Omul Verde

Omul Verde Contact information, map and directions, contact form, opening hours, services, ratings, photos, videos and announcements from Omul Verde, Non-Governmental Organization (NGO), Sibiu.

Omul Verde este un proiect independent de cercetare vizuală dedicat documentării reprezentărilor sculptate sau pictate ale chipului uman din care cresc frunze, lăstari sau ramuri, un motiv cunoscut în istoria artei sub numele de cap foliaceu.

Craiova ne-a surprins prin bogăția chipurilor vegetale păstrate în arhitectura sa. Am întâlnit Omul Verde pe fațadele cl...
07/10/2026

Craiova ne-a surprins prin bogăția chipurilor vegetale păstrate în arhitectura sa. Am întâlnit Omul Verde pe fațadele clădirilor vechi, în decorul unei biserici brâncovenești și în interiorul caselor, sculptat în piatră și lemn, pictat pe plafoane sau integrat în ornamentația unei sobe din ceramică.

Una dintre figurile de pe clădirea Bibliotecii Franceze „Omnia” se regăsește și în București, pe strada Lipscani. Repetarea modelului sugerează o producție în serie și oferă un indiciu despre circulația ornamentelor între orașe.

Mai multe despre figurile vegetale descoperite în Craiova în articolul de pe site-ul Omul Verde.

https://omulverde.ro/blog/figurile-vegetale-descoperite-in-craiova/

Nu toți Oamenii Verzi sunt sculptați pe ziduri. Uneori, îi întâlnim în locuri mai puțin obișnuite.Acest vas glazurat păs...
30/09/2026

Nu toți Oamenii Verzi sunt sculptați pe ziduri. Uneori, îi întâlnim în locuri mai puțin obișnuite.

Acest vas glazurat păstrat în crama Conacului Bellu din Urlați, județul Prahova, este decorat cu un mascaron ale cărui trăsături se prelungesc în forme vegetale. Este un exemplu al felului în care imaginea antropo-vegetală depășește arhitectura și apare și în artele decorative.

Piesa datează, cel mai probabil, din secolul al XIX-lea.

Astăzi pornim la vânătoare de chipuri vegetale prin centrul Bucureștiului. 🌿Ne întâlnim la 17:30 la fântâna de la Univer...
11/09/2026

Astăzi pornim la vânătoare de chipuri vegetale prin centrul Bucureștiului. 🌿

Ne întâlnim la 17:30 la fântâna de la Universitate și plecăm la pas prin oraș, căutând capete foliacee, măști vegetale și alte figuri fitomorfe ascunse în ornamentația clădirilor.

Photowalk-ul e lejer, gratuit și deschis tuturor, indiferent dacă fotografiezi cu aparatul, cu telefonul sau vii pur și simplu din curiozitate. 📷 Dacă ai un teleobiectiv sau un obiectiv cu zoom, ia-l cu tine: multe dintre chipuri se ascund la înălțime.

📍 Fântâna de la Universitate, în fața UAUIM „Ion Mincu”
🗓️ Astăzi, 11 septembrie
🕠 17:30
⏱️ În jur de 2 ore
💸 Participare gratuită

Eveniment organizat de FOTOTEKA și Asociația Rezidența Culturală Alexeni, înscris în programul Zilelor Europene ale Patrimoniului 2026 (11–13 septembrie).

fototekahub

⚠️ S.O.S. ⚠️ Turnul de nord al Bisericii fortificate din Moșna se află în pericol de prăbușire.
11/08/2026

⚠️ S.O.S. ⚠️ Turnul de nord al Bisericii fortificate din Moșna se află în pericol de prăbușire.

Două jardiniere găsite într-o curte din București, decorate cu măști, volute și frunzișuri care trimit la vocabularul ar...
21/06/2026

Două jardiniere găsite într-o curte din București, decorate cu măști, volute și frunzișuri care trimit la vocabularul artei decorative romane. Plantele crescute deasupra continuă motivul capului foliaceu aflat în centrul compoziției.

În sacristia bisericii fortificate din Hărman, bolta se sprijină pe cinci console sculptate cu chipuri. Două dintre ele ...
15/06/2026

În sacristia bisericii fortificate din Hărman, bolta se sprijină pe cinci console sculptate cu chipuri. Două dintre ele aparțin unei tipologii foarte interesante a Omului Verde. Din gura figurii pornesc două tulpini care urcă pe obraji și conturează ovalul feței, ca și cm chipul ar fi generat din propria sa respirație vegetală.

Hărman păstrează una dintre cele mai vechi biserici fortificate din Țara Bârsei. Începuturile așezării se leagă de prezența Cavalerilor Teutoni în regiune, între 1211 și 1225, iar biserica, ridicată în prima jumătate a secolului al XIII-lea, intră în 1240 în sfera Abației Cisterciene de la Cârța. De aici provin și ecourile arhitecturii cisterciene vizibile în structura ei romanică.

Capitel de la intrarea în Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck, parte din decorația în piatră realiz...
23/05/2026

Capitel de la intrarea în Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck, parte din decorația în piatră realizată de Frederic Storck pentru propria casă-atelier.

Figura centrală pare să reactiveze un vocabular cu ecouri romanice, în care capitelul devine locul unei întâlniri între mască, bestiar fantastic și ornament vegetal. Formele serpentiforme care pornesc din gură în direcții opuse trimit către două familii iconografice vechi. Una este cea a chipului din care se revarsă lujeri, frunze sau vrejuri, apropiată de seria figurilor foliate. Cealaltă este reprezentarea sirenei bicaudate, frecventă în sculptura romanică, unde cele două cozi pot oscila vizual între pește, șarpe și motiv vegetal. La Storck, aceste surse sunt integrate într-un limbaj propriu, decorativ și simbolic, în care motivul hibrid devine parte din identitatea sculpturală a casei-atelier.

Figura fitomorfă de pe panoul ușii poate fi citită ca element apotropaic asociat pragului arhitectural. Amplasarea ei în...
22/05/2026

Figura fitomorfă de pe panoul ușii poate fi citită ca element apotropaic asociat pragului arhitectural. Amplasarea ei în zona accesului indică o funcție simbolică de protecție a limitei dintre exterior și interior, mai ales în cazul unei intrări reprezentative precum cea a Palatului Bragadiru, construit la finalul secolului al XIX-lea după planurile arhitectului austriac Anton Shuckerl. Chipul uman integrat în frunze, volute și vrejuri aparține unui repertoriu ornamental utilizat frecvent în arhitectura europeană a epocii, unde masca vegetală marchează ideea de pază, regenerare și control simbolic al trecerii.

Un univers antropo-vegetal ascuns în miniaturile și ornamentica unei psaltiri grecești de la începutul secolului al XVII...
07/05/2026

Un univers antropo-vegetal ascuns în miniaturile și ornamentica unei psaltiri grecești de la începutul secolului al XVIII-lea.

Imaginile provin din Psaltirea manuscrisă nr. 12, păstrată în Biblioteca Mitropoliei Moldovei și Bucovinei din Iași, un manuscris considerat probabil Psaltirea personală a voievodului martir Constantin Brâncoveanu.

În decorul paginilor apar mai multe formule hibride. Un cap foliaceu din care ornamentul vegetal pare să curgă mai departe, două figuri asemănătoare pe o altă pagină și mici corpuri umane care înfloresc din flori, prinse în același sistem de vrejuri și frunze aurite.

Avem aici un întreg decor ornamental în care figura umană și vegetația se întâlnesc, se contaminează și devin parte din aceeași țesătură vizuală.

🌿 Mulțumiri doamnei Elena Chiaburu pentru fotografii și pentru permisiunea de a le folosi.

Un mic bestiar urban ascuns în decorul Casei Dr. Constantin Răuțoiu de pe Strada Take Ionescu nr. 29, proiectată în juru...
01/05/2026

Un mic bestiar urban ascuns în decorul Casei Dr. Constantin Răuțoiu de pe Strada Take Ionescu nr. 29, proiectată în jurul anului 1911 de Ernest Doneaud, probabil în colaborare cu Grégoire Marc. Fațada combină acoperișuri ample, turn de colț și registre ornamentale bogate, iar friza pictată de sub cornișă reunește chipuri feminine, reprezentări zoomorfe, vrejuri și flori într-o compoziție continuă.

Deasupra unei ferestre apare detaliul cel mai apropiat de tema Omului Verde. Mascheronul cu trăsături de Pan, coarne scurte și gură deschisă, are și o posibilă funcție apotropaică, sugerată de amplasarea lui pe fațadă și de expresivitatea chipului. Frunzele pornesc din extremitățile feței transformând figura într-un cap foliaceu trecut prin vocabularul decorativ al Bucureștiului de început de secol XX.

Address

Sibiu

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Omul Verde posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Share