Liga Studenţilor - LS IAŞI

  • Home
  • Liga Studenţilor - LS IAŞI

Liga Studenţilor - LS IAŞI Liga Studenților (LS IAȘI) - singura organizație studențească independentă din România

Liga Studenţilor din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (prescurtat LS IAŞI) este o organizaţie studenţească, neguvernamentală, non-profit, independentă, democratică, nepartizană, cu activitate civică şi sindicală, creată pentru a apăra drepturile şi interesele studenţilor din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, prin toate mijloacele legale de care dispune.

Înfiinţată în timpu

l evenimentelor din decembrie 1989, LS IAŞI este prima organizaţie studenţească din Universitate şi singura continuatoare a fenomenului Piaţa Universităţii. De-a lungul celor 11 ani de activitate neîntreruptă, liga a iniţiat normalizarea vieţii universitare ieşene după căderea regimului comunist şi a acţionat constant în patru domenii: social profesional, reprezentare şi cultural-naţional, obţinând numeroase beneficii pentru studenţi. Rolul decisiv pe care l-a avut în timpul grevelor studenţeşti din anii ’90 a atras antipatia partidelor politice. În 2001, sub presiunea guvernării de atunci, a influenţei nefaste a politicului în viaţa universitară şi a fragmentării mişcării studenţeşti în Universitate, LS IAŞI îşi încetează activitatea.

În vara anului 2013, la iniţiativa unui grup de studenţi de la mai multe facultăţi, Liga Studenţilor din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (LS IAŞI) a fost reînfiinţată din nevoia acută de a avea o formă de reprezentare unitară la nivel de universitate, precum şi de a crea cadrul necesar colaborării dintre studenţii mai multor facultăţi. LS IAŞI reprezintă un demers studenţesc de la firul ierbii, de jos în sus, având ca valori fundamentale libera iniţiativă şi asumarea totală a răspunderii.

🇷🇴 Acum 85 de ani străbunicii noștri treceau Prutul ca să elibereze Basarabia și Bucovina de Nord de sub cumplita ocupaț...
22/06/2026

🇷🇴 Acum 85 de ani străbunicii noștri treceau Prutul ca să elibereze Basarabia și Bucovina de Nord de sub cumplita ocupație sovietică. Unii dintre ei nu s-au mai întors: peste 4.271 morți, 12.326 răniți și 6.168 dispăruți, cei mai mulți dintre ei căzând la Țiganca, unde își dorm somnul de veci în cimitirul eroilor de acolo.

Fără jertfa lor, zeci de mii de români și-ar fi găsit sfârșitul în lagărele din URSS sau căzuți sub gloanțele criminalilor bolșevici. Cinste eroilor!

🍒😋 La sediul nostru s-au copt cireșele și vișinele! O Duminică binecuvântată!
21/06/2026

🍒😋 La sediul nostru s-au copt cireșele și vișinele! O Duminică binecuvântată!

✝️ 13 ani de la trecerea la Domnul a Părintelui Justin Pârvu 🇷🇴 Părintele Justin Pârvu a sprijinit în mod constant stude...
16/06/2026

✝️ 13 ani de la trecerea la Domnul a Părintelui Justin Pârvu

🇷🇴 Părintele Justin Pârvu a sprijinit în mod constant studenți și elevi la studii, oferindu-le burse, bani pentru cărți, deplasări și cazare, dar mai ales încredințarea că tinerii sunt singurii care pot cu adevărat să schimbe la față această țară. În anii '90 a fost un susținător esențial al Ligii Studenţilor şi a asigurat legătura dintre tinerii de atunci şi foştii deţinuţi politici, precum şi legătura lor cu noi, cei de astăzi, fiindu-i astfel recunoscători.

„Învăţământul nostru este din ce în ce mai nepregătit. Avem exemplul cu tinerii noştri bacalaureaţi. Nu ne mai trebuie alt indiciu că şcoala trebuie să se trezească. Oamenii care au pe umerii lor răspunderea unui învăţământ, a generaţiilor care vor urma, au de dus sarcinile acestei ţări. Dacă mergem aşa, nu vom mai avea învăţători buni, medici buni pe care să-i doară de sufletul acestei naţiuni. [...]

Toată lumea aşteaptă ceva nou, dar noul acesta nu vine decât începând cu noi înşine, lăsând la o parte conducerea care este într-un stat. Ce facem noi ca indivizi? Pentru că nu va veni să-mi facă mie gospodărie partidul sau guvernul. Dacă noi încercăm să ne redresăm viaţa, atunci toată ţara va înflori. Dar o ţară nu înfloreşte din parlament, nici din guvern, înfloreşte din străduinţa şi din conştiinţa fiecărui individ în parte. Sigur că pe vremea monarhiei, era că regele domneşte, iar guvernul conduce. Acum nu mai avem nici guvern, nici rege. Stăm în amorţirea aceasta, cm aşteaptă puiul de vrabie ca mama să-i aducă o furnică în guşa ei. [...]”

„Dacă nu vom avea grijă de tineretul nostru, ne vom căi amarnic peste o vreme. Tineretul este ca o investiţie pentru viitor. Dacă investeşti bine talantul, o să trăieşti bine la bătrâneţe. Dacă investeşti prost talantul, ai să tragi ponoasele. Asta e, semnele viitorului pot fi citite în comportamentul nostru şi al tinerilor de azi. Pentru lipsa noastră de orientare de azi ne vor judeca tinerii peste o vreme… Ce le vom spune? Că n-am ştiut? Că nu ne-a păsat? Cu scuze nu repari ceea ce ai stricat din egoism sau indiferenţă.”

🇷🇴 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢 𝐄𝐦𝐢𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮 𝐬̦𝐢 𝐢̂𝐧𝐝𝐞𝐦𝐧𝐮𝐥 𝐬𝐚̆𝐮 𝐜𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐭𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢: Faceţi o uriaşă reacţiune morală, o revoluţie de idei! Răscoliţi gen...
15/06/2026

🇷🇴 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢 𝐄𝐦𝐢𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮 𝐬̦𝐢 𝐢̂𝐧𝐝𝐞𝐦𝐧𝐮𝐥 𝐬𝐚̆𝐮 𝐜𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐭𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢: Faceţi o uriaşă reacţiune morală, o revoluţie de idei! Răscoliţi geniul naţional, spiritul propriu şi caracteristic al poporului din adâncurile în care doarme.

Ce să vă spun? Iubesc mult acest popor blând, pe spatele căruia diplomaţii croiesc hărţi şi războaie, zugrăvesc împărăţii despre care lui nici prin gând nu-i trece. Iubesc acest popor care nu serveşte decât de cataligi acelora care se înalţă la putere. Popor nenorocit care geme sub măreţia tuturor palatelor de gheaţă pe care i le aşezăm pe umeri.

E mică ţărişoara noastră, îi sunt strivite hotarele, greutăţile vremurilor au ştirbit-o, dar această ţară mică şi ştirbită e ţara noastră, e Ţara Românească, e patria iubită a oricărui suflet românesc. Noi o iubim aşa cm este, aşa cm a făcut-o Dumnezeu, cm a ajuns prin suferinţele seculare până în zilele noastre. O iubim fără a-i cere nimic în schimb, nici chiar încrederea ei, atât de lesne de indus în eroare, nici chiar iubirea înnădită azi la lucruri străine şi la oameni străini.

Tocmai de aceea trebuie să schimbaţi opţiunea publică! Daţi-i o altă direcţiune! Răscoliţi geniul naţional, spiritul propriu şi caracteristic al poporului din adâncurile în care doarme. Faceţi o uriaşă reacţiune morală, o revoluţie de idei în care ideea de „românesc” să fie mai mare decât „uman”, „genial”, „frumos”.

Mihai Eminescu
(15 ianuarie 1850 - 15 iunie 1889)

🇷🇴 Eminescu n-a fost un romantic deșănțat, cm îl socot unii astăzi! Eminescu a fost lider al studenților români din generația sa, amfitrion al Congresului Studențesc de la Putna din 1871, alături de viitorul istoric A.D. Xenopol.

Fără el, Cernăuțiul ar fi fost lipsit de Junimea și Arboroasa, întrucât Eminescu a fost inițiator alături de Ciprian Porumbescu al curentului național în rândul studențimii române, care a inspirat generațiile de studenți ce au lucrat în permanent pentru desăvârșirea idealului național înfăptuit la 1918: Unirea românilor într-o singură țară!


13/06/2026

✝️ 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990

📸 Vă invităm să vizionați materialul foto-documentar realizat de colegii noștri, care pune privitorul contemporan în fața priveliștii de plină însuflețire, de teamă și de revoltă ce compune spațiul spiritual al Pieței Universității.

⏳La trecerea a mai bine de 35 de ani de la fenomenul Pieței Universității și a violențelor ce au urmat manifestărilor pașnice ale studenților, ce ne-a rămas?

🇷🇴 Libertatea de a critica oricând un sistem de guvernare, un om sau o idee.

🇷🇴 Libertatea de exprimare a unei viziuni alternative.

🇷🇴 Libertatea de credință și practicarea deschisă a vieții religioase.

🇷🇴 Libertatea de a lupta contra unui sistem ce perpetuează metehne și indivizi în funcții-cheie nemeritate, cu toate că este greu.

✝️ Libertatea, așa cm ne-au oferit-o tinerii și toți cei ce s-au jertfit pentru noi din decembrie '89 și până în iunie' 90, nu a fost niciodată sinonimă cu ușurința.

✊ Urcușul ne aparține. Lupta pentru păstrarea libertății este obligatorie.

🇷🇴 Ce ne rămâne nouă, studenților de astăzi, după 36 de ani de la manifestațiile studenților de atunci?

✝️ Ne rămân modele, o stare de spirit și niște acte de curaj și asumare ce se înscriu în genealogia mișcării studențești românești. Genealogie care așteaptă să inspire o renaștere spirituală, socială și culturală în rândul studențimii române de astăzi.

🇷🇴 O stare care a redeschis pentru prima oară după instalarea regimului comunist posibilitatea studenților de a contesta autoritatea atunci când aceasta manifestă semnele transformării sale într-un regim hibrid.

🗂️ La mai bine de 35 de ani de la deschiderea dosarului Mineriadei, nimeni nu a fost tras la răspundere pentru pierderile omenești, pentru miile de răniți și pentru atingerea pe care noul regim instalat a adus-o demnității naționale.

❓ Coordonatorii și complicii în faptele de abuz de atunci, precum și cei ce s-au implicat în alienarea memoriei colective încep să moară, lăsând neelucidate aspecte importante din dosar și fapte nepedepsite.

💔 Umilirea la care poporul român este supus prin acest proces de apărare a celor vinovați de pierderea de vieți omenești și de scindarea unei populații în proces de vindecare din mentalitatea de tip comunist este din nou și din nou folosită ca armă de subordonare a populației în fața unui sistem decadent.

🤝🏻 Astăzi, la 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, avem datoria morală de a strânge rândurile și de a ne opune scindării populației bazate pe fumigene și psyop-uri împinse de regim.

👥 Dezamăgirea cea mai mare a participanților la manifestațiile din Piața Universității a fost scindarea populației prin manipulare și forță.

🇷🇴 Prima și cea mai accesibilă formă de reabilitare morală pe care le-o putem aduce golanilor este recuperarea unității naționale.

✝️ Bunul Dumnezeu să odihnească sufletele tuturor celor ce s-au jertfit pentru libertatea noastră de astăzi, iar nouă să ne ofere înțelepciunea de a ocroti cu orice preț acest privilegiu!

✝️ 85 de ani de la primul val al deportărilor staliniste💔 În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 are loc primul val al depo...
12/06/2026

✝️ 85 de ani de la primul val al deportărilor staliniste

💔 În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 are loc primul val al deportărilor staliniste în Basarabia, anul acesta împlinindu-se 85 de ani de la tragicul eveniment.

📌 Deportările au avut loc la mai puțin de un an de la anexarea Basarabiei de către URSS. Au fost vizate familiile de gospodari, intelectuali, preoți și cei care au avut funcții în cadrul partidelor și administrației românești din perioada interbelică. Unii au fost deportați pentru că s-au opus regimului comunist sau pentru că erau moșieri și aveau proprietăți, dar alții au fost ridicați în mod arbitrar în baza unor denunțuri îndoielnice, fiind deportate și familiile acestora.

🚃 În acest proces au fost folosite 1315 vagoane de marfă și de vite. Operațiunea începuse la ora 02:30 noaptea, fiind ridicate peste 32 423 de persoane, după datele oficiale, dintre care peste 6000 de oameni au fost arestați și condamnați, iar alții peste 26 000 au fost deportați în Siberia și Kazahstan. În operațiune au fost implicați soldați, angajați ai NKVD-ului sovietic, dar și localnici loiali regimului comunist, care au contribuit la întocmirea listelor persoanelor pentru deportare.

✝️ Oamenii erau treziți din somn și li se ordona plecarea, având puțin timp la dispoziție pentru a-și lua provizii, care trebuiau să fie în cantități limitate, în condițiile în care nu înțelegeau ce se întâmplă și unde urmează să plece. Aceștia au fost aduși la gările feroviare din Basarabia, Râbnița și Cernăuți, de unde au plecat garnituri cu minim 40 și maxim 340 de vagoane. Acestea nu erau destinate transportului de oameni, neexistând condiții elementare pentru un drum lung, fiind trenuri marfare sau de vite. Într-un vagon erau între 70 și 100 de oameni, aceștia nu beneficiau de suficient aer, apă și nici de mâncare, o parte murind în timpul transportării, fiind scoși din trenuri la gări sau lăsați în câmpuri.

👥 Destinația acestora era diversă, au fost separați copiii de părinți și soțiile de soți, urmând să ajungă în lagăre diferite. Principalele destinații au fost: Kazahstan, Komi, regiunile Omsk, Novosibirsk și Krasnoiarsk. Acolo deportații erau supuși la munci grele de defrișare a pădurilor, construcție a căilor ferate, minerit ș.a. O parte din deportați au murit de extenuare, de malnutriție sau de diverse boli. Ceilalți au fost supuși violenței fizice și psihice din partea gardienilor.

✝️ Au urmat alte două valuri de deportări, în 1949 și 1951, numărul total al celor deportați s-ar ridica la cifre care variază între 70 și 100 de mii de oameni. Un grup special de deportați este reprezentat de unii membri ai Sfatului Țării, care au votat unirea cu România la 27 martie 1918: Teodor Neaga, Nicolae Sacară, Grigore Turcuman, Constantin Bivol, Ștefan Botnariuc, Vladimir Bodescu, Vasile Gafencu, Ion Ignatiuc și preotul Alexandru Baltaga. Ei și-au pierdut viața în închisorile din Rusia la scurt timp după condamnare, din cauza condițiilor de detenție și a torturii la care erau supuși.

🕯️ Abia după moartea lui Stalin deportații s-au putut întoarce acasă, însă au existat și unii care au rămas, și-au ridicat propriile gospodării și au întemeiat sate românești. Cei întorși, însă, nu și-au mai găsit proprietățile lăsate, toate fiind naționalizate de stat, fiind umiliți și după întoarcerea din GULAG.

💔 Deportările rămân a fi printre cele mai cumplite crime ale regimului sovietic împotriva umanității, fiind deportați pe lângă români, persoane de alte etnii, inclusiv găgăuzi, bulgari sau ucraineni; deportările au atins și alte republici unionale.

⚖️ Credem că aceste crime trebuie să fie asumate de către Rusia, ca stat succesor al Uniunii Sovietice, și că trebuie să compenseze acțiunile pe care le-a făcut împotriva populației românești și a României de până la Nistru.

🇷🇴 Astăzi, 8 iunie, colegii noștri din București au participat la inaugurarea bustului lui Vasile Stroescu, marele patri...
08/06/2026

🇷🇴 Astăzi, 8 iunie, colegii noștri din București au participat la inaugurarea bustului lui Vasile Stroescu, marele patriot și filantrop Basarabean, ce a avut loc la Palatul Parlamentului, în cadrul Simpozionului Internațional „Vasile Stroescu - un mare patriot în slujba neamului românesc”. Vasile Stroescu a sprijinit elita de tineri basarabeni ai epocii, a ridicat școli și biserici, inclusiv în Transilvania, realizând o operă filantropică similară cu cea a marelui Emanoil Gojdu.

👏🏻 Inițiativa aparține Asociației Obștești „Monumentum”, din Republica Moldova, reprezentată de av. Iulian Rusanovschi, în colaborare cu Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, reprezentat de Dragoș Burghelia.

🇷🇴 Proiectul face parte dintr-o serie amplă de proiecte de amplasare a monumentelor dedicate făuritorilor Marii Uniri, având inaugurări pe ambele maluri ale Prutului, și au ca scop întărirea identității românești prin apel la cultură și istorie.

✝️ La inaugurarea evenimentului, o delegație a Patriarhiei Române, reprezentată de Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a săvârșit slujba de sfințire a monumentului.

📖 În cadrul simpozionului dedicat personalității lui Vasile Stroescu, oameni de cultură, clerici și diplomați de pe ambele maluri ale Prutului au luat cuvântul, prezentând contribuțiile acestuia în mai multe domenii de activitate, arătând care este modelul de urmat pentru întărirea identității românești în toate regiunile istorice.

🤝🏻 Colegii noștri s-au bucurat de revederea prietenilor de la Asociația Obștească „Monumentum” și din Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, precum și din alte organizații, și au discutat despre următoarele proiecte culturale ce vor avea loc în România și Basarabia.

🙏🏻 Adresăm mulțumiri organizatorilor pentru invitația la programul cultural amplu dedicat memoriei lui Vasile Stroescu și salutăm inițiativa celor două asociații de întărire a identității românești prin intermediul culturii și al promovării marilor personalități care au făcut posibilă Marea Unire de la 1918.

Mâine sărbătorim Ziua Copilului! 🧸 Iată cm arăta doamna Pazi în copilărie:
31/05/2026

Mâine sărbătorim Ziua Copilului! 🧸 Iată cm arăta doamna Pazi în copilărie:

30/05/2026

🇷🇴 Discurs în adăpostul partizanului Vasile Motrescu

🇷🇴 Toma Tataru, lider al Ligii Studenților în perioada 2022-2025, a susținut un discurs în cinstea și memoria tinerilor care au luat arma în mână, luptând împotriva comunismului, care le-a furat românilor, după 1945, libertatea și demnitatea, călcându-le credința și proprietatea și luându-le drepturile istorice câștigate cu sânge la 1918.

🗓️Sâmbătă, 23 mai, o delegație a Ligii Studenților a participat la inaugurarea primului segment al Căii Partizanilor din Bucovina, eveniment organizat de Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale "Arboroasa", în colaborare cu Memorialul Vasile Motrescu.

🇷🇴⚔️ 80 de ani de la greva antirevizionistă și anticomunistă a studenților din Cluj În noaptea de 28 spre 29 mai 1946 Că...
29/05/2026

🇷🇴⚔️ 80 de ani de la greva antirevizionistă și anticomunistă a studenților din Cluj

În noaptea de 28 spre 29 mai 1946 Căminul Studențesc „Avram Iancu” din Cluj a fost atacat de muncitorii iredentiști maghiari și pro-comuniști de la fabrica Dermata și atelierele CFR, care înarmați cu răngi de fier, arme de foc și cocktailuri molotov i-au atacat pe studenții din cămin, cu scopul de a elimina rezistența anti-comunistă și anti-iredentistă a studențimii clujene. Se striga frenetic: „Vrem sânge de valah!”

Parterul căminului a fost devastat complet, însă studenții au reușit să se baricadeze în cămin și să riposteze cu borcane, găleți cu apă, cărămizi, țigle și piese de mobilier. Riposta a fost atât de îndrăzneață, că atacatorii au început să bată în retragere. O patrulă sovietică care era în zonă i-a alungat definitiv, însă autoritățile au operat arestări fix în rândul studenților anticomuniști.

Greșeala poliției aservite noului regim a fost scânteia care a generat greva studențească din primăvara anului 1946. Mii de studenți au protestat pe străzile Clujului timp de 19 zile (1-19 iunie 1946) până când toți studenții români au fost eliberați.

Liderul evenimentelor de atunci a fost viitorul mitropolit al Clujului, Vadului și Feleacului, Bartolomeu (Valeriu) Anania, pe vremea respectivă student în anul al II-lea la medicină și președinte al studențimii clujene. Peste ani, avea să declare despre acel eveniment următoarele: „Noi am făcut ce-am făcut, provocaţi de adversarul secular şi milenar. Provocaţi cu bâta, la care am răspuns cu tricolorul românesc. (…) Mişcarea noastră a fost antirevizionistă. (…) Nu suntem anti-maghiari. Nu ura ne-a animat, ci sentimentul demnităţii naţionale!”

Address

Strada Dăncinescu 3

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Liga Studenţilor - LS IAŞI posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Organization

Send a message to Liga Studenţilor - LS IAŞI:

  • Want your organization to be the top-listed Non Profit Organization?

Share