Șezătoare Argeș&Muscel

03/06/2026

"Ciclul anual de şezători are loc după terminarea muncilor agricole, începînd înainte de postul Crăciunului şi sfîrşind înainte de postul Paştelui. Adunările se desfăşoară în zilele de lucru (cu unele excepţii), din înserat pînă la sau după miezul nopţii. Satul cuprinde cîteva grupuri de şezătoare, după criteriul dublu al vecinătăţii şi al calităţii de vîrstă a participantelor : aproape toate informaţiile atestă constituirea şezătorilor separate de fete şi femei, pînă în urmă cu cîţiva ani sau cîteva zeci de ani, după care categoriile apar reunite ; unele date relatează, chiar, despre separarea fetelor mari (de peste 15 ani) de cele mici (sub 15 ani), a femeilor tinere de cele bătrîne, sau despre întrunirea femeilor tinere cu fetele mari.
Locul şezătorii, altădată fix, la gazdă anuală, a devenit cu timpul mobil, săptămînal la fiecare membră a grupului. Aşezarea laviţelor descrie un dreptunghi, a cărui latură „de vază", cea din fundul casei, este deţinută de femeile tinere şi de fetele mai mari (în ordinea vîrstei către părţile laterale)t în timp ce partea dinspre uşă, neînsemnată, revine femeilor bătrîne şi fetelor mici. Transpare o ierarhie care desemnează, ca grupuri umane esenţiale în acest prilej, femeile tinere şi fetele mai mari. Bărbaţii participă întîmplător şi în număr mic, în timp ce prezenţa feciorilor este sistematică, necesară şi în număr mare, constituind preocuparea centrală. a fetelor. Şezătoarea decurge după un program (elastic) : începînd cu discuţii şi glume, ea continuă alternînd cîntecele cu glumele, istorisirile, ghicitorile, farmecele, poveştile (la femei) ; pe la mijloc se intercalează. o gustare (rituală la origine ?) - fiertură de griu sau porumb (astăzi adeseori pîine) şi băutură-, însoţită de strigături (pe muzică sau nu) ; către sfîrşit vin dansurile, jocurile de societate şi travestirile, iar încheierea o face, de obicei, cintecul. "

Revista de etnografie si folclor 1968 tomul 13/numărul 4

10/05/2026

Ziua Națională a Portului Tradițional din România este sărbătorită anual în a doua duminică a lunii mai, fiind o celebrare a identității culturale prin portul popular autentic. Instituită prin Legea 102/2015, această zi promovează valorile tradiționale și culturale prin parada portului tradițional Mioveni 2026

04/05/2026

Conferință națională " Salvgardarea patrimoniului cultural imaterial : metode si perspective "

  PROGRAM Marți, 5 mai 2026 CONFERINȚA NAȚIONALĂ SALVGARDAREA PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL- METODE ȘI PERSPECTIVE ORGANIZATORI: Consiliul Județean Argeș Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești Comisia Națională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial din Ministerul Cult...

01/05/2026

"Șezătoarea constituie unul din obiceiurile cu rosturi și funcții complexe, care au jucat și joacă un rol important în evoluția culturii noastre populare, în viața socială a satului. Șezătoarea a prilejuit un admirabil cadru de manifestare a mai multor aspecte de viață folclorică — cîntece, povestiri, basme, jocuri dramatice, jocuri sociale ș.a. Șezătoarea a avut și în parte are, prin multiplele sale funcții, o însemnătate deosebită în viața socială a colectivității rurale.
În toate împrejurările, șezătorile au jucat un rol de seamă în închegarea și menținerea sentimentului de colectivitate al membrilor obștei. Semnificația socială a șezătorilor constă tocmai în faptul că ele contribuiau la închegarea mentalității colective, că ele constituiau, de fapt, prilejuri sociale unde se transmitea și se prelua tradiția, unde se învățau comorile creației populare orale unde se însușeau minunatele noastre tradiții populare."

Etnografia românească/VLĂDUȚIU, Ion (autor) - Editura Științifică 1973

18/04/2026

"SPIRALĂ
Ca și în cazul labirintului și meandrului, motivul spiralei este deosebit de frecvent în ornamentica
tradițională românească, fiind întâlnit în toate zonele și pe toate obiectele mai mult sau mai puțin
decorate, indiferent de materialele din care sunt confecționate (NOTE,Antonescu). Spirala, care,
grafic vorbind, pleacă dintr-un punct pentru a se desfășura la infinit, simbolizează eternitatea
vieții; voluta este o combinație de două spirale (spirală dublă), uneori cu aspect grafic simplu,
aidoma unui S culcat, și simbolizează legătura dintre viață și moarte (ZAHACINSCHI,p.39). v.
LABIRINT; MEANDRU..."

📖DICȚIONAR DE SIMBOLURI ȘI CREDINȚE TRADIȚIONALE ROMÂNEȘTI/ROMULUS ANTONESCU

11/04/2026

Învierea Domnului să fie izvor de pace interioară și de lumină, să vă înflorească sufletul cu bucurie adevărată și să vă inspire să răspândiți bunătate în jurul vostru!
Paște Binecuvântat !

21/03/2026

"Reinvierea cămășii cu altiță din lăzile de zestre ale Argeșului și Muscelului "-

Judetul Argeș deține un patrimoniu bogat în costume populare realizate în gospodăriile țărănești sau ateliere specializate acestea fiind păstrate în lăzile de zestre ale argeșenilor cât și in muzeele locale, in scopul conservării patrimoniului cultural si tradițional pentru generațiile viitoare.

Proiectul “ Reinvierea cămășii cu altiță din lăzile de zestre ale Argeșului si Mușcelului” a luat ființă în martie anul 2022 în urma principiului “Perpetuăm meșteșugul cusutului și țesutului salvând portul popular românesc” prin a-l reproduce păstrând canoanele vechi cu care au fost realizate în urmă cu cel putin 70 ani reprezentand elemente de patrimoniu imaterial al poporului român , sursa de identitate a Argeșului si Mușcelului ce trebuie păstrată, perpetuată si promovată

De data aceasta vă prezentam o ie fără altiță, cusută de membra comunități noastre d-na Viorica Atanasescu .
este o replică a unei ii din comuna Bogati sat Valea Morii judetul Argeș. este cusuta pe pânză de bumbac industrială, a fost cusută cu arnici, în punct de cusatură toiage, cruciță, lănțișor, tiv cu găurele , cheițe de Mușcel
Pieptul și spatele sunt croite dintr-un lat de 60 cm de pânză și încă două jumătăți in clini . Mânecă este realizată dintr-un lat de 50 cm și jumătate în clin cu lungime de 70 cm.
Mânecile au câte trei registre verticale cusute cu aceleași motive terminându-se cu manșete
Pieptul este decorat simetric, de o parte si alta a gurii camașii cu cate 6 registre verticale iar spatele este înzestrat cu două registre verticale florale dispuse simetric.
În simbolistica acestei ii regăsim motivul „ochiului” (protecția)- elementele ovale cu centrul turcoaz sunt reprezentări ale „ochiului”, unul dintre cele mai puternice simboluri apotropaice (de protecție) în tradiția românească. Rolul menit acestui simbol este să-l ferească pe purtător de deochi și de privirile invidioase. Se credea că „ochiul contrează ochiul”, astfel încât răul să fie reflectat înapoi, iar culoarea turcoaz reprezinta punctul albastru-verzui din mijloc amplifică acest rol protector, fiind culoarea asociată adesea cu „ochiul norocos” sau cu limpezimea cerului și a apei. De-asemenea regasim spicul de grâu, forma alungită a motivului principal amintește de spicul de grâu, sugerând abundență și rodnicie, grâul este simbolul vieții și al hranei, reprezentând dorința de prosperitate a gospodăriei.

Dar să o lăsăm pe d-na Viorica sa ne explice ce a însemnat aceasta ie pentru dânsa

"Am marea bucurie să vă prezint o ie pe care am cusut-o după un model vechi din colecția d-ne Flory Buia. Această ie inspirată din tradiția noastră populară, îmbină frumusețea și maiestria meșteșugului românesc. Modelul este unul autentic, cu motive cusute manual, așa cm se făcea odinioară, păstrând vie moștenirea culturală a neamului nostru.
Fiecare cusătură spune o poveste, fiecare model are un simbol care reflectă identitatea si spiritul românesc. Am dorit să recreez aceasta ie cu respect pentru tradiție dar și dragoste pentru arta populară.
Prin aceasta ie încerc să aduc în prezent frumusețea și eleganța portului românesc, arătând că tradițiile noastre sunt vii, actuale și merita sa fie păstrate si promovate. Sper ca aceasta creație sa inspire respect pentru meșteșugul românesc si să aducă un omagiu celor care de-a lungul timpului, au păstrat aceste valori vii.
Mă bucur dacă împărtășiți alături de mine aceasta dragoste pentru tradiție si frumusețea artei populare."

Viorica Atanasescu

Felicitări D-na Viorica !

28/02/2026

Drăguță, Drăguță,
Unde ți-e spata, nălucă?
C-ai lăsat-o-n pod la praf,
Și tu șezi la gard la sfat!
Fusul plânge-n colț de casă,
Iar fuiorul stă pe masă,
Numai gura-ți merge brici,
Țese vorbe pentru-aici!
Se tot țese-n sat, se știe,
Dar nu pânză de gospodărie,
Ci povești cu nod și ață,
De roșesc și babe-n piață!
Când o-ntreabă lumea-n glumă:
„Ce-ai țesut, Draguță, bună?”
Ea răspunde râzătoare:
„Mai nimic… da’ multă zarvă-n soare!” 😄

Strigătură culeasă din popor

25/02/2026

Multe mulţumiri Tantica Catrina, Dana Mamaliga, Tica Vasile, MesterPopular Liliana Priciu, Camelia Iosif, Tamplaru Nicoleta, Ana Necsulescu, Adriana-Violeta Racovita, Emelina Maria, DG Stefanescu, Cris Ichim, Margaritescu Elena, Olga Romanciuc, Xandra Christeafree, Alina Sandu, Mirela Radu, Delia Emilia Tarca, Marioara Stanciu, Suzanne Frank, Ion Si Tanta Floricel, Mia Isvoranu, Marin Fratoaica, Dorina Axente, Loredana Ciuca, Severina Filoftea Gherman, Nicoleta Filofteia Sulcă, Dorina Trandafir, Mandu Bianca Andreea, Danut Angela, Dora Anton, Mariana Lazar, Georgi Ana, Mihaela Mihaela, Tantica Balan, Monica Smaranda, Tuiu Mihaela, Raluca Tipu, Laurentia Capic

pentru tot sprijinul acordat! Felicitări pentru faptul că sunteţi fani activi şi pe val 🔥!

24/02/2026

Dragobete - 24 februarie

"Conform legendelor, Dragobete este fiul Babei-Dochia și are o fire opusă mamei sale, care este rea și ursuză; i se mai spune și Cap-de-Primăvară, ziua în care este sărbătorit de tradiția populară fiind 24 februarie (Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul) sau 3 martie (Sfinții Mucenici Eutropie, Cleonie și Vasilise); se crede că, în aceste zile, toate viețuitoarele, în special păsările, își găsesc perechea; din această cauză, Dragobetele simbolizează afectivitatea și iubirea trupească
(ȘĂINEANU, I, p. 82; 12. GHINOIU, p. 37; 78; 199-200; 202). v. BABA-DOCHIA.
Conform unei legende din Gorj, Dragobete Iovan este fiul babei Dochia; este ziua în care se împerechează toate păsările și animalele; fetele mai întâi și flăcăii apoi pleacă după ghiocei în pădure, dacă este zi frumoasă, dacă nu, se adună la vreo casă și petrec; este obligatoriu ca pe fete, în această zi, să le vadă măcar un băiat, pentru a fi încredințate că vor fi iubite tot anul - Gorj; Olt; Prahova; tinerii țin să schimbe între ei cuvinte de dragoste, în credința că vor fi iubiți tot anul și se obișnuiește să se facă înfârtețirea și însurățirea tinerilor - Gorj (2. MARIAN, I, p237; PRESA; NOTE, Antonescu). În ziua lui Dragobete, numită și „capul de primăvară”, se crede că este data de la care se împerechează toate păsările; fetele și flăcăii fac petrecere, în credința că astfel vor fi îndrăgostiți peste tot anul - Teleorman (CRISTEA, p. 45). Începând de astăzi și continuând și în zilele următoare, chiar și în luna martie în unele zone, „se face Dragobetele”: fetele strâng zăpadă și se spală cu apa rezultată din topirea ei, ca să fie frumoase și plăcute peste an; când dragobetele se face în luna martie, fetele adună din pădure frunze fragede de fragi, pe care le pun în apa provenită din topirea zăpezii și se spală apoi, pentru a fi curate, sănătoase și plăcute ca fragii (PRESA). Se crede că în această zi începe împerecherea tuturor păsărilor (COMAN, II, p. XIV). Dragobetele, sărbătoare ținută, în funcție de zona etnografică, în una din zilele de la sfârșitul lunii februarie sau începutul lunii martie, este considerat timpul împerecherii păsărilor, care se strâng în stoluri, ciripesc și încep să-și construiască cuiburile; faptul că Dragobetele este fiul Dochiei pune în evidență opoziția dintre bine și rău, primul fiind întruchiparea principiului binelui, al înnoirii, al dragostei și bunei dispoziții (12. GHINOIU, p. 78). În această zi se împerechează toate păsările - Argeș; se crede că acela care lucrează în această zi cântă ca toate păsările - Argeș; dacă plouă în această zi, este bine să se scoată din grajd paiele nemâncate de vite, pentru că se vor face din belșug altele, dar, dacă nu plouă, oamenii să aibă grijă de aceste paie, pentru că va fi secetă - Țara Oltului (GOLOPENȚIA, p. 145; 2. GOROVEI, p. 81; 189). În ziua de Dragobete, băieții caută să sărute sau să ciupească măcar câte o fată, dacă nu izbutesc de sâni, cel puțin de braț; odată cu ciupitul, ei caută să smulgă fetei o batistă sau betele; se crede că fetele și femeile care nu s-au sărutat sau nu au fost ciupite în această zi vor fi urmărite tot anul de Dragobete; în ziua de Dragobete se însoțesc toate păsările - Gorj (CĂRĂBIȘ, p. 54). Se spune că „se mărită păsările” - Maramureș (BOGDAN, p. 16). Cu Antonescu. Dicționar de Simboluri și Credințe Tradiționale Românești 244
deosebire în Gorj, Vâlcea și Olt, ziua de 24 Făurar se numește Dragobete sau Cap de Primăvară și
este considerată ziua îndrăgostiților; sărbătoarea se ține mai ales de către fete și flăcăi, dar și de
tinerii căsătoriți; în zorii zilei, ei se spală, se piaptănă, se primenesc și, dacă timpul este frumos,
pornesc după ghiocei și toporași în lunci, sau după rămurele înverzite, plecând întâi fetele apoi
băieții; dacă vremea nu este prielnică, fetele se strâng pe la case, pe la rude sau pe la prietene,
unde vin și băieții, caz în care cei care se iubesc își schimbă cuvinte de dragoste, în credința că
astfel le va merge bine tot anul și că vor fi îndrăgiți; dacă în această zi o fată nu se întâlnește cu un
băiat înseamnă că tot anul nu va fi iubită; conform unei legende, Iovan Dragobete este fiul Babei
Dochia; în Gorj, băieții se prind de frați de cruce în această zi, iar fetele se prind surate; prinderea
se face pe pâine și pe sare, însoțite de un jurământ de credință până la moarte; în Olt, ziua este
ținută și împotriva bolilor (PRESA)."

📚📚📚DICȚIONAR DE SIMBOLURI ȘI CREDINȚE TRADIȚIONALE ROMÂNEȘTI // ROMULUS ANTONESCU

📸📸📸FOTO - copii din Stâlpeni judetul Arges 2022