APMGS

APMGS Organizație non-profit cu rol activ în monitorizarea geotehnică și structurală a construcțiilor

Episodul 2 din seria dedicată art. 550 din Codul urbanismului. Am stabilit data trecută ce este urmărirea comportării în...
21/08/2026

Episodul 2 din seria dedicată art. 550 din Codul urbanismului. Am stabilit data trecută ce este urmărirea comportării în timp. Acum, de ce se face.

Alin. (2) enumeră trei scopuri, iar ordinea lor spune ceva.

𝗣𝗿𝗶𝗺𝘂𝗹: asigurarea aptitudinii construcției pentru o exploatare normală. Adică nu doar „stă în picioare", ci „funcționează așa cm a fost gândită".

𝗔𝗹 𝗱𝗼𝗶𝗹𝗲𝗮: evaluarea condițiilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor și avariilor. Cuvântul-cheie este prevenire. Urmărirea nu documentează o degradare, ci o anticipează.

𝗔𝗹 𝘁𝗿𝗲𝗶𝗹𝗲𝗮: diminuarea pagubelor materiale, a pierderilor de vieți omenești și a degradării mediului.

Textul legii leagă explicit urmărirea comportării de pierderile de vieți omenești. Nu e o formulare retorică. E raționamentul pentru care obligația există.

Și mai e un detaliu care schimbă domeniul de aplicare. Alin. (2) spune că urmărirea se execută atât pentru menținerea cerințelor de rezistență, stabilitate și durabilitate, cât și a celorlalte cerințe esențiale.

Celorlalte. În practică, aproape toate programele de urmărire pe care le vedem se opresc la structură. Codul cere mai mult.

Câte dintre programele de urmărire pe care le-ați văzut acoperă și alte cerințe în afară de rezistență și stabilitate?

19/08/2026

Norma P130/2025 aduce cerințe mai clare și mai detaliate pentru urmărirea comportării construcțiilor în exploatare, însă aplicarea lor rămâne deficitară, mai ales în cazul clădirilor existente.
🎤 Într-un interviu publicat în cadrul "Expert Corner - De la Normă la Practică", campania APMGS care aduce în prim-plan diferența dintre cerințele reglementate și modul în care monitorizarea construcțiilor este aplicată în realitate, Virgil Bălaș, director general al Virgil Bălaș SRL, atrage atenția asupra documentațiilor incomplete și a necunoașterii obligațiilor de către proprietari. Activitatea din teren arată că monitorizarea periodică poate identifica din timp degradările, prevenind cedări, intervenții costisitoare și chiar oprirea activității.
🔗 https://www.agendaconstructiilor.ro/stiri/digitalizarea-in-constructii-industrie/virgil-balas-norma-p130-2025-cere-monitorizare-clara-dar-proprietarii-nu-o-aplica

Din 26 august, Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor dedică un articol întreg urmăririi comportă...
19/08/2026

Din 26 august, Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor dedică un articol întreg urmăririi comportării în timp. Art. 550, cu 24 de alineate. E prima dată când legislația o tratează unitar, într-un singur loc.

Începem o serie de 15 postări în care luăm articolul alineat cu alineat și îl explicăm pe înțelesul tuturor, coroborat cu normativele în vigoare.

𝗣𝗿𝗶𝗺𝘂𝗹 𝗲𝗽𝗶𝘀𝗼𝗱, 𝗰𝘂 𝗶𝗻𝘁𝗿𝗲𝗯𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗯𝗮𝘇𝗮: 𝗰𝗲 𝗲𝘀𝘁𝗲, 𝗱𝗲 𝗳𝗮𝗽𝘁?
Codul o definește ca activitate sistematică de culegere și valorificare, prin interpretare, avertizare sau alarmare, a informațiilor rezultate din observare și măsurători asupra fenomenelor și mărimilor care caracterizează proprietățile construcției în interacțiunea ei cu mediul înconjurător.

Trei cuvinte din definiția asta merită reținute.

Sistematică. Nu o vizită când ne aducem aminte. Un proces cu reguli, intervale și metodă.

Interpretare. Măsurătoarea singură nu e urmărire. O valoare pe care nu o citește cineva care știe ce înseamnă rămâne un număr într-un tabel.

Avertizare sau alarmare. Scopul final nu e arhiva. E momentul în care cineva spune: aici trebuie intervenit.

Iar alin. (1) stabilește și durata. Pe toată perioada de existență a construcției, începând cu construirea ei și, în anumite cazuri, chiar înainte de construire, pentru a culege date despre comportarea terenului sau a construcțiilor din vecinătate.

Deci nu începe la recepție. Începe înainte de prima săpătură.

Care e, după dumneavoastră, veriga cea mai slabă în practica de azi: măsurătoarea, interpretarea ei sau decizia care ar trebui să urmeze?

Încheiem aici campania dedicată normativului P130/2025. Timp de opt săptămâni, l-am parcurs pe rând — de la structură la...
17/08/2026

Încheiem aici campania dedicată normativului P130/2025. Timp de opt săptămâni, l-am parcurs pe rând — de la structură la anexe, de la definiții la responsabilități. Merită, la final, să adunăm firul.

Am pornit de la o constatare. La un an de la intrarea în vigoare, P130/2025 rămâne insuficient cunoscut în detaliu de mulți dintre cei care au obligația să îl aplice. Iar un normativ bun, aplicat formal, nu protejează pe nimeni.

𝗔𝗺 𝗽𝗮𝗿𝗰𝘂𝗿𝘀 𝗰𝗲𝗹𝗲 𝘁𝗿𝗲𝗶 𝗻𝗶𝘃𝗲𝗹𝘂𝗿𝗶. Urmărirea curentă — prima linie, care observă și semnalează. Inspecția extinsă — veriga care examinează în detaliu și fundamentează expertiza. Urmărirea specială — măsurarea sistematică, instrumentată, acolo unde riscul o cere. Trei niveluri care nu concurează, ci se înlănțuie.

𝗔𝗺 𝗰𝗹𝗮𝗿𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝘁 𝘁𝗲𝗿𝗺𝗲𝗻𝗶𝗶 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝘀𝗲 𝗰𝗼𝗻𝗳𝘂𝗻𝗱𝗮. Inspecție și investigație. Defect, degradare, avarie. Comportare, nu comportament. Categorie și clasă de importanță. Precizia limbajului nu este pedanterie — este semnul că înțelegi conceptul.

𝗔𝗺 𝘃𝗼𝗿𝗯𝗶𝘁 𝗱𝗲𝘀𝗽𝗿𝗲 𝗱𝗶𝗴𝗶𝘁𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲. Senzori, monitorizare automată, date în timp real — noutatea reală a normativului. Dar și despre limita ei: datele care nu sunt interpretate de specialiști nu produc siguranță.
Și am insistat pe responsabilitate. Urmărirea comportării leagă șase categorii de actori. Este o obligație legală, nu o opțiune. Iar cine deține o construcție își asumă, implicit, datoria de a-i urmări comportarea.

Ce rămâne, dincolo de detalii, este o idee simplă. O construcție comunică permanent cm se comportă. Urmărirea comportării este disciplina de a asculta, de a consemna și de a decide la timp. Fără date colectate corect și interpretate de specialiști, orice decizie despre o construcție rămâne o ipoteză.

Mulțumim tuturor celor care au urmărit, au comentat și au contribuit la această serie. Conversația despre profesionalizarea monitorizării în România nu se încheie aici — de fapt, abia începe.

După această serie, care subiect legat de urmărirea comportării ați dori să fie aprofundat într-o campanie viitoare — și ce anume rămâne, pentru dumneavoastră, cel mai greu de aplicat în practică?

Pentru un proprietar sau un administrator care află că o construcție trebuie urmărită, dar nu știe de unde să înceapă, P...
14/08/2026

Pentru un proprietar sau un administrator care află că o construcție trebuie urmărită, dar nu știe de unde să înceapă, P130/2025 poate părea copleșitor. În realitate, drumul de la zero la conformare are pași clari.

𝗣𝗮𝘀𝘂𝗹 𝟭 — Stabilește dacă intri sub incidența normativului. Cu foarte puține excepții — construcții hidrotehnice, locuințe unifamiliale parter din rural, construcții provizorii — răspunsul este, aproape sigur, da. Dacă deții sau administrezi o construcție în exploatare, urmărirea comportării este, cel mai probabil, obligatorie.

𝗣𝗮𝘀𝘂𝗹 𝟮 — Verifică dacă există instrucțiuni de urmărire. Pentru construcțiile noi, acestea fac parte din proiectul tehnic de execuție. Pentru construcțiile existente care nu le au, ele pot fi comandate unor operatori economici specializați. Fără acest document, urmărirea nu are bază.

𝗣𝗮𝘀𝘂𝗹 𝟯 — Organizează urmărirea curentă. Responsabilitatea îți revine ca proprietar sau administrator. O poți face cu personal propriu, dacă ai competența necesară, sau poți contracta un operator specializat. Important este ca cineva responsabil să o facă efectiv, la frecvența prevăzută — minim anual și după evenimente deosebite.

𝗣𝗮𝘀𝘂𝗹 𝟰 — Consemnează totul în cartea tehnică. Fiecare inspecție, fiecare constatare, fiecare intervenție se trece în jurnalul evenimentelor și se păstrează în cartea tehnică. Aceasta este memoria construcției și dovada că urmărirea se face.

𝗣𝗮𝘀𝘂𝗹 𝟱 — Acționează când apare un semnal. Dacă urmărirea curentă semnalează o deteriorare, urmează lanțul prevăzut de normativ: inspecție extinsă, expertiză tehnică și, dacă este cazul, urmărire specială. Nu ignora semnalele — ele sunt exact motivul pentru care se face urmărirea.

Conformarea nu înseamnă birocrație, ci o disciplină simplă: să știi în ce stare e construcția ta și să poți dovedi că o urmărești. Cei cinci pași sunt, în fond, drumul de la „nu știu” la „știu și pot demonstra”.

Pentru cei care pornesc de la zero, care credeți că este cel mai dificil pas dintre aceștia — și unde ar fi nevoie de mai mult sprijin sau clarificare din partea specialiștilor?

Din 26 august, urmărirea comportării costă între 20.000 și 50.000 de lei. Dacă nu o faci.Legea nr. 169/2026 — Codul amen...
11/08/2026

Din 26 august, urmărirea comportării costă între 20.000 și 50.000 de lei. Dacă nu o faci.

Legea nr. 169/2026 — Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor — a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 661 din 10 august 2026 și intră în vigoare la 15 zile de la publicare, conform art. 575.

𝗖𝗲 𝘀𝗲 𝘀𝗰𝗵𝗶𝗺𝗯𝗮 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗻𝗼𝗶. Până acum, obligația de urmărire a comportării stătea în Legea nr. 10/1995. Art. 576 alin. (3) lit. c) din Cod abrogă art. 1-9, art. 11-40 și art. 42-44 din acea lege — inclusiv art. 36, care conținea sancțiunile. Temeiul nu dispare: se mută, și devine mai sever.

𝗖𝗲 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘁𝗶𝘁𝘂𝗶𝗲 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗿𝗮𝘃𝗲𝗻𝘁𝗶𝗲. Art. 570 alin. (1) sancționează neexecutarea obligațiilor privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor din CC3 și CC4 (lit. s), neexecutarea de către beneficiar a obligațiilor de urmărire și a lucrărilor de reparații și consolidări (lit. u), necompletarea și nepăstrarea cărții tehnice (lit. t) și nepredarea cărții construcției (lit. r).

Amenda, conform art. 570 alin. (2) lit. b): de la 20.000 lei la 50.000 lei. Alin. (3): nu se aplică sancțiunea avertisment. Art. 571 alin. (1): constatarea revine Inspectoratului de Stat în Construcții. Iar alin. (2) prevede că dreptul de a constata și de a amenda se prescrie în 5 ani — față de 6 luni, termenul obișnuit din OG nr. 2/2001.

𝗨𝗿𝗺𝗮𝗿𝗶𝗿𝗲𝗮 𝗻𝘂 𝗺𝗮𝗶 𝗶𝗻𝗰𝗲𝗽𝗲 𝗱𝘂𝗽𝗮 𝗿𝗲𝗰𝗲𝗽𝘁𝗶𝗲. Art. 550 dedică 24 de alineate exclusiv urmăririi comportării în timp. Se aplică tuturor construcțiilor cu excepția CC1, beneficiarul este responsabil pe perioada de utilizare, iar intervalul de urmărire nu poate depăși un an.

Iar art. 508 alin. (2) închide discuția: proiectul tehnic de execuție include obligatoriu programul de urmărire în timp și monitorizare pentru perioada construirii și pentru primii 10 ani de exploatare (lit. i), precum și proiectul de urmărire a comportării în timp — tipul de măsurători, echipamentele, frecvența determinărilor — elaborat de executantul lucrărilor de monitorizare (lit. m).

Urmărirea se proiectează odată cu construcția, nu se improvizează după ce apare fisura.

𝗖𝘂𝗺 𝘀𝗲 𝗳𝗮𝗰𝗲, 𝗺𝗮𝗶 𝗱𝗲𝗽𝗮𝗿𝘁𝗲. Art. 577 alin. (3) menține în vigoare Anexele nr. 1-5 la HG nr. 766/1997, inclusiv Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, intervenții în timp și postutilizarea construcțiilor. P130/2025 rămâne norma tehnică de referință. Legea spune că trebuie. P130 spune cum.

Responsabilitatea pentru o construcție nu se încheie la recepție. Ea continuă pe toată durata de existență, iar cine deține sau administrează o construcție își asumă, implicit, și obligația de a-i urmări comportarea. Codul nu face decât să formalizeze ceea ce ține, în fond, de responsabilitate elementară față de cei care folosesc construcția.

Din experiența dumneavoastră: câți beneficiari vor afla de aceste obligații abia la primul control ISC de după 26 august?

Multe normative au anexe pe care nimeni nu le citește. La P130/2025, cele trei anexe sunt, de fapt, partea cea mai aplic...
10/08/2026

Multe normative au anexe pe care nimeni nu le citește. La P130/2025, cele trei anexe sunt, de fapt, partea cea mai aplicată — instrumentele care transformă textul în practică.

𝗔𝗻𝗲𝘅𝗮 𝟭 — 𝗠𝗼𝗱𝗲𝗹𝘂𝗹 𝗽𝗿𝗼𝗴𝗿𝗮𝗺𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗱𝗲 𝘂𝗿𝗺𝗮𝗿𝗶𝗿𝗲 𝗰𝘂𝗿𝗲𝗻𝘁𝗮. Conține conținutul-cadru orientativ al programului de urmărire curentă. Este, practic, un șablon: ce trebuie să cuprindă un program corect întocmit. Pentru oricine pornește de la zero, este punctul de plecare care evită omisiunile.

𝗔𝗻𝗲𝘅𝗮 𝟮 — 𝗖𝗿𝗶𝘁𝗲𝗿𝗶𝗶𝗹𝗲 𝗱𝗲 𝗮𝗽𝗿𝗲𝗰𝗶𝗲𝗿𝗲 𝗮 𝘀𝘁𝗮𝗿𝗶𝗶 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘁𝗿𝘂𝗰𝘁𝗶𝗲𝗶. Oferă o serie de criterii orientative pentru evaluarea stării unei construcții. Este puntea dintre „am observat ceva” și „ce înseamnă ce am observat” — un cadru de referință pentru a interpreta constatările, nu doar pentru a le consemna.

𝗔𝗻𝗲𝘅𝗮 𝟯 — 𝗨𝗿𝗺𝗮𝗿𝗶𝗿𝗲𝗮 𝗽𝗲 𝗰𝗲𝗿𝗶𝗻𝘁𝗲 𝗳𝘂𝗻𝗰𝘁𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗲. Cuprinde prevederi cu caracter general privind urmărirea curentă din punctul de vedere al cerințelor funcționale ale construcției. Această anexă preia, de fapt, rolul vechii metodologii MP-031-03, abrogată odată cu intrarea în vigoare a noului normativ, integrând-o în corpul unitar al P130/2025.

𝗗𝗲 𝗰𝗲 𝗺𝗲𝗿𝗶𝘁𝗮 𝗱𝗲𝘀𝗰𝗵𝗶𝘀𝗲. Pentru că diferența dintre a ști că trebuie să faci urmărire și a ști cm să o faci stă tocmai în aceste anexe. Corpul normativului spune ce și de ce. Anexele arată cm — cu un model de program, criterii de apreciere și prevederi funcționale concrete.

Un normativ se aplică bine atunci când partea lui practică este folosită efectiv. Anexele P130/2025 nu sunt un apendice formal, ci trusa de instrumente a întregului normativ.

Folosiți anexele normativului ca instrumente concrete de lucru — modelul de program, criteriile de apreciere — sau ele rămân, de multe ori, o secțiune consultată rar?

O clădire monitorizată corect înseamnă riscuri mai mici și costuri controlate.În cel mai nou interviu din seria „Expert ...
06/08/2026

O clădire monitorizată corect înseamnă riscuri mai mici și costuri controlate.

În cel mai nou interviu din seria „Expert Corner – De la Normă la Practică”, Virgil Balaș vorbește despre provocările reale din administrarea clădirilor și despre diferența dintre cerințele prevăzute de normativ și aplicarea lor în practică.

Printre principalele concluzii:
✔️ documentația incompletă și lipsa urmăririi comportării în exploatare rămân probleme frecvente;
✔️ monitorizarea periodică permite identificarea timpurie a degradărilor și previne intervenții costisitoare;
✔️ noul normativ P130/2025 aduce cerințe mai clare, însă implementarea lor în cazul clădirilor existente reprezintă încă o provocare.

Monitorizarea construcțiilor nu este doar o obligație legală, ci un instrument esențial pentru siguranța utilizatorilor, protejarea investițiilor și gestionarea eficientă a costurilor pe termen lung.

📖 Citiți interviul complet aici: https://www.apmgs.ro/normativ-p130-2026/virgil-balas-o-cladire-monitorizata-corect-inseamna-riscuri-mai-mici-si-costuri-controlate

O nouă ediție a buletinului informativ Structural Health Monitoring este aici!https://www.linkedin.com/pulse/acum-4-ani-...
05/08/2026

O nouă ediție a buletinului informativ Structural Health Monitoring este aici!
https://www.linkedin.com/pulse/acum-4-ani-apmgs-era-o-idee-ast%C4%83zi-este-vocea-monitorizarii-8fkof

Această ediție dedicată sănătății structurale a mediului construit aduce informații despre:
✔ Acum 4 ani, APMGS era o idee. Astăzi este vocea monitorizarii geotehnice și structurale din Romania.
✔ Campania de comunicare: Normativ P130/2025
✔ De ce urmărirea specială a comportării în exploatare trebuie derulată prin laboratoare autorizate de analize și încercări în construcții?
✔ Virgil Balas SRL - un nou membru al comunității APMGS!

Aici vă puteți abona la următoarele ediții ale newsletter-ului 👉 https://lnkd.in/dNpKUN4a

Pe 29 iulie, Camera Deputaților a adoptat Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. Urmează promulg...
04/08/2026

Pe 29 iulie, Camera Deputaților a adoptat Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. Urmează promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial.

Pentru domeniul nostru, schimbarea e la articolul 550: un articol întreg, cu 24 de alineate, dedicat urmăririi comportării în timp. Până acum, cadrul detaliat era dat de o reglementare tehnică — P130-2025. O bună parte din normativ se reia: definițiile urmăririi curente și speciale, intervalul de minimum o dată pe an, posibilitatea de a instrumenta urmărirea curentă, apartenența proiectului de urmărire la proiectul tehnic. Toate există deja în P 130.

Ce este nou:
1. Urmărirea specială nu se mai instituie exclusiv prin decizia proiectantului. Se aplică construcțiilor noi din clasele de consecințe CC3 și CC4. Criteriul trece de la categorii de importanță la clase de consecințe.
2. Proiectantul trebuie să precizeze nivelul de precizie vizat. În P 130-2025 termenul nu apare deloc. Pentru caietele de sarcini, este cea mai consecventă schimbare din tot articolul.
3. Executantul specializat întocmește un proiect tehnologic de monitorizare la CC3 și CC4. Trece din executant în autor de documentație tehnică.
4. La fiecare zece ani, un expert tehnic evaluează construcția, cu efect posibil asupra duratei de existență proiectate. Rezultatele măsurătorilor intră într-o bază de date integrată în Registrul Național al Construcțiilor.

Address

București
Uricani

Telephone

+40758015833

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when APMGS posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Organization

Send a message to APMGS:

Shortcuts

Share

Category