare, mai ales în perioadele fără Lună pe cer. Dacă va fi așa, spor la observații!

Galaxii observate în constelația Draco (124): Ngc 2908, Ngc 2938, Ngc 2963, Ngc 2977, Ngc 3057, Ngc 3061, Ngc 3144, Ngc 3155, Ngc 3174, Ngc 3183, Ngc 3194, Ngc 3197, Ngc 3213, Ngc 3215, Ngc 3218, Ngc 3252, Ngc 3329, Ngc 3343, Ngc 3397, Ngc 3465, Ngc 3500, Ngc 3523, Ngc 3562, Ngc 3752, Ngc 3879, Ngc 3890, Ngc 3939, Ngc 3961, Ngc 4034, Ngc 4108, Ngc 4120, Ngc 4159, Ngc 4205, Ngc 4363, Ngc 4391, Ngc 4441, Ngc 4510, Ngc 4513, Ngc 4545, Ngc 4589, Ngc 4648, Ngc 4693, Ngc 4749, Ngc 4954, Ngc 4972, Ngc 5283, Ngc 5667, Ngc 5777, Ngc 5881, Ngc 5894, Ngc 5963, Ngc 5987, Ngc 5989, Ngc 6095, Ngc 6125, Ngc 6127, Ngc 6128, Ngc 6130, Ngc 6140, Ngc 6143, Ngc 6182, Ngc 6189, Ngc 6190, Ngc 6191, Ngc 6202, Ngc 6211, Ngc 6214, Ngc 6223, Ngc 6226, Ngc 6232, Ngc 6236, Ngc 6244, Ngc 6247, Ngc 6248, Ngc 6258, Ngc 6285, Ngc 6286, Ngc 6290, Ngc 6292, Ngc 6307, Ngc 6310, Ngc 6319, Ngc 6338, Ngc 6359, Ngc 6361, Ngc 6370, Ngc 6381, Ngc 6385, Ngc 6395, Ngc 6411, Ngc 6434, Ngc 6478, Ngc 6497, Ngc 6498, Ngc 6503, Ngc 6508, Ngc 6515, Ngc 6521, Ngc 6536, Ngc 6538, Ngc 6542, Ngc 6598, Ngc 6643, Ngc 6651, Ngc 6654, Ngc 6667, Ngc 6668, Ngc 6677, Ngc 6678, Ngc 6679, Ngc 6689, Ngc 6690, Ngc 6691, Ngc 6701, Ngc 6711, Ngc 6750, Ngc 6757, Ngc 6762, Ngc 6763, Ngc 6786, Ngc 6789, Ngc 6796, Ngc 6831, Ngc 6869.

astROmania - stele și prieteni

12/07/2026

- Un weekend astROmaniac în toată țara -

În weekendul care tocmai s-a încheiat, membrii asociației noastre au fost prezenți la mai multe evenimente din țară.

Astfel, în acest weekend, astROmania a organizat un star party lângă Pădurea Ciornuleasa, jud. Călărași (despre care vom povesti într-o postare separată), a fost prezentă la două evenimente publice – Festivalul „Dor de Sat” de la Deușu (jud. Cluj) și AstroShow la Buzău – iar câțiva membri ai asociației au participat la evenimentul Star-Party SRPAC - 10-12 Iulie 2026 și la tabăra de astronomie organizată de Astroclubul „Perseus” din Bârlad.

A fost un weekend de excepție pentru astronomie: cerul a fost senin, temperaturile au fost moderate, pe alocuri chiar răcoroase, iar Luna, aflată în faza de seceră în descreștere, ne-a oferit un cadru ideal pentru observații astronomice, lumina ei neinterferând cu acestea.

astROmania, stele și prieteni

11/07/2026

🌞🔭 ASTRONOMIA AJUNGE LA FESTIVALUL „DOR DE SAT”! 🌌✨

Anul acesta, Festivalul „Dor de Sat” îi aduce mai aproape de cer pe toți cei pasionați de Univers!

Invitații noștri sunt doi membri ai Asociației astROmania, care vor transforma festivalul într-o adevărată aventură printre stele, planete și Soare, prin observații astronomice și explicații captivante pentru copii și adulți.

☀️ Pe parcursul zilei veți putea:
🔭 observa Soarele prin telescoape speciale, în deplină siguranță;
🔥 descoperi petele și protuberanțele (exploziile) solare, spectaculoase și vizibile doar cu echipamente dedicate;
🌌 afla lucruri fascinante despre Sistemul Solar, stele și Univers.

🌙 Un detaliu interesant: în data de 11 iulie, Luna se află foarte aproape de Soare pe cer, astfel că nu va putea fi observată. În schimb, Soarele va oferi un adevărat spectacol prin activitatea sa, iar participanții vor putea vedea fenomene pe care cu ochiul liber nu le putem observa.

👨‍👩‍👧‍👦 Activitatea este dedicată întregii familii și promite să îmbine curiozitatea, știința și bucuria descoperirii într-o experiență memorabilă.

📅 11 iulie 2026
📍 Deușu, com. Chinteni

✨ Vă așteptăm să privim împreună spre cer și să descoperim frumusețea Universului!

08/07/2026

Aseară, după cm bine știți, rețeaua Romanian Video Meteor Network - ROVIMEN a detectat un meteor luminos deasupra Munteniei.

Astăzi, colegul nostru Florin Dumitrescu s-a ocupat de prelucrarea datelor și de calcularea caracteristicilor orbitale ale meteoroidului, precum și a traiectoriei acestuia prin atmosferă.

Obiectul a fost detectat simultan de patru camere: RO000H (Ciocârlia), RO000W (București), RO000A (Ghirdoveni) și RO0010 (Brașov), iar pe baza analizei efectuate, au fost determinate următoarele:

Viteza de intrare: ~23,6 km/s.
Altitudinea de intrare: ~93 km.
Altitudinea finală: ~28 km, deasupra graniței cu Bulgaria.
Strălucirea maximă: ~ -7,8 mag.
Direcția de deplasare: de la nord spre sud.
Originea obiectului: conform orbitei calculate, meteoroidul provenea din centura de asteroizi.
Tipul orbitei: Apollo, specific asteroizilor care intersectează orbita Pământului.
Perioada orbitală: aproximativ 2,1 ani.
Ultima trecere la periheliu: 17 iunie 2026, cu doar trei săptămâni înainte de intrarea în atmosfera terestră.

Aceste rezultate au fost posibile datorită voluntarilor care găzduiesc camerele de detecție în cadrul proiectului Romanian Video Meteor Network (ROVIMEN), parte a rețelei internaționale Global Meteor Network (GMN).

Le mulțumim tuturor pentru implicare și pentru contribuția lor valoroasă la monitorizarea cerului și la cercetarea acestor fenomene.

Dacă și tu dorești să contribui la dezvoltarea rețelei și, implicit, la progresul cercetării științifice din România, te invităm să iei legătura cu noi. Orice nouă stație de observație reprezintă un pas înainte în înțelegerea și studierea acestor fenomene spectaculoase.

07/07/2026

O nouă zi, un nou meteor spectaculos surprins pe cerul României.

În această seară, în jurul orei 22:37, mai multe camere ale rețelei Romanian Video Meteor Network - ROVIMEN au detectat un meteor extrem de luminos. Acesta a fost surprins de camerele din județele Dâmbovița, Ialomița dar și din București.

Mai multe capturi în secțiunea de comentarii.

astROmania - stele și prieteni

06/07/2026

Astăzi ne aflăm la cea mai mare distanță de Soare și totuși…e cald! ☀️

Astăzi, 6 iulie, într-o zi de luni, Pământul se află într-un punct pe orbita sa în jurul Soarelui care poartă numele de afeliu (aphelion). Acesta corespunde distanței celei mai mari dintre planeta noastră și Soare, de 152.1 milioane kilometri.

Datorită faptului că orbita terestră în jurul Soarelui nu este perfect circulară, ci are o formă eliptică, distanța față de stea diferă de-a lungul anului. În luna ianuarie, când Pământul atinge punctul periheliului (perihelion), planeta noastră se află cu 5 milioane de kilometri mai aproape de Soare decât azi.

Chiar dacă pare contraintuitiv, cm se face, totuși, că afară e cald în momentul afeliului și frig la periheliu? Diferența de cantitate de energie solară primită de planeta noastră este de aproximativ 6,8–7% între cele două momente ale anului, însă acest efect este prea redus pentru a genera anotimpurile.
Astfel, acea diferență procentuală infimă este eclipsată aproape în totalitate de motivul real pentru care există anotimpuri pe Pământ.

Axa de rotație a planetei noastre este înclinată cu aproximativ 23.5° față de planul orbital, iar în această perioadă a anului, emisfera nordică este înclinată spre Soare. Acest lucru are ca rezultat un unghi aproape perpendicular la care razele solare cad pe suprafața terestră. Astfel, durata zilei este mai mare iar energia solară este distribuită pe o suprafață mai mică, încălzirea fiind mai eficientă.

Chiar dacă Pământul se află la cea mai mare distanță din an față de Soare, vara astronomică abia a început (odată cu solstițiul de vară din 21 iunie), motiv pentru care vom mai avea parte de multe zile călduroase și nopți înstelate cu temperaturi confortabile pentru observații astronomice.

Imaginea a fost realizată de colegul nostru, Vlad Tace

astROmania - stele și prieteni