22/08/2026
"Nu „cât economisim?”, ci: De ce capacitate are nevoie o comunitate ca să-și poată administra propria dezvoltare?
Abia după ce răspundem la asta aflăm câte unități administrative ne trebuie și de ce dimensiune.
"Nu „cât economisim?”, ci: De ce capacitate are nevoie o comunitate ca să-și poată administra propria dezvoltare?
Abia după ce răspundem la asta aflăm câte unități administrative ne trebuie și de ce dimensiune.
În ordinea inversă, cea cu care ne-am obișnuit de zeci de ani, obținem o hartă nouă, dar aceleași rezultate."
Al treilea editorial din seria semnată de Ana-Maria Icătoiu, președinta executivă a FICSIMM-Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri, pe economedia.ro, este despre cele trei moduri în care reforma administrativ-teritorială poate eșua chiar dacă se face.
❌️ Comasarea pe hârtie: Iei un prag de populație, aplici o formulă și anunți că ai reorganizat România. Dar două comune alipite administrativ și despărțite de treizeci de kilometri de drum județean prost nu formează o unitate funcțională, ci o problemă logistică. Criteriul corect nu e numărul de locuitori, ci bazinul economic real: unde lucrează oamenii, unde se aprovizionează firmele, pe unde circulă marfa.
❌️ Recentralizarea mascată: Comasezi unitățile, dar muți decizia mai sus, fără să construiești capacitate la nivelul care rămâne. Pentru un antreprenor, un aviz care se dădea la douăzeci de kilometri și se dă acum la o sută nu e progres administrativ, ci cost. Așa s-au închis, în ultimele decenii, școli și dispensare - nu pentru că cineva a decis, ci pentru că nu a mai rămas nimeni care să lupte pentru ele.
❌️ Uniformizarea: O comună din zona metropolitană a Clujului și una din nordul Vasluiului nu pornesc de la aceeași linie de start, iar tratarea lor identică nu produce echitate, ci adâncește decalajele.
Ce cerem?
*Unități construite pe bazine economice funcționale;
*Specialiști în achiziții și fonduri europene la nivel consolidat;
*Digitalizare end-to-end, cu date care circulă între instituții, nu documente între cetățeni și ghișee;
*Interpretări unitare, publicate central;
*Competențe clare, dublate de venituri proprii - pentru că o competență fără buget e o glumă administrativă.
Toate documentele de poziție ale sunt publice:
https://ficsimm.eu/resurse/
Europa arată că se poate în mai multe feluri. Franța nu și-a desființat cele peste 34.000 de comune, ci le-a obligat să se grupeze în structuri intercomunale care preiau serviciile care cer scară. Letonia a redus, într-o singură etapă, numărul unităților de la 119 la 43. Constanta: serviciile care cer scară trebuie furnizate de o structură suficient de mare, chiar dacă localitatea, cu primarul ei ales, rămâne mică; nu localitatea trebuie neapărat mărită, ci structura care furnizează serviciile către comunitate.
Iar mediul de afaceri trebuie consultat permanent, nu invocat festiv în strategii. Firmele știu unde se termină în realitate o piață a muncii și ce drum se folosește, față de cel care e trecut degeaba pe hartă.
În episodul final al seriei: zonele pe care douăzeci de ani de fonduri europene nu le-au atins.
Editorialul, integral, accesând link-ul din primul comentariu.
