24/08/2026
Un an de zile! Atat a durat sa finalizez această carte.
Știți de ce? Pentru că, la fel ca în tot ceea ce facem pentru Maximilian, eu și soțul meu facem totul singuri. Nu avem o echipă în spate care să facă lucrurile pentru noi. Învățăm din mers, încercăm, greșim, o luăm de la capăt și, până la urmă, găsim o soluție.
Poate că, atunci când răsfoiți această carte, vedeți doar câteva zeci de pagini frumos colorate. Noi vedem o muncă de un an de zile pentru carte si una de aproape 4 ani de Maximilian...
Un an de seri în care, după ce Maximilian adormea, eu nu mergeam la culcare. Mă așezam la calculator și continuam să lucrez la carte. Scriam, modificam, căutam idei, făceam ilustrații… și o luam de la capăt.
Sincer, au fost momente în care am fost foarte aproape să renunț.
Povestea a venit, într-un fel, firesc. A fost inspirată din viața lui Maximilian, din ceea ce trăim noi, din lucrurile pe care am învățat să le vedem altfel de când el a venit în viața noastră. Și poate tocmai de aceea cuvintele au curs ușor.
Ilustrațiile, însă… au fost o altă poveste.
Am făcut mii de variante până să ajung la ceea ce vedeți astăzi în carte. Am schimbat personaje, culori, expresii, poziții, detalii… uneori pentru un lucru atât de mic încât probabil nimeni nu l-ar fi observat. Dar eu îl observam.
Pentru că știam că această carte nu este doar un proiect. Este ceva ce va rămâne pentru Maximilian, copilul minune care a venit ca un miracol in viata noastra!
Și tocmai pentru că este un proiect făcut din suflet pentru el, mi-am dorit să fie exact așa cm mi-am imaginat-o. Nu perfectă pentru toată lumea, ci perfectă pentru noi și pentru povestea lui.
Pentru că, undeva în mintea mea, cartea aceasta a fost și un mic dar pentru copilul meu.
O bucățică din povestea lui pe care, într-o zi, sper să o poată ține în mâini și să spună:
„Mama a făcut asta pentru mine.” ❤️
Un om căruia îi sunt profund recunoscătoare este doamna Adriana Minzat .Fără ajutorul, răbdarea și implicarea ei, cartea nu ar fi ajuns în forma în care o vedeți astăzi.
M-a ajutat enorm cu editarea pentru tipar și cu toate detaliile necesare pentru ca ceea ce eu am creat nopți la rând să poată deveni, în sfârșit, o carte adevărată.
Și, cm Dumnezeu lucrează prin oameni, doamna Adriana a apărut exact în momentul în care eu mă împotmolisem.
Tipografia cu care începusem să lucrez mă ținuse săptămâni întregi fără niciun rezultat, iar eu nu mai știam încotro să o iau. Atunci a apărut ea și m-a ajutat să duc lucrurile mai departe.
Uneori, în spatele unei cărți nu sunt doar pagini și ilustrații. Sunt sute de ore de muncă, încercări, greșeli, emoții, oameni care apar exact când ai nevoie de ei și, mai presus de toate, multă, multă iubire.
Iar „Copăcelul Maximilian și Pădurea Prieteniei” este, înainte de toate, asta: o carte făcută din iubire pentru Maximilian si pentru a-i putea sustine o parte din terapii.
