22/05/2026
Hora de la Aninoasa - Pe urmele strămoșilor din tabloul lui Theodor Aman
În urmă cu aproape un an, locuitorii comunei Aninoasa din Gorj (este importantă precizarea, veți vedea mai târziu de ce!), se strângeau cu mic, cu mare în spațiul de evenimente al comunei, chiar de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.
Pentru prima dată, aninoșenii, cei de acasă, dar și cei plecați de mult printre străini, se întâlneau pentru a-și arăta „comorile” de prin lăzile cu amintiri sau din poduri: cămăși, catrințe, poale, brâie, căciuli sau pălării purtate de bunici și străbunici, oale, străchini și ulcioare, toate păstrate cu grijă și cu respect, în memoria înaintașilor. Toți cei prezenți s-au prins în horă pe acordurile celebrei melodii cântate de Ion Luican cu zeci de ani în urmă – „În sat la Aninoasa”! Puțin mai târziu, în satul Sterpoaia s-a reluat hora pe care o fiică a satului, Maria Dănescu, a reînviat-o în urmă cu zece ani, în amintirea bunicului său, cel care îi bucura pe consăteni cu melodiile cântate la caval în zile de sărbătoare.
Întâmplarea de la Aninoasa a fost, de fapt, una dintre etapele de documentare parcurse de cercetătorii Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, pentru verificarea unei ipoteze foarte interesante, referitoare la unul dintre celebrele tablouri pictate de Theodor Aman: „Hora de la Aninoasa”. Pentru un gorjean, imaginea surprinsă de pictor aparține, fără dubii, spațiului de pe Valea Gilortului. Poate doar câteva elemente ale portului bărbătesc să fie mai puțin cunoscute. Doar că locul pictării acestui tablou este revendicat, de mulți ani, și de alte localități cu același nume din sudul țării. Aninoasa din Argeș i-a consacrat chiar și un eveniment anual.
Dar cei doi autori ai cercetării, Aura Stoenescu, responsabilă a programului de educație muzeală, precum și cunoscută jurnalistă, alături de dr. Albinel Firescu, șeful Muzeului Arhitecturii Populare de la Curtișoara, au întreprins o adevărată investigație pe parcursul a aproape doi ani. Au cercetat izvoare și documente la Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Theodor Aman din Craiova și Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Dolj, pentru ca în final să poată da și verdictul: „Hora de la Aninoasa” a lui Theodor Aman a fost pictată la una dintre horele satului de pe Valea Gilortului, atunci când pictorul venea la moșia fratelui său, situată peste Gilort, la Poiana, Turburea.
Sărbătoarea creștină a Sfinților Împărați Constantin și Elena, care este și hram al comunei Aninoasa, a fost un nou prilej de a aduce în atenția contemporanilor valoarea tradițiilor și costumelor populare, dar și a amintirilor din fotografiile în care au fost imortalizați părinți, bunici și străbunici, îmbrăcați în straie de sărbătoare.
Demersul a fost început la puțin timp după reușitul eveniment de Sfânta Maria Mare, de anul trecut. Fotografiile cu participanții îmbrăcați în costume populare trebuiau așezate într-o expoziție. Dar aceeași expoziție putea să cuprindă, la fel de bine, fotografiile înaintașilor. După ce au fost strânse câteva zeci de fotografii de acest fel, a reieșit fără niciun dubiu că hainele purtate de locuitorii din Aninoasa și împrejurimi, în urmă cu aproape un secol seamănă izbitor cu cele din tabloul lui Aman. Acestora li s-au adăugat și câteva piese de îmbrăcăminte și costume extrem de rare și vechi din depozitul Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, parte a unei expoziții temporare dedicate evenimentului.
Elevii de la școlile gimnaziale din Aninoasa și Groșerea, membri ai unui cor instruit de Yasmine Polacek de la Școala Populară de Artă Târgu Jiu, au susținut un recital de piese folclorice în fața publicului format din părinți și bunici, invitați. De la peste o mie de kilometri distanță a venit din nou, alături de consătenii săi, Maria Dănescu, președinta Asociației Rom-Ita. Primarul comunei, Marius Dimulescu, cel care a susținut de la bun început această inițiativă, a mulțumit pentru efortul și pasiunea tuturor celor implicați în acest proces de recuperare a trecutului localității.
Manifestarea s-a încheiat cu hora jucată din nou, pe acordurile celebrului cântec devenit marcă identitară a comunei, „În sat la Aninoasa”.
Lucrarea elaborată în urma acestei cercetări va fi prezentată în cadrul unei conferințe și va fi publicată în reviste de specialitate.
Credite foto: Daniel Norocea
Adina Andrițoiu
