APMGS, București, Uricani (2026)

03/06/2026

𝗔𝗣𝗠𝗚𝗦 – 𝗣𝗮𝗿𝘁𝗲𝗻𝗲𝗿 𝗮𝗹 𝗲𝗱𝗶𝘁𝗶𝗲𝗶 𝗮𝗻𝗶𝘃𝗲𝗿𝘀𝗮𝗿𝗲 𝗧𝗿𝗲𝗻𝗰𝗵𝗹𝗲𝘀𝘀 𝗥𝗼𝗺𝗮𝗻𝗶𝗮 𝗖𝗼𝗻𝗳𝗲𝗿𝗲𝗻𝗰𝗲 & 𝗘𝘅𝗵𝗶𝗯𝗶𝘁𝗶𝗼𝗻 𝟮𝟬𝟮𝟲

Pe 27 mai 2026, am avut plăcerea să participăm, în calitate de partener, la ediția aniversară care a marcat 10 ani de Trenchless Romania Conference & Exhibition – principalul eveniment dedicat tehnologiilor trenchless și infrastructurii subterane din România.

Sub tema „Un deceniu al comunității trenchless: inovație, oameni, impact”, evenimentul a reunit specialiști, autorități, constructori, consultanți și lideri ai industriei pentru a dezbate viitorul infrastructurii subterane și soluțiile necesare pentru dezvoltarea unor proiecte moderne, sigure și sustenabile.

Pentru APMGS, participarea la acest eveniment a reprezentat o oportunitate valoroasă de a susține dialogul profesional privind monitorizarea geotehnică și structurală, siguranța infrastructurii și integrarea tehnologiilor inovatoare în proiectele de infrastructură.

Felicităm organizatorii pentru cei 10 ani de activitate și pentru contribuția la dezvoltarea unei comunități profesionale puternice, dedicate progresului și excelenței în domeniul infrastructurii subterane.

👏 Mulțumim tuturor celor care contribuie la construirea unei infrastructuri mai sigure și mai performante pentru viitor!

29/05/2026

🏥 Un spital trebuie să funcționeze exact în ziua în care orice altceva cedează.

Funcțiunea lui medicală îl plasează printre construcțiile cu rol esențial - trebuie să rămână operațional inclusiv după un cutremur major.

Normativul P100-1/2013 încadrează spitalele cu secții de chirurgie și de urgență în clasa I de importanță și de expunere la cutremur - cea mai înaltă.

O clădire cu acest rol nu își permite să fie o necunoscută structurală. De aici rezultă necesitatea urmăririi comportării în timp - care înseamnă lucruri diferite în cele două etape ale unui spital.

🏗️ În execuție
Multe spitale se construiesc sau se extind acum, frecvent în țesut urban dens. Monitorizarea geotehnică urmărește excavațiile, construcțiile învecinate din zona de influență și comportarea structurii noi. Tot acum se poate prevedea, încă din proiectul tehnic, instrumentarea permanentă a structurii - iar o construcție se instrumentează optim o singură dată.

📈 În exploatare
Sub incidența P130/2025, monitorizarea presupune urmărirea tasărilor, deplasărilor, fisurilor și instrumentarea seismică. După un cutremur, aceste date arată dacă spitalul și-a păstrat capacitatea portantă - diferența dintre o decizie luată pe certitudine și una luată pe o presupunere.

📌 Spitalul nou și spitalul aflat în exploatare nu sunt două probleme diferite. Sunt aceeași cerință tehnică: o construcție cu rol vital trebuie să fie una a cărei comportare este cunoscută, nu presupusă.

❓ Este urmărirea comportării în timp prevăzută în programul de monitorizare al spitalelor la care lucrați?

🔗 Articolul complet aici: https://apmgs.ro/noutati/monitorizarea-unui-spital-ce-inseamna-concret-in-executie-si-in-exploatare

27/05/2026

𝗘𝗫𝗣𝗘𝗥𝗧 𝗖𝗢𝗥𝗡𝗘𝗥: 𝗗𝗲 𝗹𝗮 𝗡𝗢𝗥𝗠𝗔 𝗹𝗮 𝗣𝗥𝗔𝗖𝗧𝗜𝗖𝗔 (𝗣𝟭𝟯𝟬/𝟮𝟬𝟮𝟱)

O normă bună, lăsată pe hârtie, nu salvează pe nimeni.
P130/2025 este un pas major pentru siguranța construcțiilor din România.

Și e important de spus clar: vorbim despre toate construcțiile — blocuri de locuit, clădiri publice, spitale, școli, hale industriale, poduri, tuneluri. Norma nu face diferențe. Urmărirea comportării în timp privește întreg fondul construit, indiferent de funcțiune.

P130/2025 pune această urmărire exact acolo unde îi este locul: în centrul siguranței construcțiilor.

Dar o normă nu protejează prin simplul fapt că există. Protejează doar când devine practică reală.

De aici a pornit campania APMGS — De la NORMĂ la PRACTICĂ. Pentru că între textul normativului și ce se întâmplă efectiv pe teren rămâne o distanță pe care prea des o ignorăm.

Ce înseamnă, concret, „practică reală"?
→ Monitorizarea bugetată din faza de proiectare, nu adăugată în pripă la final.
→ Cerințe clare în caietul de sarcini — tipuri de senzori, frecvențe, praguri.
→ Operatori autorizați, nu cea mai ieftină ofertă.
→ Date interpretate de specialiști, nu rapoarte care strâng praf.

O normă transformată corect în practică nu este birocrație. Este diferența dintre a ști cm se comportă o construcție și a presupune că „rezistă".

Misiunea noastră, ca asociație, este exact aceasta: să închidem distanța dintre normă și realitatea de pe teren.

Din experiența voastră, unde se rupe cel mai des lanțul — la proiectare, la achiziție sau la execuție?

Descoperă campania aici 👉 https://apmgs.ro/normativ-p130-2026

25/05/2026

🚧 Situațiile de risc asupra mediului construit nu au o singură formă.
Pot fi o construcție în exploatare care dă semne de degradare. O clădire aflată lângă un șantier activ. Un pod sau un tunel — în execuție sau în uz. O alunecare de teren care afectează construcțiile din vecinătate.

Au, însă, un punct comun: de multe ori sunt observate de cineva. Un locatar, un administrator, un inginer, un trecător. Dar observația rămâne, cel mai adesea, doar o îngrijorare. Nu devine un pas concret.
Nu din nepăsare — ci din lipsa unei adrese clare și a unui reper: „este destul de serios cât să anunț pe cineva?"

Pentru acest gol, APMGS pune la dispoziție un instrument simplu: Atenționarea de risc.
Cum funcționează:
→ Transmiți informațiile pe care le ai despre situația observată.
→ APMGS realizează o analiză tehnică a sesizării.
→ Pe baza acesteia, sunt făcute demersurile necesare pentru a înștiința părțile implicate, inclusiv instituțiile abilitate de control.

Nu este o expertiză tehnică și nu este un serviciu comercial. Este o punte — între o observație și canalul oficial care o poate trata corect.
Pentru că diferența dintre un risc gestionat și unul scăpat de sub control este, de cele mai multe ori, un semnal dat la momentul potrivit.

Siguranța mediului construit nu ține doar de specialiști. Începe cu atenția fiecăruia dintre noi.

Dacă ai observat o problemă de siguranță la o construcție sau infrastructură, completează formularul de aici: https://www.apmgs.ro/atentionare-de-risc

hashtag hashtag hashtag hashtag hashtag hashtag

18/05/2026

📢 Dacă lucrezi în monitorizare, ai auzit deja de el.

International Course on Geotechnical and Structural Monitoring — ICGSM. Patru zile, în iunie, la Colorado School of Mines. Singura referință formală globală pentru cm se face monitorizarea bine.

De ce contează acest curs:
Cursul a fost inițiat în 2014 de NHAZCA S.r.l. (spinoff Sapienza), sub coordonarea Prof. Paolo Mazzanti. Inspirat de moștenirea lui John Dunnicliff — autorul „Geotechnical Instrumentation for Monitoring Field Performance", manualul fără de care nu se predă instrumentarea geotehnică modernă.

Peste 1.000 de absolvenți, din peste 60 de țări, în 12 ediții.

Ce înveți în cele 4 zile:
→ Cum proiectezi un program de monitorizare (nu doar ce senzori cumperi)
→ Achiziția și gestionarea datelor
→ Cum traduci datele în decizii inginerești
→ InSAR, LiDAR, fotogrametrie aplicate
→ Vizită tehnică (anul acesta: Pueblo Dam)

→ EXPO cu producătorii majori — audit gratuit al stadiului tehnologiei

Pentru noi, în România:
Avem cadrul normativ (P130/2025, seria SR EN ISO 18674). Avem practica de șantier. Componenta a treia — expunerea la rețeaua internațională unde se discută ce funcționează — o aducem doar dacă mergem unde se află.

📅 8–11 iunie 2026 | Colorado School of Mines, Golden, CO
🔗 https://www.geotechnicalmonitoring.com/

14/05/2026

APMGS recomandă specialiștilor din domeniul geotehnic și structural lectura volumului „Geotehnica: Mecanism și Etică”, semnat de Alexandru Capanistei, membru APMGS — o lucrare care readuce în centrul atenției relația dintre teren, observație și responsabilitatea deciziei inginerești.

Într-o perioadă în care ingineria riscă să devină tot mai dependentă de algoritmi, modele standardizate și rezultate generate automat, cartea atrage atenția asupra unui adevăr esențial: între terenul real și modelul numeric există întotdeauna o diferență pe care doar discernământul tehnic o poate gestiona corect.

Volumul dezvoltă teme fundamentale pentru practica geotehnică modernă:
— importanța înțelegerii mecanismului înaintea modelului;
— rolul decisiv al apei și al timpului în comportarea terenului;
— diferența dintre „parametrul frumos” și realitatea din teren;
— etica deciziei inginerești în condiții de incertitudine.

Din perspectiva APMGS, mesajul cărții se suprapune firesc peste filosofia monitorizării geotehnice: proiectarea nu este un act static, iar terenul trebuie permanent „ascultat” prin observație, măsurători și interpretare profesionistă.

Așa cm subliniază autorul, o probă de laborator este doar o fotografie a unei stări temporare, în timp ce viața unei construcții reprezintă un proces continuu influențat de apă, timp și memorie geologică. Tocmai de aceea, instrumentele de monitorizare — piezometre, inclinometre sau tasmetre — nu sunt simple generatoare de date, ci mecanisme prin care verificăm dacă ipotezele de proiectare rămân compatibile cu realitatea terenului.

APMGS consideră că această lucrare este valoroasă nu doar pentru proiectanți și specialiști în monitorizare, ci și pentru studenți, verificatori, experți tehnici și executanți, deoarece propune un mod de gândire matur, responsabil și profund conectat la realitatea geotehnică.
„Geotehnica: Mecanism și Etică” nu oferă certitudini artificiale. Oferă ceva mai important: claritate profesională. Într-o industrie dominată tot mai mult de automatizare și de încrederea excesivă în rezultate numerice, această claritate devine una dintre cele mai importante forme de competență inginerească.

Cartea a fost publicată la Editura Politehnica Timișoara și este disponibilă în format tipărit. Pentru cei interesați, solicitările pot fi trimise la: 📩 [email protected]

11/05/2026

Monitorizarea structurală nu mai e opțiune. E obligație operațională.

Ani la rând, mulți au tratat UCT-ul ca pe o bifă de conformare.
Un document în dosarul tehnic.
O cerință din Legea 10.
O formalitate administrativă.

Dar realitatea din teren schimbă complet paradigma.

Astăzi, monitorizarea structurală și geotehnică înseamnă decizie operațională zilnică: date, praguri, alerte, responsabilitate și intervenție în timp real. Exact această schimbare este explicată și în materialele publicate de APMGS despre profesionalizarea monitorizării și transformarea ei din „obligație formală” în instrument real de management al riscului.

Diferența se vede concret în 3 întrebări simple:

1️⃣ Cine semnează?
În logica veche: semnăm documentația și închidem subiectul.
În logica operațională: asumăm interpretarea datelor și deciziile rezultate din ele.

2️⃣ Cine plătește?
În logica veche: monitorizarea era percepută ca un cost obligatoriu.
În logica operațională: devine mecanism de reducere a riscului tehnic, financiar, juridic și reputațional.

3️⃣ Cine răspunde?
În logica veche: răspunderea era diluată între hârtii și proceduri.
În logica operațională: răspunderea aparține celor care ignoră semnalele, amână deciziile sau tratează datele ca „anexe tehnice”.

Cum tratează organizația ta UCT — ca document sau ca instrument?

Pentru cei interesați de această schimbare de paradigmă, recomand să citească interviul Marianei Garștea, Președinte APMGS, despre modul în care monitorizarea structurală și geotehnică trece de la statutul de obligație legală la rolul de instrument esențial de management operațional al riscului:
https://apmgs.ro/presa/apmgs-monitorizarea-structurala-si-geotehnica-este-obligatie-operationala

06/05/2026

Deși reglementările recente, precum P130/2025, impun o abordare modernă și proactivă a monitorizării construcțiilor, realitatea din teren arată că această etapă rămâne adesea ignorată sau tratată formal, mai ales în faza de exploatare.
🎙 În cadrul "Expert Corner - De la Normă la Practică", campanie APMGS dedicată diferențelor dintre cerințele normative și aplicarea lor concretă, Viorel Eșanu, specialist în monitorizare geotehnică și structurală, evidențiază riscurile acestei abordări - de la costuri de reabilitare ridicate până la scurtarea duratei de viață a construcțiilor - dar și soluțiile necesare.
🔗 https://www.agendaconstructiilor.ro/stiri/digitalizarea-in-constructii-industrie/de-ce-ignoram-monitorizarea-in-exploatare-viorel-esanu-despre-riscuri-si-solutii

05/05/2026

O nouă ediție a buletinului informativ Structural Health Monitoring este aici!
https://www.linkedin.com/pulse/expert-corner-p1302025-exista-aplicarea-corect%C4%83-%C3%AEnc%C4%83-nu-tgscf/

Această ediție dedicată sănătății structurale a mediului construit aduce informații despre:
✔ Expert Corner: P130/2025 exista. Aplicarea corectă încă nu.
✔ Cosmin Carteș: Cerințele neclare complică monitorizarea și siguranța construcțiilor
✔ Eugeniu Vasilache: Monitorizarea geotehnică este adesea subestimată și tratată superficial
✔ Maria Bratcovici: Monitorizarea continuă a podurilor – de la cost ignorat la investiție esențială în siguranță și durabilitate
✔ Alexandru Capanistei: Fără un studiu geotehnic solid, monitorizarea devine generică și ineficientă
✔ Viorel Eșanu: Monitorizarea construcțiilor este tratată prea des ca o formalitate
✔ Cătălin Albu: Monitorizarea construcțiilor – între obligație formală și necesitate reală
✔ Alexandru Petcovici: Monitorizarea în infrastructură: Instrument esențial sau formalitate ignorată?
✔ Caravana Educațională ROFMA, Constanța
✔ APMGS este partener oficial al TRENCHLESS ROMANIA 2026

Aici vă puteți abona la următoarele ediții ale newsletter-ului 👉 https://lnkd.in/dNpKUN4a

APMGS

03/06/2026

29/05/2026

27/05/2026

25/05/2026

18/05/2026

14/05/2026

11/05/2026

06/05/2026

05/05/2026

Address

Telephone

Website

Alerts

Contact The Organization

Shortcuts

Share

Category