Târgoviștea restaurată

18/06/2026

Târgoviște - Palatul de Justiției, imagine din perioada interbelică.

10/06/2026

Dragi prieteni, vă invităm să participați la turul ghidat organizat de Asociația Târgoviștea restaurată în data de sâmbătă, 27.06.2026, care își propune să aducă în atenția participanților monumente istorice aflate în vechea Mahala a Lemnului, zonă din inima orașului organizată în jurul vechii biserici târgoviștene, Biserica Lemnului.

Vom vorbi despre clădirile situate pe strada I. C. Vissarion, (fosta stradă Stematiu) și strada Maior Eugen Brezișeanu, parțial, (fostă strada Vestei), evocând totodată personalități ale vieții politice și culturale de la sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX.

Punctul de adunare va fi în fața Primăriei Târgoviște, ora 10

Înscrierile se pot face prin mesaj transmis pe pagina de FB a Asociației, pe adresa de e-mail [email protected] sau la telefon 0733 622 247.
Pentru participarea la tur se recomandă o donație de 65 de lei în contul Asociației Târgoviștea Restaurată, IBAN RO37BTRLRONCRT0621519701, deschis la Banca Transilvania.
P. S. Precizăm că organizația nu are salariați, iar banii strânși merg strict către proiectele pe care le desfășurăm cu aportul membrilor voluntari pentru acțiuni de inventariere și promovare a patrimoniului arhitectural istoric și chiar intervenție, în măsura în care fondurile existente o vor permite.

09/06/2026

Târgoviște - Turnul Chindiei - ilustrată din anii '70.

31/05/2026

Turul ghidat organizat de Asociația Târgoviștea restaurată în data de 30 mai, a fost dedicat cunoașterii istroriei imobilelor situate pe Calea Domnească, porțiunea cuprinsă între intersecțiile acesteia cu străzile Al. I. Cuza și Stolnicul Constantin Cantacuzino. Primul obiectiv prezentat a fost Palatul de Justiție, actualul Muzeu de istorie, discursul dlui Ene Gheorghe fiind impecabil ca documentare și susținere. A fost remarcată absența statuii zeiței Justiției din balconul fațadei vestice, participanții subliniind importanța reamplasării ei la locul proiectului inițial. Dr. Stefan Adrian a încântat asistența cu povestiri anecdotice din viața avocaților pledanți în Palatul de Justiție, evocând astfel personalități ale baroului târgoviștean: Gonzalv Ionescu, George Simionescu, Vasile Dimitropol.
Au urmat imobilele Mihalache Câmpeanu ( fosta Bancă Dâmbovița și actualul sediu al Crucii Roșii), deși actualmente se află arondat străzii Al. I. Cuza, și Nicolae Brătescu ( fostul restaurant Casa Dâmbovițeană), prezentările fiind susținute de către dr. Ștefan Adrian și Simona Angelescu. A fost subliniată importanța vechilor familii dâmbovițene în dezvoltarea culturii locale și evoluția vieții sociale de la sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX, odată cu apariția și dezvoltarea industriei petroliere. Participanții au remarcat starea avansată de degradare în care se află Casa Nicolae Brătescu, monument istoric de clasă A, aflat în proprietate privată, deși actualmente se desfășoară activități de reparare și restaurare, conform panoului de afișaj.
Grupul de paricipanți s-a deplasat apoi spre sud, fiind prezentate imobilele Stela Poenăreanu si Barbu Bellu, din documentarea cărora extragem următoarele informații expuse în premieră: casa Stelei Poenăreanu, construită în 1935, l-a avut ca arhitect pe Heinrich Marcus, cel care a semnat și planurile de elevație ale Cinematografului Trianon, cunoscut târgoviștenilor sub denumirea de Cinematograful Popular.
În ceeace privește Casa Baron Barbu Bellu, monument istoric de clasă B, aflăm că data construcției este în anul 1830 ( nu 1880, așa cm figurează în lista monumentelor istorice!) , casa fiind moștenită de la Stefan Bellu, unchiul lui Barbu. Amănunte despre interiorul acestui imobil și famillie care au locuit aici, Petrescu și Dimitriu, au fost împărtășite de către dr. Stefan Adrian și dl. Cristian Pușcaru, cărora le mulțumim pentru completările inedite.
Popasul făcut la intersecția Căii Domnești cu strada Muzeului a fost un moment prielnic pentru evocarea unor imobile dispărute, așa cm au fost casa Wesseli și casa/hanul Pitiș, devenit proprietatea Chirițescu, bunicul matern al dr. Ștefan Adrian. Și astăzi poate fi admirat, lângă Biserica Geartoglu, nucul plantat de tatăl dr. Ștefan în 1942.
A urmat prezentarea imobilului Constantin Eustațiu, monument istoric menționat cu numele de Sfetcu Floarea (?), veche casă târgovișteană identificabilă pe planul orașului din 1886 a lui D.P. Condurățeanu cu numele de Tighineanu. Informațiile obținute în urma documentarii acestui nume, au relevat faptul că imobilul Eustațiu ( denumit astfel de către fostul primar Lăzărică Petrescu) a avut de-a lungul timpului mai mulți proprietari, in anul 1895 aparținând lui Gheorghe Tighineanu, avocat și președinte al Tribunalului Dâmbovița; mai târziu a devenit proprietatea fam. Dudău ( Stelian și Teodora) și a găzduit Școala de sericicultură condusă de Elena Dumitrescu ( fiica fam. Dudău). Toate aceste informații, dar și alte amănunte vor fi publicate într-o postare viitoare.
Turul ghidat a continuat cu prezentarea imobilelor Victor Kercea, Ioan Alexandrescu ( monument istoric cunoscut cu numele de Casa Maria Alexandrescu), Nicolae Teodoriu ( institutor și director al Școlii de băieți nr. 1), Ștefan Sachelaride ( șef al Serviciului Tehnic al orașului), Iancu I. Tudorăchescu ( mare comerciant de la sfârșitul sec. XIX ), col. Prejbeanu (imobilul adăpostește actualul sediu CAR pensionari) și Liceul Comercial ( actualul Colegiu Ion Ghica). Fiecare dintre aceste imobile a fost prezentat în detaliu, pe baza informațiilor oferite de memorialistica și arhivele jurnalistice cercetate.
O informație deosebită a fost obținută prin studierea planurilor de construcție din 1928 a Palatului Școlii Comerciale și a Camerei de Comerț, lucrare amplă, impresionantă ca viziune, care din păcate nu a mai fost realizată așa cm fusese proiectată.
Turul ghidat a luat sfârșit prin prezentarea imobilului presupus a fi Casa orfanilor de război ( Orfelinatul), participanții fiind de acord că este necesară aprofundarea și verificarea informațiilor legate de acest imobil.
Mulțumim tuturor celor implicați în realizarea acestui eveniment ( Raluca Iacob, Gheorghe Ene, Mihai Alexandru, Dumitra Bulei, Roxana Grigore, Viviana Fălculete, Rodica Vintilescu), dr. Adrian și Doina Ștefan, dlui Cristian Pușcaru ( pentru completările valoroase informațional), și mai ales participanților vechi și noi, a căror prezență ne motivează și ne obligă să perseverăm în scoaterea la lumină și promovărea istoriei locale.

24/05/2026

Ultimul reminder! Este un tur care cuprinde imobile deosebite și cu încărcătură istorică. Nu îl ratați!

Dragi prieteni, vă invităm la o nouă plimbare pe Calea Domnească, de data aceasta porțiunea cuprinsă între intersecțiile Căii Domnești cu străzile Alexandru Ioan Cuza și Stolnicul Constantin Cantacuzino. Turul ghidat va avea loc în data de 30 mai, ora 9.30, punctul de plecare fiind Muzeul de Istorie. Ne propunem să aducem în atenția participanților clădiri de patrimoniu și personalități târgoviștene ale secolului trecut mai puțin cunoscute publicului, o lume uitată dar nu pierdută.
Înscrierile se pot face prin mesaj transmis pe pagina de FB a Asociației, pe adresa de e-mail [email protected] sau la telefon 0733 622 247.
Pentru participarea la tur se recomandă o donație de 65 de lei în contul Asociației Târgoviștea Restaurată, IBAN RO37BTRLRONCRT0621519701, deschis la Banca Transilvania.
P. S. Precizăm că organizația nu are salariați, iar banii strânși merg strict către proiectele pe care le desfășurăm cu aportul membrilor voluntari pentru acțiuni de inventariere și promovare a patrimoniului arhitectural istoric și chiar intervenție, în măsura în care fondurile existente o vor permite.

23/05/2026

CASA FUSEA – PÂRVULESCU
Imobilul situat pe Calea Domnească nr. 208 este monument istoric de clasă A, listat în LMI cu indicativul DB-II-m-A-17248. Anul construcției nu este cunoscut cu exactitate, însă istoricii presupun că a fost ridicat în sec. XVII-XVIII din cauza aspectului pivnițelor, “ de dimensiuni monumentale, acoperite cu o boltă semicilindrindrică întărită de arce dublouri”, după cm afirmă arhitectul Cristian Moisescu (1). În opinia sa, imobilul Fusea Pârvulescu a suferit modificări importante ale aspectului exterior care au alterat caracteristicile specifice locuințelor târgoviștene de secol XVIII, mai exact au dus la dispariția prispei și a foișorului cu stâlpi de lemn situate pe fațada sudică, elemente arhitecturale întâlnite și la casele Tălăngeanu (astăzi dispărută, dar prezentată într-o postare anterioară) și Topliceanu (și ea modificată chiar de către arhitectul Romano de Simon, la solicitarea proprietarului din anii 1920 – Mateescu), ambele case situate pe Calea Domnească. Dacă inițial imobilul Fusea prezenta planul specific caselor de târgoveț, cu sală mediană și patru încăperi dispuse simetric, parter inalt și dependințe spre partea nordică, arhitectul Ioan Răducănescu o transformă într-o locuință reprezentativă pentru familiile înstărite din primele decenii ale secolului XX (cu venituri provenite din exploatările petrolifere din nordul județului), extinzând-o și atribuindu-i un stil arhitectural neoromânesc.(2), (3) Casa a aparținut inițial lui Constantin Fusea (1828 – 1912), descendent al boierilor Fusea, avocat, prefect, deputat, senator din partea Partidului Liberal, primar al orașului Târgoviște în două mandate, 1860-1861 și 1884. (4) El a donat-o în 1912 Primăriei Târgoviște cu scopul înființării Muzeului Istoric al orașului și județului Dâmbovița, împreună cu o vastă bibliotecă în care se aflau colecțiile ziarelor apărute în oraș la sfârșitul sec. XIX. Clădirea a găzduit prima (și singura) expoziție muzeală, expoziția Saint- Georges, în anii dinaintea declanșării Primului Război Mondial; ulterior mutării exponatelor la Mănăstirea Dealu în scopul protejării acestora, imobilul a servit ca spațiu pentru activitățile judecătorești, desfășurate aici după incendirea Palatului de Justiție din anii 1917-1918. Deoarece după război autoritățile locale nu și-au respectat angajamentul de a reface muzeul în timp de un an, moștenitorii lui Constantin Fusea, Alexandrina Urlățeanu (nepoata de fiică) și soțul acesteia, avocatul Gheorghe Pârvulescu, au atacat în instanță clauzele contractului de donație și au recâștigat clădirea. (5) Este mai mult decât probabil ca modificările aduse imobilului de către arhitectul Ioan Răducănescu să se fi executat după ce familia lui Gheorghe Pârvulescu, de patru ori primar al orașului (06/1906 – 04/1907, 1923-1924, 12/1927-11/1928, 12/1933-01/1938), a redobândit imobilul, perioadă care ar corespunde celui de al doilea mandat de primar (1923-1924). (6) Stilul neoromânesc al imobilului Fusea –Pârvulescu este ușor de recunoscut datorită prezenței elementelor care îl definesc: aspectul de fortificație,” turnul” fațadei sudice, pridvorul cu stâlpi de lemn al fațadei vestice, acoperișul înalt, foișoarele cu coloane, arcade, elemente decorative de inspirație folclorică, și falsele firide (cu aspect de ciupercă sau de gaură de cheie) întâlnite la imobilele proiectate de către Ioan Răducănescu ( a se vedea imobilele Mircea Zăgănescu – blvd. Regele Carol I și Polizu Dragomirescu – Calea Domnească, la intrarea în Parcul Chindia). Naționalizarea imobilului din anii 1950 a fost urmată de utilizarea lui în scopuri administrative și culturale; au dispărut în timp gardul de fier care împrejmuia proprietatea Fusea-Pârvulescu și grădina din fața casei, loc al unui nefericit accident petrecut în anii 1930, soldat cu decesul prin împușcare al fiicei scriitorului Radu Cosmin de către Genu Pârvulescu, fiul lui Gheorghe Pârvulescu. (7) În anii 2000 clădirea a găzduit Biblioteca pentru copii și Teatrul Copiilor; starea avansată de degradare a casei Fusea-Pârvulescu, adesea prezentată pe rețelele de socializare, a determinat impulsionarea autorităților locale, proprietare ale acestui imobil monument istoric, în direcția inițierii lucrărilor de restaurare, ce urmează a se desfășura în următorii 2 ani.(8)

A consemnat: Simona Angelescu

REFERINȚE:
(1) Cristian Moisescu , Târgoviște. Monumente istorice și de artă, Ed. Meridiane, București, 1979, p. 72.
(2), (3, (5) Enciclopedia Orașului Târgoviște, Ed. Bibliotheca, Târgoviște, 2012, p. 130
(4) Enciclopedia Orșașului Târgoviște, Ed. Bibliotheca, Târgoviște , 2012, p. 240
(6) M. Oproiu, C. Andrei, Târgoviște. Evoluția administrativă a municipiului între secolul al XVlea și 1947(județi, prezidenți, primari), ed. Zven, Târgoviște, 2019, p. 217, 285, 296, 340
(7) Theodor Nicolin, Periplu târgoviștean: străzi, case, amintiri, ed. Bibliotheca, Târgoviște, 2002, p.194
(8) Gazeta Dâmboviței, https://www.gazetadambovitei.ro/administratie/ 20/05/2026

FOTO: Raluca Iacob, Simona Angelescu , www.azopan.ro

21/05/2026

CASA BEȘTELEI

Imobilul situat pe Calea Domnească la nr. 178, este monument istoric de clasă B, listat cu indicativul DB-II-m-B-17236, cu an de construcție 1893, deși clădirea apare în planul orașului întocmit de D.P. Condurățeanu în 1886! (1). Numele lui este legat de medicul Constantin Apostol Beștelei (1844 – 1916), medicul orașului Târgoviște între 1873-1875, cu lucrare de doctorat susținută la Montpellier în anul 1871. (2)
Casa Beștelei are un plan caracteristic imobilelor construite la sfârșitul secolului XIX, cu vestibul central și 4 încăperi dispuse simetric, cu dependințe aflate pe latura nord-vestică, în continuitatea corpului principal. Există totuși o discrepanță între anul declarat al ridicării imobilului, 1893, și aspectul exterior al casei, mai apropiat de stilul imobilelor construite în primul deceniu al secolului XX, elementele ornamentale păstrate în registrul superior, la nivelul cornișei (casetată prin prezența consolelor de lemn ale paziei și acoperișului), fiind foarte asemănătoare cu cele ale caselor construite în 1911 ( I. D. Vrăbiescu – blvd. Regele Carol I, Ștefan Starostescu și Ion D. Pârvulescu – str. Berzei). Cu siguranță că imobilul a suferit modificări de-a lungul timpului, nu cunoaștem aspectul exterior inițial al casei Beștelei, însă lipsa ornamentației de la nivelul frontonului susține această supoziție.
Este de remarcat fațada sudică, principală, care prezintă un atic deschis, cu fronton dreptunghiular sprijinit pe două coloane, scară de piatră dublă și peron larg semicircular, neacoperit. Se păstrează ușa de stejar originală și aparent – tâmplăria ferestrelor.
Datele referitoare la persoana și familia medicului Constantin Beștelei sunt puțin numeroase, documentele studiate indicându-l ca medic al centrului de recrutare Dâmbovița în 1877; în 1887 întocmește Starea sanitară a județului Dâmbovița pe anul 1886 (3); îl găsim menționat în anul 1888 – 1889 în Almanahul Bucureștilor ca medic primar al județului Ilfov, cu domiciliul în strada Labirint nr. 52, București; în 1890 revine ca medic primar al județului Dâmbovița, până în octombrie 1900, când se pensionează, optând însă pentru a funcționa câteva luni ca medic primar al județului Gorj (demisionează din această funcție în aprilie 1901). (4), (5) În 1895 este menționat ca medic de regiment clasa I pe lista depozitului de recrutare Dâmbovița ( Monitorul Oficial 09/06/1895, serviciul sanitar al corpului armatei). După pensionare a continuat să fie medic inspector și în 1913 solicita Primăriei Târgoviște „mărirea comisiei de inspecție pe probleme de curățenie”, în vederea eliminării epidemiei de holeră din acel an.(6) În anul 1914 este decorat cu Crucea Meritul Sanitar clasa I ( medic colonel în rezervă).(7) Decedează în 1916 și este înhumat în București, la Cimitirul Bellu Ortodox, unde vor fi înmormântați mai târziu soția, Irina, fiul, Matei (magistrat) și fiica Elena (- Paulina) Mihăiescu (cunoaștem că a mai existat o fiică a familiei Beștelei, Constanța Viorica). (8), (9).
După anii 1920, imobilul Beștelei intră în posesia familiei colonelului George (Gheorghe) Alevra, care o va locui până la naționalizarea din 1948. Este retrocedată definitiv în anul 2003, conform unei hotărâri judecătorești, documentele relevând suprafața imobilului retrocedat – 232 mp și a terenului înconjurător, în suprafață de 1400 mp. (10)

A consemnat: Simona Angelescu

REFERINȚE:
(1) - Enciclopedia Orașului Târgoviște, p. 126
(2) – Biblioteca Academiei Române, Bibliografia Românească Modernă, nr. 795
(3) – Ziarul Voința Națională, nr. 4 (16) /10/1887, p. 2
(4) – Ziarul Universul, nr. 31 /08-02-1890, p. 3, Ziarul Timpul , nr. 62, 01/02/1890
(5) – Ziarul Adeverul, nr. 4138, 03/02/1901, p. 11
(6) – https://impactdb.ro/wp-content/uploads/2024/02/Impact-nr.-405-%E2%80%93-2023.pdf, 100 de ani de la îmbunătățirea stării de sănătate a Cartierului Tabaci din vechea capitală a țării, Târgoviște, prin apariția Ministerului Sănătății în anul 1922; referință preluată din documentele D.J.A.St., fond Primăria Târgoviște, dosar 20/1913, f.68
(7) – Monitorul Oficial nr. 20/05/1914, p. 1845
(8) – Ziarul Românulu, 28/09/1877, p. 865
(9) – Facebook, EU & București, aprilie 2026
(10) - https://lege5.ro/gratuit/gm4dknzrga4q/lista-cauzelor-hotarare?dp=gmzdimbqgezteni

18/05/2026

Dragi prieteni, vă invităm la o nouă plimbare pe Calea Domnească, de data aceasta porțiunea cuprinsă între intersecțiile Căii Domnești cu străzile Alexandru Ioan Cuza și Stolnicul Constantin Cantacuzino. Turul ghidat va avea loc în data de 30 mai, ora 9.30, punctul de plecare fiind Muzeul de Istorie. Ne propunem să aducem în atenția participanților clădiri de patrimoniu și personalități târgoviștene ale secolului trecut mai puțin cunoscute publicului, o lume uitată dar nu pierdută.
Înscrierile se pot face prin mesaj transmis pe pagina de FB a Asociației, pe adresa de e-mail [email protected] sau la telefon 0733 622 247.
Pentru participarea la tur se recomandă o donație de 65 de lei în contul Asociației Târgoviștea Restaurată, IBAN RO37BTRLRONCRT0621519701, deschis la Banca Transilvania.
P. S. Precizăm că organizația nu are salariați, iar banii strânși merg strict către proiectele pe care le desfășurăm cu aportul membrilor voluntari pentru acțiuni de inventariere și promovare a patrimoniului arhitectural istoric și chiar intervenție, în măsura în care fondurile existente o vor permite.

15/05/2026

Repostare.... fără brazi. Imobilul lui Gheorghe Curelea, construit la sfârșitul sec. XIX ( dacă este să o datăm aproximativ d**a stilul neoclasic în care este ridicată). Sperăm ca reabilitarea să țină cont de valoarea patrimonială a casei, să nu șteargă prin termoizolare elementele decorative și mai ales să nu se renunțe la frumoasa ușă de stejar care poate fi restaurată.