PES activists Romania

24/08/2026

Victor Negrescu : România are nevoie de o viziune economică pentru următorii 10-15 ani. Nu putem finanța câte puțin din toate și, la final, să nu fim cu adevărat competitivi în niciun domeniu. Trebuie să stabilim unde vrem să fim lideri, ce avantaje putem construi și să concentrăm acolo investițiile, inclusiv fondurile europene.

Banii europeni nu trebuie cheltuiți doar pentru a bifa o rată bună de absorbție. Trebuie transformați în infrastructură, energie mai competitivă, tehnologie, companii românești mai puternice, locuri de muncă bine plătite și proiecte care produc valoare pe termen lung.

Am văzut direct, în negocierile de la Bruxelles, că atunci când vii pregătit, cu argumente și proiecte solide, poți obține rezultate. Iar următorul buget european va pune și mai mult accent pe competitivitate și pe competiția directă pentru finanțări.

De aceea trebuie să ne pregătim de acum pentru viitorul exercițiu financiar post-2027. Nu doar să accesăm fonduri europene, ci să fim lideri ai marilor proiecte europene.

România are nevoie de un stat performant, de o economie competitivă și de o direcție clară: unde vrem să fim peste câțiva ani și ce construim de astăzi pentru a ajunge acolo?

În cadrul podcastului Picătura de Business cu Radu Preda prezint o parte din elementele care pot să constituie bazele pentru o nouă viziune economică pentru o Românie competitivă. Mai multe aici: https://www.youtube.com/live/zQy8-923J20?is=xRBErvm6CBdZ5Eod

24/08/2026

23/08/2026

Victor Negrescu : Romanian Digital Day a ajuns la a patra ediție în Parlamentul European și crește de la an la an.

Evenimentul a reunit aproape 400 de participanți, 70 de speakeri și 5 sesiuni de dezbateri despre viitorul digital al României și al Europei, cu reprezentanți ai instituțiilor europene, mediului de afaceri, universităților, startup-urilor și sectorului de cercetare și inovare din România, Uniunea Europeană și Statele Unite.

Au fost prezentate proiecte inovatoare, inclusiv inițiative dezvoltate cu fonduri europene, și am adoptat un document cu propuneri concrete, prin care solicităm ca viitorul buget european să investească mai mult în cercetare, inovare, tehnologii și startup-uri europene.

România are talentul, expertiza și ambiția necesare pentru a conta mai mult în transformarea digitală a Europei. Trebuie să conectăm mai bine ideile și oamenii noștri cu oportunitățile și resursele europene.

🎥 Câteva momente de la Romanian Digital Day.

22/08/2026

Victor Negrescu : România trebuie să conteze mai mult la Bruxelles. Dar influența nu se obține prin declarații, scuze sau dând vina pe alții. Se construiește prin muncă, negociere și capacitatea de a aduna majorități în jurul intereselor noastre.

Am demonstrat că se poate. Am reușit să aducem împreună eurodeputați români din mai multe grupuri politice pentru amendamente importante pentru România, să obținem fonduri suplimentare și să punem pe agenda europeană teme care ne privesc direct.

Asta înseamnă să reprezinți România la Bruxelles: să fii prezent, să negociezi și să obții rezultate. Nu poți fi europarlamentar part-time și nu poți invoca Bruxelles-ul doar atunci când ai nevoie de o scuză pentru propriile eșecuri, cm s-a întâmplat cu PNRR sau legea salarizarii.

Uniunea Europeană nu este ceva abstract, iar Bruxelles-ul nu este capitala altora. Trebuie să fie și a noastră. Iar România trebuie să se prezinte acolo cu profesionalism, demnitate și mai multă forță.

Mai multe: https://tinyurl.com/muj585rv

21/08/2026

Victor Negrescu : Nu putem face economie tocmai pe seama copiilor care au cea mai mare nevoie de sprijin.

Am decis să sesizez Comisia Europeană în legătură cu măsurile care afectează bursele sociale ale elevilor și accesul copiilor la activitățile gratuite oferite de Palatele și Cluburile Copiilor.

Am transmis o scrisoare oficială Comisiei Europene prin care solicit să analizeze compatibilitatea acestor măsuri cu recomandările europene adresate României și să identifice, împreună cu autoritățile române, soluții pentru protejarea programelor destinate copiilor vulnerabili.

Datele Comisiei Europene arată că România ar trebui să meargă în direcția opusă: să protejeze mai mult copiii vulnerabili, nu să le restrângă formele de sprijin. 32,8% dintre copiii din România sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, față de 24,3% la nivelul Uniunii Europene. Peste 40% dintre tinerii de 15 ani nu ating nivelul minim de competențe la matematică, citire și științe. Comisia avertizează și asupra inegalităților majore dintre copiii din mediile favorizate și cei vulnerabili.

În aceste condiții, soluția nu poate fi reducerea sprijinului acordat copiilor.

Raportul de țară pentru România din 2026 spune explicit că trebuie redus riscul de sărăcie și excluziune socială, extinsă protecția socială și îmbunătățit accesul la servicii esențiale, inclusiv educaționale. Comisia subliniază inclusiv necesitatea unei finanțări stabile pentru aceste politici și a implementării Garanției europene pentru copii.

Mai mult, Garanția europeană pentru copii urmărește tocmai accesul copiilor vulnerabili la educație și la servicii de calitate, iar Comisia Europeană a subliniat anul acesta că activitățile extracurriculare fac parte din serviciile importante pentru dezvoltarea copiilor.

De aceea mă preocupă și situația Palatelor și Cluburilor Copiilor. Reducerea cheltuielilor de personal riscă să elimine cercuri și activități gratuite. Numai în București, se estimează că peste 2.500 de copii ar putea fi afectați de eliminarea unor activități susținute prin plata cu ora. Pentru multe familii, acestea sunt singurele locuri în care copiii lor pot participa gratuit la cursuri de informatică, arte, muzică, știință sau alte activități educaționale.

La fel, bursele sociale nu sunt un privilegiu. Sunt un instrument împotriva abandonului școlar și a sărăciei educaționale. Propunerea aflată acum în consultare menține cuantumul la doar 300 de lei pe lună și prevede întreruperea plății acestora pe durata vacanțelor școlare.

România are deja una dintre cele mai ridicate rate de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană. Nu putem răspunde acestei probleme reducând exact formele de sprijin care îi ajută pe copii să rămână conectați la educație.

Există și soluții europene. Am demonstrat deja că fondurile europene pot fi folosite pentru protejarea burselor sociale: pentru studenții vulnerabili au fost mobilizate 60 de milioane de euro din Fondul Social European Plus. Trebuie analizate soluții similare și pentru programele destinate elevilor și educației non-formale.

Responsabilitatea fiscală este necesară. Dar economiile trebuie făcute inteligent, nu prin reducerea șanselor copiilor. Investiția în educație nu este o cheltuială de care ne putem lipsi indiferent de contextul bugetar. Este tocmai investiția care ne poate scoate din dificultate pe termen lung.

21/08/2026

PES Activists Arges Oficial : 🌱Natura are nevoie de oameni care se implică.

Astăzi, la Arefu, am transformat câteva ore de voluntariat într-o faptă concretă pentru locul în care trăim și pe care îl vizităm cu drag. În zona dintre Posada și Vidraru, voluntarii PES Activists Argeș au participat la o acțiune de ecologizare și au strâns peste 12 saci de deșeuri.
Alături de noi au fost prim-vicepreședintele PES Activists România, dl. dr. Viorel Enache, și secretarul PES Activists Argeș, dl. Marius Nicolaescu, precum și mulți oameni de bine care au ales să se implice.
Pentru noi, voluntariatul înseamnă responsabilitate, respect și puterea de a face lucrurile să se miște prin propriul exemplu. Un drum mai curat. O pădure mai îngrijită. Un peisaj în care gunoiul nu își mai are locul.
🙏Asta vrem să lăsăm în urma noastră.

Mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi!

20/08/2026

Victor Negrescu : În politică, agresivitatea nu poate ține loc de rezultate. Iar jignirile nu pot ascunde incapacitatea de a găsi soluții.

În ultimele luni, Ilie Bolojan a ales de prea multe ori atacul în locul dialogului. A vorbit despre „șobolani”, „mincinoși”, „iresponsabili” și „piromani”. La fel de agresiv a reacționat la întrebările legitime ale jurnaliștilor privind banii cheltuiți de PNL sau cele legate de întâlnirea controversată cu un judecător CCR înaintea unei decizii importante. Un asemenea limbaj și această atitudine nu rezolvă însă nicio problemă a României.

Mai nou îl atacă pe Bogdan Ivan pentru că vorbește despre adresele trimise de Guvern privind riscul limitării consumului de energie pentru industrie. Dar, în urmă cu doar două săptămâni, chiar Ilie Bolojan vorbea public despre reducerea consumului marilor companii și prezenta, în mod eronat, oprirea producției la Dacia și Ford drept exemplu pentru diminuarea presiunii asupra sistemului energetic.

L-a atacat pe Alexandru Rogobete, numindu-l „piroman” și „iresponsabil”, după ce, cât timp au lucrat împreună în Guvern, rezultatele Ministerului Sănătății erau prezentate drept parte a reformelor și investițiilor realizate de Executiv. Nu poți transforma peste noapte în incompetenți sau iresponsabili toți oamenii care nu mai sunt de acord cu tine.

Și ajungem la problema de fond: ce a reușit, concret, Ilie Bolojan să negocieze pentru România?

Tocmai aflăm chiar de la el că forma Legii salarizării transmisă Comisiei Europene nu a primit acordul așteptat și că sunt necesare noi negocieri. În joc sunt aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR.

Mai grav este că nu vorbim despre o negociere serioasă, pregătită temeinic și construită pe argumente solide. Guvernul a trimis la Bruxelles un proiect asupra căruia existau încă divergențe majore în țară, inclusiv în Guvern, și acum încearcă să prezinte reacția Comisiei drept o problemă imposibil de depășit.

Ni s-a spus până acum că „PSD este de vină”. Acum e rândul Uniunii Europene. Ni se spune că „Bruxelles-ul nu acceptă”, că „nu se poate negocia”, că angajamentele din PNRR sunt bătute în cuie.

Fals.

Problema nu este dimensiunea anvelopei salariale, care este oricum legată de evoluția veniturilor bugetare și de respectarea regulilor de responsabilitate fiscală. Problema ține de modul în care alegi să negociezi, nu doar să trimiți un document la Bruxelles și apoi să anunți că „nu se poate”. De altfel, din informațiile apărute în spațiul public, Comisia a criticat și modul în care este construită grila, precum și lipsa de echitate dintre diferitele categorii de angajați. Exact problemele reclamate de sindicate și semnalate și în raportul Băncii Mondiale.

Noi am demonstrat deja că se poate negocia altfel, mai bine, atunci când vii pregătit, cu argumente și soluții.

Am reușit să eliminăm plafonul procentual pentru cheltuielile cu pensiile din PNRR. Am susținut adaptarea costurilor proiectelor în funcție de evoluția inflației. Am insistat pentru mai mulți bani pentru autostrăzi și educație. Am modificat inclusiv legislația aferentă PNRR atunci când realitatea a demonstrat că anumite prevederi trebuie corectate. România și-a renegociat ulterior PNRR de mai multe ori.

Deci se poate.

Europa nu funcționează cu pumnul în masă și nici cu explicația permanentă că „nu se poate”. Europa funcționează prin negociere, credibilitate, argumente și alianțe.

Guvernarea PNL-USR a eșuat în redactarea inițială a PNRR, când nu a introdus finanțări pentru irigații, a inclus creșteri de taxe între angajamente și a fost nevoie de presiune politică pentru alocări mai consistente în domenii esențiale. Acum vedem aceeași incapacitate de negociere într-un moment în care fiecare euro contează pentru România.

România are nevoie acum exact de altă atitudine: mai puține atacuri împotriva celor care au o altă opinie și mai multă capacitate de a construi soluții. Eu aleg alt tip de comportament. De altfel, inclusiv în această postare vin cu argumente, nu cu atacuri sau un limbaj necivilizat.

Iar ideea unui guvern tehnocrat care să preia peste noapte problemele și deciziile ultimelor luni, după ce o asemenea variantă a fost respinsă chiar de cei care astăzi o readuc în discuție, nu poate fi o metodă de a fugi de responsabilitate. Cei care au luat deciziile trebuie să răspundă pentru ele.

Un lider puternic nu este cel care îi atacă pe cei care îl contrazic. Este cel care, atunci când apare o problemă, îi aduce la aceeași masă pe cei mai buni oameni, negociază și o rezolvă.

Partidul Social Democrat își asumă responsabilitatea guvernării. Dar responsabilitatea nu înseamnă să închidem ochii la ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni.

Trebuie să vedem unde s-au dus banii, cine a luat deciziile, cine a blocat proiectele și cine trebuie să răspundă.

Să aprindem lumina.

19/08/2026

Victor Negrescu : Suntem buni când votăm, organizăm sesiuni extraordinare și asigurăm majoritatea pentru buna finalizare a PNRR. Însă, dintr-o dată, nu mai suntem la fel de buni pentru guvernanți atunci când venim cu amendamente, propuneri și soluții care pot îmbunătăți aceste legi și care sunt acceptate la nivel european.

Prioritatea în aceste ultime zile de implementare a PNRR trebuie să fie clară: România să atragă cât mai mult din fondurile disponibile, să finalizeze cu brio investițiile începute fără să mai piardă din bani sau să blocheze proiecte, dar și să facă legi bune, aplicabile și utile românilor. Peste patru mii de proiecte sunt încă nerecepționate și multe altele așteaptă finanțarea promisă prin alte programe.

Responsabilitatea pentru implementarea PNRR este una comună, dar, în fața atacurilor repetate și a fugii de responsabilitate, cifrele arată totuși realitatea: din momentul redactării și adoptării planului până astăzi, 65% din timp România a avut un premier din partea PNL, iar în 72% din această perioadă Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost condus de miniștri PNL sau USR.

Dincolo însă de aceste cifre, acum trebuie să ne concentrăm pe soluții. De aceea, chiar și din opoziție, Partidul Social Democrat a susținut în Parlament adoptarea legilor necesare pentru atragerea fondurilor și a venit cu amendamente pentru ca acestea să fie nu doar adoptate în grabă, ci să fie legi bune, aplicabile și adaptate realităților din România.

La nivelul Parlamentului European, în calitate de responsabil pentru raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, am lucrat pentru simplificarea procedurilor și pentru soluții care să permită continuarea proiectelor nefinalizate prin alte surse de finanțare europeană.

Miza este să salvăm cât mai multe fonduri europene, să protejăm investițiile începute și, în același timp, să facem legi bune pentru România.

Despre situația PNRR, întârzierile acumulate și soluțiile pentru perioada următoare am discutat astăzi la RFI România: https://tinyurl.com/RFIPNRR

18/08/2026

Victor Negrescu : Următorii 7 ani se negociază acum. Iar pentru România miza este uriașă. Într-un moment în care bugetul național este sub presiune, discutăm despre deficit și despre cm continuăm investițiile, fondurile europene din viitorul exercițiu financiar multianual devin cu atât mai importante.

România nu își permite nici un buget european redus, nici să stea pe margine, acceptând reducerea finanțărilor pentru dezvoltare regională, agricultură, educație sau sănătate. Trebuie să fie activă și influentă atunci când se stabilesc prioritățile.

În calitate de vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni (PES) și de coordonator al grupului de lucru privind viitorul buget al Uniunii Europene, am reunit la aceeași masă miniștri, europarlamentari, reprezentanți ai autorităților locale și ai instituțiilor europene.

Am agreat în cadrul grupului de lucru 50 de propuneri concrete, asumate de familia social-democrată europeană, în care am inclus priorități importante pentru România: protejarea fondurilor pentru coeziune și dezvoltare locală, menținerea unei Politici Agricole Comune puternice, investiții în educație și sănătate, sprijin pentru economie și locuri de muncă.

După problemele pe care le-am văzut în redactarea și implementarea PNRR, trebuie să învățăm lecția. Nu este suficient să ai alocate fonduri europene. România trebuie să negocieze bine de la început, să dezvolte proiecte viabile, să simplifice procedurile, să implice coerent autoritățile locale și mediul de afaceri și să dezvolte capacitatea de a folosi transparent și eficient fiecare euro.

În contextul în care statele membre trebuie să pregătească un nou plan național pentru viitorul exercițiu financiar, este crucial să evităm greșelile din PNRR.

Acesta este obiectivul meu actual la nivel european: ca subiectele importante pentru România să fie incluse de la început în prioritățile, regulile și deciziile care vor defini următorii șapte ani.