06/04/2026
🇷🇴
🇷🇴 România a depus oficial, alături de și , dosarul multinațional „Oya/Găteala tivurilor, practica tradițională de înfrumusețare” pentru înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității .
⁉️Ce este „Găteala tivurilor”?
O tehnică migăloasă de ornamentare a marginilor textilelor, realizată manual. În , trăiește în cămășile tradiționale din Țara Făgărașului și în motivele complexe ale comunității turco-tătare din - două lumi diferite, același fir.
👥 Cine sunt arhitecții acestui dosar?
Acest dosar este rezultatul unei colaborări exemplare între instituții și societatea civilă. Un rol central l-au avut:
🔸Asociația Semne Cusute (laureată Europa Nostra) – coordonator al documentării;
🔸Mândra Project (Zestre Contemporană) din Țara Făgărașului;
🔸Asociatia Art-Mestesugurile Prutului din , singurul ONG din România acreditat la Convenția UNESCO din 2003;
🔸Comunitatea etnică turco-tătară prin Asociația „Cusături Dobrogene” și Uniunea Democrată Turco-Tătară.
🔸Ioana Baskerville, președinta Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, care a asigurat suportul tehnic.
🌏 De ce contează?
Înscrierea în UNESCO reprezintă mai mult decât un titlu onorific. E o garanție că acest cod genetic al creativității noastre populare va fi protejat și transmis mai departe - că detaliile mici, acele cusături fine, fac parte din marea istorie a lumii.
👏 Felicitări tuturor celor implicați!
*****
ℹ️ Înscrisă în lista Patrimoniului Cultural/Patrimoniului Imaterial din România în 2026, găteala tivurilor reprezintă o practică veche, atestată în spațiul românesc și integrată într-un areal cultural extins, care cuprinde zonele est-mediteraneene, balcanice, carpatice și pontice. O familie de procedee derivate din punctul de feston, aplicate pe marginea tivului rulat (specific etapelor mai vechi) sau împăturit (variantă mai recentă), realizate inițial cu acul și, ulterior, cu ajutorul croșetei.
🇷🇴 În România, elementul se remarcă printr-o diversitate regională deosebită, atât la nivel tehnic, cât și ornamental.
▪️În estul și sudul țării, tehnica este prezentă pe cămășile bătrânești, bărbătești și femeiești, cu croi de tip tunică, decorate cu colțișori și cheițe elaborate, bogat ornamentate.
▪️În vest, în județele , și , la spăcele se disting cheițele specifice, late, lucrate cu acul.
▪️În centrul și nordul Transilvaniei, precum și în unele zone din vestul Olteniei și sudul Banatului, se întâlnesc terminații de mâneci bogat ornamentate, realizate cu croșeta sau prin tehnici mixte, uneori policrome.
▪️În sudul Transilvaniei și nordul Munteniei, apar cheițele pentru clin, cu noduri dispuse de-a lungul mânecii, executate cu acul în tehnici combinate.
▪️În Dobrogea, în comunitățile etnice turco-tătare, se evidențiază tehnica , denumită astfel și în Turcia, ilustrând conexiunile culturale mai largi ale acestui element.
Constantin Codreanu