17/08/2026
🇷🇴 Universitatea de Vară „Izvoru Mureșului”, ediția XXIII, 14-16 august 2026 s-a încheiat. Misiunea noastră continuă.
Ediția a XXIII-a a Universității de Vară „Izvoru Mureșului”, desfășurată în perioada 14–16 august 2026, la Covasna, sub tema „Geopolitica identității naționale”, s-a încheiat după trei zile de dezbateri dedicate comunităților românești din țară, din regiunile istorice și din diaspora. Dincolo de diversitatea temelor și a participanților, concluzia acestei ediții este una clară: păstrarea identității românești nu poate fi lăsată exclusiv în seama efortului individual al unor oameni, asociații, parohii sau instituții locale, ci are nevoie de continuitate, solidaritate și de politici publice asumate.
Un loc central în dezbateri l-a ocupat situația românilor din Harghita, Covasna și Mureș. În aceste județe, comunitățile românești se confruntă cu probleme demografice, cu o reprezentare politică și administrativă insuficientă și, în multe cazuri, cu lipsa unei susțineri constante pentru instituțiile și proiectele care mențin viața comunitară. În 2026, lipsa finanțărilor a afectat presa românească locală, activitățile culturale, cercetarea și sesiunile științifice, aparițiile editoriale și manifestările dedicate comunităților românești. Acestea nu sunt probleme secundare. Fără presă, fără cultură, fără școală, fără instituții și fără o reprezentare reală în procesul de decizie, capacitatea unei comunități de a-și păstra identitatea și de a-și apăra interesele se reduce inevitabil.
Aceleași preocupări există, sub forme diferite, în comunitățile românești istorice din jurul granițelor actuale ale României. La această ediție s-a vorbit despre românii din Maramureșul Istoric, nordul Bucovinei, ținutul Herța și sudul Basarabiei, despre comunitățile românești din Valea Timocului și Voivodina, dar și despre românii din Republica Moldova, Ungaria, Bulgaria, Albania, Macedonia de Nord, Grecia și din alte regiuni în care limba, cultura și tradițiile românești au rădăcini vechi. În cazul românilor din Ucraina, problemele privind educația în limba maternă, viața religioasă, păstrarea școlilor românești și legătura instituțională cu România au fost prezentate ca elemente esențiale pentru continuitatea acestor comunități.
Universitatea de Vară a evidențiat încă o dată faptul că există o legătură directă între situația comunităților românești din interiorul țării, acolo unde românii sunt numeric minoritari, și cea a comunităților istorice din afara frontierelor. În ambele cazuri, identitatea se păstrează prin instituții, educație, cultură, biserică, presă, reprezentare și prin existența unor organizații capabile să coaguleze comunitatea. Atunci când aceste structuri slăbesc sau dispar, nu este afectată doar activitatea unei asociații sau a unui proiect punctual, ci însăși capacitatea comunității de a se reproduce cultural și identitar de la o generație la alta.
În același timp, apelul nostru se îndreaptă către instituțiile statului român. Comunitățile românești din Harghita, Covasna și Mureș și comunitățile istorice din jurul granițelor nu pot depinde, de la un an la altul, de finanțări întâmplătoare sau de interesul conjunctural al unor instituții. Este nevoie de o politică coerentă și predictibilă, de finanțarea programelor culturale și educaționale, de sprijinirea presei în limba română, de consolidarea instituțiilor identitare și de o preocupare constantă pentru reprezentarea și drepturile acestor comunități.
Mulțumim tuturor celor care au participat la ediția din acest an și care au venit la Covasna din diferite regiuni ale României și din comunitățile românești din afara granițelor. Mulțumim reprezentanților mediului academic și cultural, organizațiilor civice, reprezentanților instituțiilor publice, Institutului Cultural Român, sponsorilor și partenerilor care au sprijinit organizarea evenimentului, precum și gazdelor de la Hotel „Montana” Covasna. Prezența și contribuția fiecăruia au confirmat faptul că Universitatea de Vară „Izvoru Mureșului” rămâne un spațiu necesar de dialog, analiză și solidaritate românească.
Încheiem această ediție cu convingerea că discuțiile purtate la Covasna trebuie continuate prin acțiune. Problemele comunităților românești nu se rezolvă prin constatări repetate, ci prin instituții mai puternice, prin politici publice consecvente și printr-o solidaritate reală între românii din țară, cei din comunitățile istorice și cei din diaspora.
Dumnezeu să binecuvânteze românii de pretutindeni și să ne revedem cu bine la ediția de anul viitor!
