Asociatia pentru Proprietatea Privata

27/09/2026

Cu o întârziere de peste două luni, Guvernul României trimite Comitetului de Miniștri informarea solicitată referitoare la stadiul soluționării dosarelor de restituire a proprietăților și de acordare de despăgubiri.

Așa cm v-ați obișnuit deja, informările de la ANRP ilustrează o problemă aproape rezolvată: doar 8% dintre dosarele înregistrate la această instituție în perioada 2005-2026 mai așteaptă încă o soluție, iar jumătate dintre acestea sunt deja în analiză.

La Primăria Municipiului București miile de dosare încă nesoluționate sunt pe punctul de a intra în era digitalizării și, cu sporurile salariale pe care le vor primi funcționarii primăriei care analizează aceste dosare, se vor putea face progrese considerabile. Mai greu este cu sporul de valoare, introdus prin OUG nr. 38/2025 pentru lămurirea căruia și angajații PMB consideră că sunt necesare acte normative de ”clarificare.”

Găsiți aici textul în original, în limba engleză, astfel cm a fost transmis Comitetului de Miniștri , iar în documentele din grupul nostru publicăm și o traducere automată a documentului.

https://hudoc.exec.coe.int/FRE?i=DH-DD(2026)1100E

18/09/2026

Un cesionar de drepturi litigioase câștigă la CEDO despăgubiri neplafonate, în timp ce ANRP i-ar fi acordat doar 20% din valoarea imobilului

Situația premisă: în anul 2012 se încheie un contract de cesiune între tată și fiu, iar ulterior, prin legea nr. 165/2013 se limitează dreptul de a obține despăgubiri integrale sau restituirea imobilului în natură pentru imobilele care au format obiectul unei cesiuni.

Astfel, statul intervine retroactiv în raporturile dintre părți, modificând în mod substanțial consecințele patrimoniale ale unui contract valabil încheiat, prin plafonarea măsurilor compensatorii.
În practică, au existat numeroase situații în care persoane în etate au cesionat drepturile litigioase propriilor copii, altor rude apropiate sau unor persoane de încredere, nu în scop speculativ, ci pentru că nu mai aveau posibilitatea de a continua demersurile administrative și judiciare.

Chiar și în situația cesiunilor între rude, Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a aplicat dispozițiile art. 24 din legea apărută ulterior fără a distinge între cesiunile realizate în scop speculativ și cele intervenite în cadrul relațiilor de familie, iar atunci când cesiunea s-a transmis cu titlu gratuit a acordat doar 15% din valoarea despăgubirilor. În felul acesta, statul rămâne și cu imobilul preluat abuziv și cu 85% din valoarea despăgubirilor.

O parte a instanțelor naționale a încercat să corecteze această abordare în ipotezele în care cesionarul era chiar moștenitorul cedentului, apreciind că aplicarea automată a plafonării contravine scopului pentru care art. 24 a fost adoptat. În aceste cauze s-a reținut că intenția legiuitorului a fost combaterea fenomenului speculativ al cesiunilor către intermediari, iar nu sancționarea transmiterii drepturilor în interiorul familiei. Cu toate acestea, jurisprudența nu este unitară, soluțiile depinzând de interpretarea dată de fiecare instanță dispozițiilor Legii nr. 165/2013, contând foarte mult capacitatea judecătorului de a înțelege rațiunea legii. Rațiunea, dacă o putem numi așa, era să se evite situațiile speculative în care erau înstrăinate drepturile litigioase unor persoane care aveau calea deschisă pentru soluționarea rapidă a dosarelor. Legiuitorul ar fi trebuit să adopte măsuri astfel încât să înlăture corupția de la acest nivel și nu să intervină într-un contract legal, anterior și liber încheiat între părți, iar dacă ar fi intenționat să facă dreptate persoanelor îndreptățite, le-ar fi acordat acestora diferența de puncte/ valoare a imobilului.

Atât de mult au fost blamați „samsarii de drepturi litigioase”, încât în prezent statul se transformă el însuși în samsar, achitând doar 40% din valoarea despăgubirilor celor care nu mai vor sau nu mai pot să aștepte plata acestora în 7 tranșe anuale.

În imaginile anexate veți regăsi punctul de vedere al Guvernului, exprimat în observațiile transmise Curții Europene a Drepturilor Omului în Cauza Farchescu și alții împotriva României, în care este menționat contractul de cesiune încheiat între reclamant și tatăl său precum și consecințele care decurg din această transmitere a dreptului litigios potrivit legislației române. La punctul 82 se precizează faptul că restituirea în natură a imobilului nu a fost posibilă și din cauza cesiunii dreptului de proprietate. (Reamintim, art. 1 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 prevede că: „Imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist se restituie în natură.”, iar potrivit art. 1 alin (3), „În situaţia în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietăţii, singura măsură reparatorie care se acordă este compensarea prin puncte potrivit art. 24 alin. (2), (3) şi (4).”)
În postarea noastră din 16 mai 2026 am prezentat decizia de compensare emisă de CNCI în care despăgubirile au fost plafonate, dar CEDO a acordat valoarea integrală a terenului, fără să țină cont de prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr.165/2013, în temeiul cărora funcționarii ANRP au hotărât plafonarea despăgubirilor.

Din postarea anterioară: (16 mai 2026)

ANRP (CNCI) ignoră hotărârea CEDO în Cauza Farchescu și alții împotriva României și stabilește despăgubiri derizorii, care reprezintă mai puțin de 20% din valoarea deja calculată de Curtea Europeană.

Este cazul reclamantului din grupul de cauze reunite chiar sub numele său la CEDO, unde instanța europeană a obligat statul român să soluționeze dosarele într-un termen de 12 luni sau să achite despăgubirile menționate în tabelul anexat hotărârii.
Pentru suprafața de teren de 380 mp din Timișoara, CEDO a stabilit valoarea din grila notarilor publici de 98.800 de euro. Statul român trimisese la CEDO o evaluare bazată pe o grilă mai veche în care ANRP a calculat valoarea terenului la 95.000 de euro.
Surpriză de proporții însă: CNCI îi soluționează dosarul înregistrat la ANRP și stabilește că valoarea despăgubirilor este de 94.328 de lei, conform deciziei comunicată la 15.05.2026.
Dacă nu s-ar fi adresat Curții Europene și nici nu ar fi contestat decizia ANRP, domnul Farchescu ar fi încasat aproximativ 18.000 de euro în șapte tranșe anuale, astfel cm prevede legislația în vigoare în prezent.
Dar, pentru că dosarul său a fost soluționat de CEDO, va încasa întreaga sumă de 98.800 de euro, plus 10.000 de euro daune morale, până în aprilie 2027.
Susținem că hotărârea CEDO va fi întocmai executată deoarece există instituții internaționale, precum Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, care supraveghează modul în care statul român se conformează hotărârilor CEDO.
Fără intervenția instituțiilor internaționale, iată ce s-ar fi obținut de la autoritățile române: mai puțin de 20% din valoarea stabilită de Curtea Europeană achitată în cine știe câți ani de acum înainte!
De aceea vă spunem încă o dată: contestați în instanță orice este emis de ANRP. Deciziile Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor înainte de controlul instanței ridică serioase semne de întrebare privind corectitudinea și respectarea drepturilor foștilor proprietari. Procedurile administrative nu urmăresc stabilirea adevărului și acordarea unor despăgubiri echitabile, ci diminuarea sistematică a valorii acestora. În multe cazuri, doar intervenția instanțelor de judecată reușește să corecteze abuzurile și erorile produse în procesul administrativ.

27/08/2026

După ce mai mult de jumătate de an nu și-au executat obligațiile de serviciu de a emite la timp titluri de plată, acum funcționarii ANRP le creează probleme proprietarilor și prin modul în care comunică aceste titluri: nu mai respectă domiciliul ales de persoanele îndreptățite și vor neapărat să le trimită la adresa din actele de identitate.

La fel se întâmplă și cu deciziile de compensare sau de invalidare și se poate pierde termenul de 30 de zile pentru a depune contestație dacă beneficiarii nu pot să le recepționeze la timp.
Este o practică abuzivă deoarece fiecare persoană are dreptul să își aleagă un domiciliu unde să îi fie comunicată corespondența de către această autoritate publică.
Este de la sine înțeles că nerespectarea acestei solicitări creează persoanei îndreptățite prejudicii suplimentare care se adaugă conduitei reprobabile a acestor bugetari care sunt plătiți pentru a nu își îndeplini obligațiile stabilite în fișa postului. Actele administrative expediate în străinătate de multe ori se întorc la expeditor din diverse motive, iar multe persoane nu și-au schimbat actul de identitate ca urmare a mutării la altă adresă și tocmai de aceea au solicitat în mod expres ca actele emise să le fie comunicate în altă parte.
De asemeni, aceiași funcționărași nu mai țin cont nici de faptul că avocații angajați de persoanele îndreptățite, potrivit legii își exercită activitatea în baza contractului de mandat, iar dovada acestuia se face, potrivit Legii nr. 51 din 1995 cu împuternicirea avocațială. Pentru a mai tergiversa finalizarea dosarelor de despăgubire, acum angajații instituției care are ca unic scop salvarea bugetului public pe seama celor care au fost spoliați de același stat le cer avocaților să facă dovada contractului de mandat cu procură autentică. Asta presupune și costuri suplimentare la notar și timp pierdut pentru deplasarea la un birou notarial sau la consulatele României din străinătate.

Și toate acestea pentru a-și da mai multă importanță și pentru a îngreuna procesul de plată. Acești funcționari inventează reguli deși legea nu impune nici transmiterea actelor administrative emise de ANRP/CNCI la domiciliul menționat în actul de identitate, nici necesitatea existenței unei procuri încheiată în formă autentică.

Ce puteți face? Vă adresați instanței – printr-o cerere de chemare în judecată prin care solicitați obligarea ANRP/CNCI la respectarea domiciliului ales. Instanța competentă teritorial să judece acest litigiu este potrivit art. 107 din Codul de procedură civilă instanța de la sediul pârâtei, iar competența materială este stabilită de art. 35 alin. 1 indice 1 din Legea nr. 165/2013, prin urmare în situația de față soluționarea prezentei cereri este de competența secțiilor civile ale Tribunalului București.
Potrivit art. 35 alin. 1 indice 1: „Litigiile privind modalitatea de aplicare a prevederilor prezentei legi sunt de competenţa secţiilor civile ale tribunalelor, indiferent de calitatea titularului acţiunii.”
Dacă nu acționați de la primul act comunicat abuziv la altă adresă, va trebui să faceți personal anchetă pentru a afla unde au fost comunicate celelalte acte emise sau veți putea pierde chiar termenul în care puteți contesta un act nelegal emis și comunicat aiurea.
Totodată, avocații specializați în despăgubiri ANRP să sesizeze UNBR și barourile din care fac parte pentru a prezenta această situație deplorabilă, urmând ca organismele care reprezintă profesia de avocat, pe cale instituțională, să ia măsuri pentru înlăturarea acestui abuz.
Împuternicirea avocațială este documentul oficial prin care un avocat își dovedește calitatea de reprezentant legal în fața instanțelor de judecată, a instituțiilor publice sau a terților.
În ultimii ani, sfera de utilizare a împuternicirii avocațiale s-a extins semnificativ pentru a reduce birocrația, eliminând obligativitatea unei procuri notariale în raport cu statul, dar pentru conducerea ANRP obiectivul principal este să se întârzie plata.
Art. 3 alin. (1) lit. d) și e) din Legea nr. 51/1995 include în activitatea avocatului:
„asistarea și reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în fața altor autorități publice [...]”
și „apărarea și reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice în raporturile acestora cu autoritățile publice, cu instituțiile și cu orice persoană română sau străină”.
Deci legea recunoaște expres reprezentarea în fața autorităților publice și instituțiilor, nu doar în fața instanțelor, iar art. 126 din Statutul profesiei de avocat reglementează limitele împuternicirii avocațiale:
„Avocatul se legitimează față de terți prin împuternicirea avocațială . . .”

03/07/2026

Au făcut ei ce au făcut și au tras de timp: aprobarea OUG nr. 38/2025 nu s-a mai discutat în actuala sesiune parlamentară, pentru că ANRP nu a depus la timp propunerile pentru modificarea ordonanței în ședința comisiei juridice, titluri emit în luna iulie, astfel încât plata să poată fi amânată pentru anul viitor... Cele 180 de zile se împlinesc la 1 ianuarie 2027, potrivit art. 180 și 181 C.pr.civ!

Titlurile erau deja aprobate din luna mai, dar nu au găsit o manieră elegantă de a vă fura decât să le tipărească în iulie.

Puteți să lăsați mesaje de mulțumire pentru această mare realizare: emiterea titlurilor pentru tranșele II-V până la decizia de compensare cu numărul 45646, dar să fiți atenți la ortografie!

Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor - pagina web oficiala

19/06/2026

Ordonanța elaborată de ANRP pentru a finaliza furtul proprietăților începe să se clatine

Săptămâna aceasta s-au reactivat la Camera Deputaților discuțiile despre aprobarea OUG nr. 38/2025.
În centrul dezbaterilor au fost susțineri despre neconstituționalitatea, retroactivitatea sau nelegalitatea acestui act normativ.
În ședința din 16 iunie, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a analizat amendamentele propuse de UDMR care vin în sprijinul proprietarilor. De altfel, tot acest partid a fost cel care a inițiat proiectul de lege care a modificat textul care reglementa grila aplicabilă pentru calculul despăgubirilor. Dacă nu s-ar fi adus acele modificări, și în prezent tot după grila din 2013 s-ar fi evaluat proprietățile!
Si reprezentantul USR a avut o poziție corectă, din punctul nostru de vedere.
În schimb, reprezentantul Ministerului de Finanțe a susținut doar problema lipsei banilor din buget, nu a mai îndrăznit să susțină că despăgubirile calculate conform OUG nr. 38/2025 sunt considerabil mai mari, astfel cm s-a precizat inițial. Între timp, au început să apară dovezi din care rezultă că instanțele au redus cuantumul despăgubirilor în apel, față de instanța de fond, doar în aplicarea acestei ordonanțe de urgență. Sperăm să înțeleagă și parlamentarii acest aspect și să nu accepte poziția Ministerului de Finanțe potrivit căruia, dacă statul nu mai are bani, proprietarii trebuie furați în continuare!
S-a discutat și despre menținerea plăților în 5 tranșe, iar nu în 7, cm prevede OUG nr. 38/2025.
Noul președinte al ANRP, doamna Helga LŐRINCZ, nu se solidarizează cu partidul care a propulsat-o în viața politică, ci este mai apropiată de cea a executivului din care face acum parte. Pentru că s-a propus eliminarea criteriilor din lista anexă, președinta ANRP solicită să fie introduse alte criterii: „Dacă se abrogă acest punct II, dorim să avem criterii de evaluare.”
Oare grilele notarilor publici nu sunt suficiente, astfel cm a considerat și CEDO?

05/06/2026

După ce conducerea ANRP a fost asigurată mulți ani de partide care nu respectă proprietatea privată, să vedem și o altă versiune:

Guvernul Bolojan a schimbat conducerea ANRP numind-o în funcția de președinte pe Lorincz Helga, politician UDMR

Aceasta a fost viceprimar al municipiului Aiud, consilier local, iar înainte de a intra în administrația locală, între 2011 și 2016, a fost inspector școlar pentru minorități în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Alba.
Pe lângă activitatea administrativă, Lorincz Helga are o experiență în domeniul educației. A fost profesor titular de discipline economice la Colegiul Național „Bethlen Gabor” din Aiud, unde a deținut și funcții de coordonare și management educațional. Este doctor în Științe Economice, specializarea Finanțe, titlu obținut la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, și expert contabil, membru CECCAR.
https://i0.1616.ro/media/2/2701/40070/21555639/231/cv-lorincz-helga-1.pdf

Funcționarii obișnuiți să subevalueze proprietățile pentru care se acordă despăgubiri rămân tot acolo. Vom vedea dacă noua conducere va schimba ceva.

25/05/2026

Informații privind titlurile de plată de la ANRP:

Săptămâna aceasta se vor emite titluri și pentru Legea nr. 165/2013, pentru tranșele II-V, până la decizia de compensare nr. 46000.

Sumele vor fi mai mici decât în tranșele anterioare deoarece vor fi 7 tranșe în total. (excepție – sumele mai mici se împart în tranșe de 20000 de lei/an).

Funcționarii de la ANRP nu au auzit de principiul neretroactivității legii, reglementat chiar în Constituție.

Pentru o procedură de plată aflată deja în derulare la momentul modificării legii ar trebui să fiți chiar mulțumiți cu ceea ce vă oferă generoșii funcționari!

Singura soluție - instanțele, judecătorii înțelegând mai bine ce înseamnă un drept câștigat.

16/05/2026

ANRP (CNCI) ignoră hotărârea CEDO în Cauza Farchescu și alții împotriva României și stabilește despăgubiri derizorii, care reprezintă mai puțin de 20% din valoarea deja calculată de Curtea Europeană.

Este cazul reclamantului din grupul de cauze reunite chiar sub numele său la CEDO, unde instanța europeană a obligat statul român să soluționeze dosarele într-un termen de 12 luni sau să achite despăgubirile menționate în tabelul anexat hotărârii.

Pentru suprafața de teren de 380 mp din Timișoara, CEDO a stabilit valoarea din grilă de 98.800 de euro. Statul român trimisese la CEDO o evaluare bazată pe o grilă mai veche în care ANRP a calculat valoarea terenului la 95.000 de euro.

Surpriză de proporții însă: CNCI îi soluționează dosarul înregistrat la ANRP și stabilește că valoarea despăgubirilor este de 94.328 de lei, conform deciziei comunicată la 15.05.2026.

Dacă nu s-ar fi adresat Curții Europene și nici nu ar fi contestat decizia ANRP, domnul Farchescu ar fi încasat aproximativ 18.000 de euro în șapte tranșe anuale, astfel cm prevede legislația în vigoare în prezent.

Dar, pentru că dosarul său a fost soluționat de CEDO, va încasa întreaga sumă de 98.800 de euro, plus 10.000 de euro daune morale, până în aprilie 2027.

Susținem că hotărârea CEDO va fi întocmai executată deoarece există instituții internaționale, precum Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, care supraveghează modul în care statul român se conformează hotărârilor CEDO.

Fără intervenția instituțiilor internaționale, iată ce s-ar fi obținut de la autoritățile române: mai puțin de 20% din valoarea stabilită de Curtea Europeană achitată în cine știe câți ani de acum înainte!

De aceea vă spunem încă o dată: contestați în instanță orice este emis de ANRP. Deciziile Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor înainte de controlul instanței ridică serioase semne de întrebare privind corectitudinea și respectarea drepturilor foștilor proprietari. Procedurile administrative nu urmăresc stabilirea adevărului și acordarea unor despăgubiri echitabile, ci diminuarea sistematică a valorii acestora. În multe cazuri, doar intervenția instanțelor de judecată reușește să corecteze abuzurile și erorile produse în procesul administrativ.

https://hudoc.echr.coe.int/eng #{%22fulltext%22:[%22farchescu%22],%22itemid%22:[%22001-249582%22]}

08/05/2026

Informație foarte importantă pentru încasarea despăgubirilor de la ANRP

Dacă într-o decizie de compensare sunt mai mulți titulari, la CEC Bank trebuie să meargă o singură persoană cu procură notarială ca să încaseze banii.

Există însă o procedură mai puțin costisitoare: mergeți la ANRP (toți beneficiarii împreună) și completați acest formular în care fiecare beneficiar al deciziei de compensare precizează cât este partea care i se cuvine și ANRP emite titluri de plată pentru fiecar titular separat, astfel cm declară părțile. Trebuie să fie înțelegere, să meargă personal și fiecare beneficiar să semneze formularul în fața funcționarilor ANRP.

E bine să fie completat de la început, împreună cu cererea de valorificare a punctelor și fiecare va primi titlul de plată cu suma care i se cuvine (conform declarațiilor) și va putea încasa banii independent de celelalte rude sau beneficiari din decizia de compensare.

În cinci-șapte-zece ani cât ar mai trece până la plata tuturor tranșelor s-ar putea întâmpla multe – unul dintre beneficiari ar pleca din țară, și-ar pierde discernământul și atunci nici ceilalți nu ar mai putea încasa banii, dar, completând acest formular fiecare va primi titlul de plată pentru partea sa, nu mai depinde de ceilalți și nici nu plătește pentru procura notarială.

Nu în ultumul rând, vrem să vă amintim, dacă primiți decizie de compensare prin puncte nu trebuie să așteptați să primiți banii, titlurile de plată se vor emite doar dacă trimiteți la ANRP cerere de valorificare a punctelor și decizia de compensare ajunge înapoi, în original, la ei. Dacă trec trei ani și nu faceți cererea de valorificare, nu vă vor emite titluri de plată!

04/05/2026

Locuință evaluată de ANRP la nivelul unui wc din fundul curții!

Această construcție, care încă există, dar a fost înstrăinată chiriașului, valorează, pentru ANRP doar 21.556 lei, adică 4300 de euro!
Suprafață construită 143,71 mp, suprafață utilă 102,65.

Iată cm a calculat ANRP despăgubirile pentru acest imobil din Curtea de Argeș:

S-a aplicat corecția de 0,1 introdusă prin OUG nr. 38/2025 care reduce cuantumul despăgubirilor la 10% pentru construcții:
„pentru suprafeţele din construcţii care nu au destinaţie de spaţii de locuit (cu excepţia balconului) se aplică un coeficient de corecţie de 0,1*
*verandă, prispă, terasă, pivniţă, garaj, magazie, şopron, coteţ, saivan, latrină, wc în curte etc”

Din evaluările pe care le-am primit de la diverse persoane îndreptățite, pare că a devenit o situație generalizată să fie aplicată în dosare nedreapta corecție și construcțiile să fie considerate garaj, magazie, coteț sau wc în curte de către funcționarii ANRP!

Aplicarea acestei corecții a fost motivată prin invocarea dispozițiilor art. 21 alin. 6 indice 1 din Legea nr. 165/2013 :
„ În cazul în care, prin documentele existente în dosarul de despăgubire, nu se pot stabili amplasamentul sau caracteristicile tehnice ale imobilului pentru care se stabilesc despăgubiri, evaluarea se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil prevăzută de grila notarială pentru localitatea respectivă, potrivit prevederilor alin. (6).”

Așadar, aveți grijă să obțineți cât mai multe înscrisuri din care să rezulte situația imobilelor, destinația clădirilor și orice v-ar putea ajuta să înlăturăți aplicarea acestei diminuări a despăgubirilor.

Subliniem încă o dată necesitatea contestării în instanță a deciziilor de compensare emise cu aplicarea criteriilor prevăzute de OUG nr. 38/2025.
Mare atenție la termenul de 30 de zile în care trebuie formulată contestație! În cazul în care nu depuneți acțiunea în termen, veți rămâne cu suma derizorie stabilită de CNCI.

Aceste calcule mizerabile ne așteaptă pe toți în momentul când dosarul de despăgubiri va ajunge la un consilier de la ANRP.
De aceea, vă recomandăm să contestați absolut toate deciziile de compensare sau de invalidare pe care le primiți!