14/06/2026
Internetul a devenit parte din rutina copiilor și adolescenților. Studiul comparativ, cu respondenti din România, Italia și Polonia, realizat că parte din proiectul Youth Journalism for Sustainable Democracies, arată că peste 85% din respondenții cu vârste între 12 și 15 ani și 54% din respondenții din grupa de vârstă 8-11 ani petrec cel puțin 2 ore în fiecare zi online.
Un factor important care determină timpul petrecut pe internet o reprezintă autonomia pe care o au copiii și adolescenții atunci când accesează internetul. 82% dintre participanții la studiu cu vârste între 12 și 15 ani spun că au propriul smartphone, deci pentru ei accesul direct și individual a devenit o normă. Pentru grupa de vârstă inferioară (8-11 ani) autonomia se modelează în jurul unei serii de negocieri cu părinții pentru numărul de ore petrecute online.
Internetul este folosit de Gen Alpha în cea mai mare măsură pentru a se distra și pentru a comunica (62%).
58% din respondenți folosesc internetul pentru a se juca online, 57% ascultă muzică, 52% urmăresc videoclipuri sau seriale, iar 44% accesează rețele sociale, din care doar 14% postează activ.
Participanții au spus că folosesc internetul și pentru motive educaționale, chiar dacă ăsta nu este principalul lor motiv. 40% spun că folosesc internetul pentru teme, 39% pentru a căuta lucruri noi despre hobby-urile și interesele lor, iar 32% spun că învață lucruri noi online. Doar 13% spun că citesc știri online.
Mediul online pe care Gen Alpha îl navighează este unul construit în jurul conținutului video. Printre platformele pe care le prefera se numără YouTube, WhatsApp & Messenger și TikTok.
Participanții spun că nu căuta ceva anume pe rețelele sociale, ci mai curând consumă și reacționează la conținutul care le este afișat în feed-uri.
Peste 47% din participanții la studiu spun că au văzut în ultima lună informații greșite sau înșelătoare online. Categoria superioară de vârstă (12-15) a văzut în medie mai multe informații înșelătoare. Obiceiurile lor de consum media influențează direct cantitatea de informații eronate la care sunt expuși, dar și dezvoltarea cognitivă și experiența în spațiul digital reprezintă un factor esențial în ceea ce privește discernerea informației.
Cei mai mulți verifică intuitiv ce văd și în funcție de cât de interesați sunt de subiect. Cel mai important factor în a identifica dezinformarea o reprezintă capacitatea de a activa skill-urile care îi ajută să verifice informația.
Vrei să afli mai multe despre studiul ăsta? Îl găsești integral aici:https://forum.ong/wp-content/uploads/2026/05/EN_YSJ4SD_RAPORT_2026.pdf
Conținutul prezentului material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenția Națională și Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit conținutul informației.
