Fiii Satului Șercaia

Fiii Satului Șercaia Comunitate culturală Administratorii paginii : Dana-Georgeta Streza, Sorina Boamfă, Maria-Emilia Minac.

01/06/2026

🌷 Bujorul, floarea noastră națională,
înflorește în prag de vară la fel ca zâmbetele și speranțele tinerilor noștri.

Astăzi, celebrăm frumusețea românească, inocența și rădăcinile care ne definesc.
La mulți ani tuturor copiilor și celor care păstrează vie zestrea neamului nostru!
🇷🇴✨

Imagini : 1 Iunie 2026
Au cântat cu noi : Grupul folk D.O.R. din Suceava

TRADIȚIILE DE RUSALII DIN ȘERCAIA🎋🌿🌾.. îmbină în mod unic sărbătoarea creștină a Pogorârii Sfântului Duh cu ritualurile ...
31/05/2026

TRADIȚIILE DE RUSALII DIN ȘERCAIA
🎋🌿🌾.. îmbină în mod unic sărbătoarea creștină a Pogorârii Sfântului Duh cu ritualurile precreștine de fertilizare și protecție a holdelor :

🌳 Tradiția Armindenilor
Împlântarea puieților tineri de mesteacăn la porțile bisericii noastre de feciorii satului, este un obicei vechi, cu rol apotropaic - protejează simbolic lăcașul și, implicit, pe toți locuitorii din sat, de ”furia” Rusaliilor (spiritele acelor fete luate din această lume, pline de furie, care aduc vijelii, grindină și boli peste culturi, animale și oameni).

În satul nostru este ales armindenul deoarece este copacul cu coajă albă și frunze care mișcă la orice adiere de vânt, amintind de „limbile de foc” ale Duhului Sfânt.

De asemenea, porțile fetelor de la noi sunt ”însemnate” cu armindeni. O credință veche spunea că fetele tinere sunt cele mai vulnerabile în fața spiritelor malefice care umblă prin sat în noptile de Rusalii. În felul acesta, armindenul devenea protector al fertilității.

Azi, deși semnificația împlântării Armindenilor la porți a fost uitată, tinerii noștri duc tradiția mai departe !
și un mare Bravo, băieți 🎉 !

✝️ Sfințirea spicelor verzi de grâu din prima holdă a anului, de către preot, este alt obicei din satul nostru. Se face în Ziua a Doua a Rusaliilor - Lunea Sfântului Duh, la fel ca în toate comunitățile din Transilvania, în vechime.

În trecut, preotul și credincioșii ieșeau la câmp în această Zi, la ”Sfințirea Țarinii”, dar cu timpul obiceiul s-a mutat lângă troița din curtea bisericii (câmpul cu holde este foarte departe...!). Aici lângă troiță se fac rugăciuni de alungare a dăunătorilor și protejării animalelor de boli.

Mulți locuitori de la noi se roagă pentru viața din gospodăriile lor !
, gospodari🎉 !

🌾Spicele de grâu sfințite, strânse în cunună, sunt apoi așezate la închinătoare și la prapori - steagurile împărătești. Acolo stau tot anul, împodobind biserica și amintind de frumoasa sărbătoare închinată Duhului Sfânt.

Această ”sarcină” este încredințată, în mod obișnuit, Doamnei Geta Crețu.
Doamna Geta🎉 !

🌺Cununile de grâu și flori, precum și :
💦 Obiceiul stropitului fetelor/femeilor
- sunt rezultatul eforturilor de refacere a unui patrimoniu cultural uitat, efort susținut, ca în fiecare an, de Muzeală de Etnografie și Istorie Locală (Biserica ”Sf. Nicolae”) din Șercaia.
, Colecția...🎉 !

Demersul refacerii obiceiului cununilor de grâu, are ca subiect un obicei străvechi românesc din sate înșirate în sudul Transilvaniei, din Țara Făgărașului - de la Șercaia și Vad (după cm îți amintește Doamna învățătoare Marcela Lascu), până în Țara Amlașului - la Poplaca :

Coronițele de grâu erau împletite de fetele din sat din prima holdă verde semănată în toamnă de țărani. Aduse la biserică, ele deveneau cununiile de peste an ale mirilor.
fetelor pentru continuitate, mamelor care le împodobesc🎉 !

Tuturor cititorilor acestor rânduri, o Urare de Rusalii :
Să dea Dumnezeu noroc și pace în casă !
Grâne frumoase și bogate pe câmpii,
Bucurie la copii !

Imagini (îmbunătățite) și informații din/despre Șercaia, culese pe parcursul ultimilor 10 ani...
Culegător, cu drag, pentru Fiii Satului Șercaia
Dana Streza

Voi ce alte tradiții legate de Rusalii mai știți ?

30/05/2026

Cununa de grâu verde a Rusaliilor
🌾🎋
Asemenea unor mirese din vechime, fetele noastre poartă pe cap, de Rusalii, cununițe împletite de grâu verde. Este o rămășiță a un obicei străvechi românesc, în sate din sudul Transilvaniei, din Țara Făgărașului - de la Șercaia și Vad (după cm îți amintește Doamna învățătoare Marcela Lascu), până în Țara Amlașului - la Poplaca :
Coronițele de grâu erau împletite din prima holdă verde semănată în toamnă de țărani, pe care preotul o binecuvânta la hotar de Rusalii. Coronițele din spice verzi de grâu, sfințite de preot, erau așezate în biserică la prapori (steaguri împărătești) și deveneau coronițele de cununie de peste an la Taina Cununiei.

Obiceiul coronițelor de cununie a fost uitat , dar coronițele de grâu verde se împletesc și azi la Șercaia, de Rusalii. Din primele spice de grâu pe care le sfințește preotul a doua zi a Cincizecimii, se împletesc cununi ce se așează la icoane.

______________________________
Imagine de la Sărbătoarea Rusaliilor, 2025
Curtea bisericii, după slujba religioasă de Rusalii
Fetele din sat 💕

🎼 A cântat cu noi : Corul Symbol - Jean Lupu - ”Măruț roșu, măr cu dor!”

ȘERCAIA: TIMPUL TRECE, MÂNDRIA RĂMÂNE! 🇷🇴✨Calul - animalul frumos și inteligent care l-a însoțit pe Om în drumul său pri...
27/05/2026

ȘERCAIA: TIMPUL TRECE, MÂNDRIA RĂMÂNE!
🇷🇴✨
Calul - animalul frumos și inteligent care l-a însoțit pe Om în drumul său prin istorie, folosit în lupte, în războaie, în agricultură, exploatații forestiere, transporturi și, uneori, la parade - rămâne unul din simbolurile identității noastre !

Pe ulițele anilor '40-'50 (prima fotografie), în paradele de sărbătoare ale românilor din Șercaia, calul devenea semn al nobleței rurale. Privim tricolorul care flutură în fundal, arborat la o poartă și demnitatea din ținuta călăreților. Aceasta este zestrea noastră culturală : neschimbată, curată și veșnică !

Anii au trecut au trecut, lumea s-a schimbat, însă calul și omul, într-un parteneriat de viață, înfruntând greutățile împreună, au modelat spiritul acestor locuri.

Să nu uităm cine am fost și cine stă în spatele nostru, căci avem nevoie să intrăm încrezători în ziua de mâine !

💬 Voi ce amintiri mai aveți legate de creșterea cailor la Șercaia? Dacă păstrați în sertarul familiei fotografii vechi sau noi cu călăreții satului, precum acestea, vă invităm să le adăugați în comentarii !

23/05/2026

💒✨ ”Noaptea Muzeelor” la Cetatea Făgăraș
Secțiunea : Expoziția temporară ”La porțile Țării Bârsei. Arta scrisului în ceară la Șercaia” - ouă închistrite.
🥚✍️
Reprezentarea Șercăii în cadrul evenimentului reprezintă etapa de vârf a meșteșugului (practicat neîntrerupt din perioada interbelică până azi) – cea a ”oului expozițional” și ilustrează creațiile a 12 femei închistritoare, precum și creații ale copiilor de la Atelierele de închistrit organizate, ca în fiecare an, la muzeul din sat.
🔮🍬
Măiastrele, închistritoarele care au expus la Muzeul Cetății sunt (în ordine alfabetică) :

Sorina Boamfă
Simona Butum
Cristiana Canja (In memoriam)
Roxana Chiorean
Lenuța Ieremie
Alexandra Marcu
Cristina Morda
Iulia Munteanu
Iuliana Munteanu
Cornelia Opaiț
Eugenia Prună
Doina Prună
Anca Sas
Dana Streza

Expoziția de ouă închistrite (al cărei vernisaj a avut loc la începutul lunii aprilie odată cu lansarea studiului monografic ”La porțile Țării Bârsei. Arta scrisului în ceară la Șercaia”, autor Dana Streza), va rămâne deschisă publicului larg la Muzeul Cetății până la începutul lunii Iunie.

Șercaia a rămas singura localitate din Țara Făgărașului care mai încondeiază/închistrește azi.


_________________________________

”Noaptea Muzeelor” este denumirea dată evenimentului anual cultural patronat de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor (ICOM), prin care numeroase muzee, în parteneriat cu diverse alte instituții de cultură, își deschid liber porțile, simultan, până târziu în noapte.

Din formatul clasic al „Nopții Muzeelor” (la oraș) derivă Noaptea Muzeelor la Sate, Șercaia fiind reprezentată în acest proiect de Muzeală de Etnografie și Istorie Locală (Biserica ”Sf. Nicolae), astfel:

Ediția I: 2 septembrie 2023
Ediția a II-a: 31 august 2024
Ediția a III-a: 6 septembrie 2025

Așteptăm cu interes și nerăbdare, Ediția a IV-a !
💕

💑  Printre ultimele nunți la Șercaia organizate după vechiul obicei : ”Ploconul de nuntă" sau "Cinstea" ... 🏠🌾Vă mai adu...
23/05/2026

💑 Printre ultimele nunți la Șercaia organizate după vechiul obicei : ”Ploconul de nuntă" sau "Cinstea" ...
🏠🌾
Vă mai aduceți aminte de vremurile în care o nuntă în Șercaia nu se organiza cu firme de catering, ci cu toată suflarea satului ?
Imaginile de arhivă din Șercaia ne poartă înapoi în anii '80-`90, surprinzând efervescența din curtea mirilor în zilele de ajun ale marelui eveniment : Nunta !

În imagini se vede exact acea atmosferă autentică, caldă, de clacă, unde rudele și vecinii s-au strâns laolaltă pentru a pregăti masa pentru petrecere. În acea perioadă, încă se mai păstra obiceiul ca în ajunul nunților oamenii să vină „cu cinstea" la casa mirilor. Femeile - mătuși, vecine, prietene, rude - coceau, făceau tăițeii pentru supă, dădeau zeci de mâini de ajutor tinerilor ce urmau să se-nsoțească.

Fiecare familie din comunitate aducea ce avea în gospodărie pentru a sprijini cheltuiala tinerilor:
🐓Găini 🥚 Ouă 🌾Făină, ulei, zahăr, sticle cu băutură !

Fiecare plocon (în slava veche, „reverență”, „închinăciune” sau „plecare”) era primit cu bucurie, nuntașii erau omeniți pe loc cu un pahar de rachiu și vorbe bune. Apoi, curtea devenea un adevărat stup: femeile casei preluau bucatele aduse la mesele improvizate sub umbra nucilor, în timp ce bărbații puneau la cale ultimele detalii logistice lângă fântână.

Era o formă pură de întrajutorare care astăzi s-a pierdut în favoarea sălilor de evenimente moderne și... foarte costisitoare ! Rămân însă aceste fotografii-document care ne amintesc de spiritul de comunitate din vechea și autentica Șercaie ...✨

Voi ce amintiri aveți legate de pregătirile de nuntă de altădată?

Foto: Ajunul nunții la Șercaia, arhiva Muzeală de Etnografie și Istorie Locală (Biserica Sf. Nicolae) Șercaia


________________________________

Fototeca - colecția de istorie și tradiții

Ne documentăm și conturăm identitatea locală, redefinim portul popular făgărășan. Colecționăm istorie în imagini : trimiteți-ne fotografii cu amintiri despre Șercaia, iar noi vom completa descrierea lor cu date despre cadrul istoric, etnografic, cultural în care s-au derulat aceste imagini – crâmpeie de viață. Fiecare fotografie primită de la Dumneavoastră va primi un titlu sugestiv, în măsură să rezume întregul mesaj al imaginii.

Portret de erou în Marele Război🇷🇴Soldatul Năftănăilă Crăciun din Șercaiaa fost unul din cei 111 soldați români din satu...
21/05/2026

Portret de erou în Marele Război
🇷🇴
Soldatul Năftănăilă Crăciun din Șercaia
a fost unul din cei 111 soldați români din satul nostru care au luptat pe front în timpul Primului Război Mondial.

🎖 Înrolat - la ordin, în armata austro-ungară, a ajuns să împartă aceeași soartă cu cei cinci mii de voluntari români, foști prizonieri ardeleni și bucovineni capturați de ruși și internați în lagărele de prizonieri de pe cuprinsul Imperiului Țarist. Însă după intrarea României în război, în 1916, foștilor prizonieri de pe teritoriul rusesesc li s-a permis să se înroleze ca voluntari în armata română.

🎖 Năftănăilă a fost unul din acești voluntari care au luptat pentru România Mare la mii de kilometri de țară și de satul natal. El a făcut parte din renumita companie de mitraliere a Batalionului I operativ ”Horea” al Corpului Voluntarilor Români din Siberia (august 1918 - august 1920).

🎖 Izbuncnirea revoluției bolșevice și a războiului civil în toamna lui 1917 l-au prins pe Năftănăilă ca într-un coșmar, împiedicându-l să revină în țară. El va lupta să se întoarcă acasă, traversând Siberia, alături de compania sa, de la vest la est, croindu-și drum cu vitejie printre unități ale armatei roșii și printre bolșevici.

🎖 A îndurat mizeria, foamea şi frigul, luptând printre troienele de zăpadă la geruri de minus patruzeci de grade, prin întinderile nesfârşite ale pustiului înghețat. A străbătut, luptând cot la cot cu camarazii săi, Extremul Orient rus până la țărmul Oceanului Pacific, dar odată ajuns la Vladivostok, se va îmbarca pe o navă transatlantică engleză până la portul Constanța.

🎖 După aproape șase ani de război, Năftănăilă se întorcea în patrie. A plecat din Imperiul austro-ungar şi s-a întors în România Mare, în satul său, Șercaia. Întreg, sănătos și cu buzunarele goale… Nu a adus cu el nimic din Siberia ! Nimic, decât gloria și laurii învingătorilor !
_____________________

Când a început războiul, Șercaia număra 784 de etnici români. Dintre ei, 111 bărbați au plecat pe front, iar alți 15 au fost angrenați în alte activități și servicii legate de război (partea sedentară).

Cei 111 plecați au avut următoarea soartă : 11 au murit pe front, 3 au murit din alte cauze legate de război, 5 au dispărut și nu s-au mai întors, iar 107 s-au întors acasă !

Cei întorși de pe front au fost : 3 invalizi, 39 răniți, doar 65 deplin sănătoși !

40 dintre cei care au luptat pe front au fost decorați pentru fapte de vitejie cu... 85 de decorații !!!

În urma celor care nu s-au mai întors niciodată vii acasă, au rămas 13 văduve și 21 orfani de război !

Fie-le țărâna ușoară și somnul dulce, presărat cu lauri !


___________________________

Foto : Detașamentul Voluntarilor Români din Siberia, Vladivostok 1918, imagine restaurată de AI. Originalul, păstrat în Arhivele Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia (MNUAI), în subsidiar, la comentarii.

Citiți mai mult în :
- ”Românii din Țara Făgărașului participanți la Primul Război Mondial”, Vasile și Radu Tabără, Editura ”Andreiana” a Mitropoliei Ardealului, 2024 ;
- ”Corpul Voluntarilor Români din Siberia (1918-1920)” – Album, Ioana Rustoiu, Gabriel Rustoiu, Cutean Smaranda, Editura Maria Baia Mare, 2010

📸 Românii de Peste Vale și Biserica veche ortodoxă (ridicată aprox. 1850. Imagine din 1913).O prețioasă secvență etnogra...
19/05/2026

📸 Românii de Peste Vale și Biserica veche ortodoxă (ridicată aprox. 1850. Imagine din 1913).

O prețioasă secvență etnografică de la granița secolelor XIX-XX.
În fața lăcașului de cult, localnicii au încremenit preț de o secundă în fața fotografului... anonim ! Sunt îmbrăcați în straie tradiționale, curate, specifice Țării Făgărașului. Sunt chiar români din Țara Făgărașului, după croiul, sobrietatea și mândria portului străbun !

🏚️ O biserică „ghemuită”, dar de neînfrânt : Clădirea vechii biserici ortodoxe era de proporții modeste. Ea a fost adaptată contextului restrictiv din Transilvania acelei epoci pentru comunitățile românești oropsite. Preotul Vasile Stoicanea o descria perfect ca fiind: „...ghemuită în margine de drum, simbol grăitor al vremurilor de bejenie şi al zilelor de întunecată viaţă naţională” (Jurnal, manuscris, Muzeală de Etnografie și Istorie Locală, Biserica ”Sf. Nicolae” Șercaia).

⛪ Fiecare detaliu ascunde o poveste de sacrificiu:
• Acoperișul scund este realizat din țiglă arsă manual, bucată cu bucată, de meșterii satului.
• Turnul-clopotniță simplu, ridicat modest din lemn, este încununat de o cruce care străpunge direct coama acoperișului, amintind de vremurile în care credința trebuia să rămână discretă pentru a supraviețui.

Imaginea salvată nu este doar istorie, ci este însăși rădăcina noastră !

Distribuie mai departe dacă iubești satele și tradițiile din Țara Făgărașului !
🇷🇴❤️

Din Nicolau Aron, ”Istoria bisericilor, școalelor și reuniunilor române, Făgăraș, 1913
Imagine restaurată cu AI. Originalul fotografiei : în subsidiar, la comentarii.


____________________________

Fototeca - colecția de istorie și tradiții

Ne documentăm și conturăm identitatea locală, redefinim portul popular făgărășan. Colecționăm istorie în imagini : trimiteți-ne fotografii cu amintiri despre Șercaia, iar noi vom completa descrierea lor cu date despre cadrul istoric, etnografic, cultural în care s-au derulat aceste imagini – crâmpeie de viață. Fiecare fotografie primită de la Dumneavoastră va primi un titlu sugestiv, în măsură să rezume întregul mesaj al imaginii.

Proiecte școlare cu parfum de secol XX👩‍💼Șercaia a fost mereu un spațiu al conviețuirii, unde portul tradițional românes...
14/05/2026

Proiecte școlare cu parfum de secol XX
👩‍💼
Șercaia a fost mereu un spațiu al conviețuirii, unde portul tradițional românesc și cel german au dialogat subtil de-a lungul secolelor. S-au completat și s-au influențat frumos !

Fotografia de azi aduce în atenție două costume originale de secol XX din Șercaia, piese de patrimoniu păstrate cu sfințenie în Colecția Muzeală de Etnografie și Istorie Locală (Biserica ”Sf. Nicolae).

Să evidențiem un costum de muzeu și să-l oferim într-un proiect școlar înseamnă pentru noi nu doar să le arătăm tinerilor frumusețea portului românesc sau german, ci să le permitem să descopere povestea personală a oamenilor care le-au purtat cândva pe ulițele din Șercaia...

Căci Istoria nu trebuie doar citită, ea trebuie simțită și transmisă mai departe ! 🇷🇴 🇩🇪

Mulțumim tinerilor care au ales să fie astăzi ambasadori ai trecutului nostru, elevi ai Liceului Tehnologic ”Dr. Ioan Șenchea” : Horsti și Eva.

Coordonator: Dana Streza 🙋‍♀️

Dacă dorești să afli mai multe despre portul șercăian, poți accesa :
https://www.facebook.com/media/set/?set=a.108637704205178...

Address

Sercaia
507195

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Fiii Satului Șercaia posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Share