Petrila Noastră

16/10/2026

Primăria Orașului Petrila a lansat o licitație publică în valoare estimată de peste 800.000 de lei, fără TVA, pentru dotarea Școlii Gimnaziale „I.D. Sîrbu” cu mobilier, echipamente IT și tehnologii moderne pentru educație. Investiția face parte din proiectul „Modernizare și do....

09/10/2026

08/10/2026

MUZEUL SATULUI JIEȚ
O călătorie în lumea momârlănească

În inima Jiețului, acolo unde gospodăriile satului se așază între dealuri și munți, iar drumurile care urcă spre înălțimi păstrează încă legătura dintre vatra așezării și vechile locuri de pășunat, o casă adăpostește o parte importantă din memoria comunității. Muzeul Satului Jieț este mai mult decât un spațiu în care sunt adunate obiecte vechi; este un loc în care trecutul poate fi privit, înțeles și redescoperit prin lucrurile simple care au însoțit viața oamenilor de odinioară.

Pentru cei care ajung aici, muzeul deschide o fereastră către lumea tradițională a comunității din Jieț, una dintre așezările reprezentative ale Petrilei și ale Văii Jiului. Într-o perioadă în care modernizarea a schimbat profund felul în care oamenii locuiesc, muncesc și își organizează gospodăriile, obiectele păstrate în muzeu devin mărturii ale unei existențe în care ritmul vieții era strâns legat de natură, de anotimpuri, de animale, de pământ și de muncile gospodărești.

Aici pot fi descoperite unelte, obiecte de uz casnic, elemente de mobilier, țesături, piese de port și alte obiecte care au făcut parte din universul cotidian al oamenilor din Jieț. Privite separat, unele dintre ele pot părea simple lucruri vechi, însă împreună alcătuiesc imaginea unei lumi în care fiecare obiect avea un rost bine definit și în care munca, familia și gospodăria se aflau într-o permanentă legătură.

O unealtă poate spune povestea unei ocupații și a unei munci care se repeta de la un anotimp la altul, un obiect de gospodărie poate dezvălui felul în care era organizată viața unei familii, iar o piesă de port tradițional poate păstra memoria unor sărbători, a unor întâlniri de familie sau a unor momente importante din viața comunității. În spatele fiecărui obiect se află, de fapt, oamenii care l-au folosit, mâinile care l-au lucrat și gospodăriile în care și-a îndeplinit rostul.

O lume construită în jurul muntelui

Pentru a înțelege cu adevărat ceea ce păstrează Muzeul Satului Jieț, trebuie privit și locul în care acesta se află. Jiețul nu poate fi desprins de munții care îl înconjoară și nici de modul în care natura a influențat viața comunității de-a lungul generațiilor.

Fânețele, pășunile, pădurile, drumurile către munte și gospodăriile răspândite în sat alcătuiesc împreună un peisaj cultural în care omul și natura s-au influențat reciproc. Viața tradițională nu s-a desfășurat doar între pereții unei case, ci a continuat pe dealuri și în munți, în locurile unde oamenii își duceau animalele, coseau fânul, își pregăteau proviziile și urmau ritmul firesc al anotimpurilor.

De aceea, Muzeul Satului Jieț poate fi privit ca un punct de plecare pentru descoperirea unei lumi mai largi. Obiectele din interior capătă un înțeles mai profund atunci când vizitatorul iese din muzeu și privește satul, gospodăriile și muntele care au dat naștere tradițiilor prezentate aici.

Cultura momârlănească, între memorie și continuitate

Jiețul se înscrie în spațiul cultural al comunităților momârlănești din Valea Jiului, unde tradițiile, obiceiurile și legătura cu muntele au contribuit la păstrarea unei identități locale aparte. Această cultură nu poate fi redusă însă la obiecte de muzeu sau la imagini din trecut, pentru că numeroase dintre tradițiile comunității continuă să fie prezente în viața oamenilor.

Nedeile, sărbătorile, portul tradițional, obiceiurile gospodărești, pregătirea bucatelor specifice și relația cu muntele fac parte dintr-o memorie colectivă transmisă din generație în generație. În astfel de momente, trecutul nu mai este doar o poveste spusă prin obiecte, ci devine o experiență vie, în care oamenii se întâlnesc, își respectă tradițiile și le transmit mai departe.

Tocmai de aceea, muzeul are un rol important. El păstrează ceea ce timpul ar putea îndepărta treptat de memoria generațiilor viitoare și oferă vizitatorului posibilitatea de a înțelege cm arăta viața de zi cu zi înainte ca multe dintre obiectele tradiționale să fie înlocuite de cele moderne.

Povești ascunse în lucruri simple

Poate că una dintre cele mai frumoase experiențe oferite de un muzeu al satului este aceea de a descoperi câtă istorie poate încăpea într-un obiect aparent obișnuit. Un vas, o unealtă, o țesătură sau o piesă de îmbrăcăminte nu reprezintă doar un obiect material, ci păstrează urmele unei activități, ale unei familii și ale unei epoci.

Privite împreună, aceste obiecte reconstruiesc imaginea unei comunități în care oamenii depindeau mai mult unii de ceilalți și în care gospodăria reprezenta centrul vieții de zi cu zi. Multe dintre lucrurile păstrate aici au fost folosite în activități care astăzi au dispărut sau s-au schimbat radical, iar prezența lor în muzeu permite vizitatorului să înțeleagă mai bine efortul, priceperea și răbdarea necesare pentru a duce o gospodărie de munte de la un anotimp la altul.

În acest sens, Muzeul Satului Jieț nu păstrează doar obiecte vechi, ci fragmente din viețile oamenilor care au construit și au păstrat comunitatea de astăzi.

Muzeul și satul – două părți ale aceleiași povești

O vizită la muzeu poate deveni cu atât mai interesantă dacă este continuată prin sat. După ce ai văzut obiectele care vorbeau despre viața de altădată, poți privi cu alți ochi gospodăriile, fânețele, drumurile și peisajul din jurul Jiețului.

În acest fel, vizitatorul descoperă că muzeul nu este un spațiu izolat, ci o parte a unui patrimoniu mai larg, format din case, peisaje, tradiții, oameni și povești. Muntele care se vede astăzi este același munte care a influențat viața generațiilor de dinainte, iar drumurile și locurile din jurul satului păstrează, într-o formă diferită, memoria muncilor și a obiceiurilor de odinioară.

Dacă vizita se desfășoară în perioada unei nedei sau a unei alte sărbători tradiționale, experiența poate căpăta o dimensiune aparte, deoarece cultura locală poate fi văzută nu doar în obiectele expuse, ci și în oamenii care o duc mai departe.

De la muzeu spre Cheile Jiețului și Parâng

Muzeul poate reprezenta și punctul de început al unei excursii mai ample prin această parte a Petrilei. Din Jieț, călătoria poate continua către Cheile Jiețului, una dintre zonele naturale spectaculoase ale orașului, iar mai departe către peisajele montane și drumurile care urcă spre zona Parângului.

Astfel, o singură excursie poate reuni mai multe forme de patrimoniu: memoria satului, cultura momârlănească, arhitectura și gospodăria tradițională, peisajul montan și natura. Tocmai această îmbinare face ca Jiețul să poată fi descoperit nu doar ca destinație turistică, ci ca un spațiu în care natura și cultura s-au format împreună.

Pentru familii, pentru grupuri organizate, pentru turiști interesați de tradiții și patrimoniu sau pur și simplu pentru cei care vor să cunoască o altă față a Petrilei, Muzeul Satului Jieț poate fi o oprire care transformă o simplă excursie într-o călătorie prin memoria locului.

Jiețul – un sat care încă își păstrează poveștile

Într-o lume în care multe dintre vechile obiecte și obiceiuri au dispărut din viața cotidiană, existența unui asemenea muzeu are o valoare care depășește simpla expunere a unor lucruri din trecut. Muzeul Satului Jieț contribuie la păstrarea memoriei unei comunități și oferă generațiilor de astăzi posibilitatea de a înțelege mai bine de unde vin tradițiile și obiceiurile locului.

Iar adevărata experiență începe poate abia după ce ieși din muzeu. Continuând drumul prin Jieț, privind gospodăriile, fânețele și munții, vizitatorul poate descoperi cadrul natural în care toate aceste tradiții au prins viață.

Jiețul nu este doar un loc prin care treci. Este un sat care se descoperă pas cu pas, prin oameni, prin tradiții, prin povești și prin muntele care i-a fost dintotdeauna aproape.

Informații pentru vizitatori

Locație: Jieț, orașul Petrila, județul Hunedoara
Administrator: Primăria Orașului Petrila
Acces: Muzeul poate fi inclus într-un traseu de explorare a satului Jieț și a zonei Cheile Jiețului.
Recomandat pentru: familii cu copii, turiști interesați de tradiții și patrimoniu, grupuri organizate și vizitatori dornici să descopere cultura locală.
Vizite de grup: pentru grupurile organizate este recomandată contactarea prealabilă a Primăriei Orașului Petrila pentru informații privind vizitarea.
De combinat cu: o plimbare prin Jieț, explorarea Cheilor Jiețului și o excursie către zona montană a Parângului.

Un gând pentru cei care ajung aici

Nu te opri doar la obiectele din muzeu. Privește dincolo de ele și încearcă să descoperi oamenii, gospodăriile și munții care le-au dat sens. Pentru că adevărata poveste a Jiețului nu este închisă între pereții muzeului, ci continuă afară, în sat și în munte, acolo unde tradiția și prezentul încă se întâlnesc.

– intră pentru poveștile din trecut și ieși pentru a descoperi satul care încă le păstrează.

08/10/2026

Administrația locală din Petrila face un pas important spre modernizarea infrastructurii urbane prin lansarea unei licitații publice pentru montarea unor stații de reîncărcare destinate mașinilor electrice. Valoarea totală estimată a contractului se ridică la suma de 1.162.799,17 lei.....

07/10/2026

Un adevărat șantier urmează să pornească la Petrila, pe platforma uneia dintre minele închise în Valea Jiului și unde au fost salvate o serie de clădiri. Sunt gata studiile și se fac licitațiile pentru lucrări. „Dezvoltarea fostei exploatări miniere de la Petrila și tranziția ei ....

07/10/2026

Aleargă cu San Montan în Ținutul Momârlanilor Petrileni ajunge la o nouă ediție, una la care sunt așteptați să alerge cât mai mulți sportivi. De data aceasta, competiția are loc în prima zi a lunii noiembrie, dar deja au început înscrierile. Concursul are loc în estul Văii Jiului, l...

07/10/2026

OAMENI, LOCURI, FAPTE
Vasile Jurca – între familie, tradiție și comunitatea Petrilei

Într-o comunitate precum Petrila, oamenii care ajung să ocupe funcții publice sunt priviți nu doar prin prisma deciziilor pe care le iau, ci și prin legătura pe care o păstrează cu locul, cu oamenii și cu tradițiile care au dat identitate acestei așezări. În cazul lui Vasile Jurca, povestea omului care a ajuns primar se leagă de o comunitate în care trecutul minier se întâlnește cu vechea lume a momârlanilor, iar familia, credința, gospodăria și respectul pentru înaintași continuă să aibă un loc important.

Petrila nu este doar orașul construit în jurul cărbunelui. Dincolo de blocuri, de fostele exploatări miniere și de cartierele muncitorești se află o lume mai veche, reprezentată de satele și cătunele care au păstrat tradiții și obiceiuri transmise din generație în generație. Jiețul, Cimpa, Răscoala și Tirici sunt parte din această identitate, iar oamenii lor au contribuit la ceea ce înseamnă astăzi comunitatea petrileană. În această lume trebuie așezată și povestea lui Vasile Jurca.

Familia, locul de unde începe totul
Pentru oamenii unei comunități tradiționale, familia reprezintă primul loc în care se învață respectul pentru muncă, pentru părinți și bunici, pentru credință și pentru oamenii din jur. Sunt valori care nu se transmit neapărat prin vorbe mari, ci prin exemplul de fiecare zi, prin felul în care o familie își păstrează casa, își cinstește bătrânii și își ajută apropiații.

În cazul lui Vasile Jurca, familia reprezintă una dintre dimensiunile importante ale omului din spatele funcției publice. Viața de familie și responsabilitatea față de cei apropiați dau o altă perspectivă asupra celui care, în administrație, trebuie să ia decizii care îi privesc pe ceilalți. Într-un oraș în care oamenii se cunosc, iar memoria comunității este puternică, nu poți separa întotdeauna omul de locul în care trăiește. Funcția poate fi vremelnică, însă legăturile cu familia și cu comunitatea rămân.

Legătura cu lumea momârlănească
Una dintre dimensiunile care merită amintite atunci când vorbim despre Vasile Jurca este implicarea sa în viața comunității momârlănești și preocuparea pentru păstrarea tradițiilor locale.

Momârlanii nu reprezintă doar o categorie etnografică despre care se vorbește în cărți sau în materiale turistice. Ei sunt parte vie din comunitatea Petrilei, iar tradițiile lor continuă să se regăsească în gospodării, în sărbători, în port, în obiceiuri, în nedei, în legătura cu biserica și cu muntele și, mai ales, în felul în care oamenii își transmit memoria de la o generație la alta.

Vasile Jurca a fost implicat în această zonă a vieții comunitare, iar această apropiere de lumea momârlănească trebuie privită și prin preocuparea pentru păstrarea și valorificarea patrimoniului local. Pentru o comunitate care trece prin transformări sociale și economice profunde, tradiția riscă să rămână doar o amintire dacă nu există oameni care să o ducă mai departe. De aceea, orice inițiativă prin care poveștile, obiectele, gospodăriile și obiceiurile vechi sunt aduse în atenția generațiilor tinere capătă o importanță aparte.

Muzeul Satului Jieț – o casă pentru memoria comunității
Unul dintre cele mai frumoase exemple ale acestei preocupări este Muzeul Satului Jieț. Muzeul nu este doar un loc în care sunt adunate obiecte vechi. El poate fi privit ca o adevărată casă a memoriei, în care generațiile de astăzi pot vedea cm au trăit oamenii de aici înainte ca lumea modernă să schimbe radical Valea Jiului.

Într-o gospodărie tradițională se regăsesc povești despre muncă, familie, credință, sărbătoare și supraviețuire. Fiecare obiect vechi poate spune ceva despre omul care l-a folosit, despre casa în care a fost păstrat și despre lumea din care provine.

Implicarea lui Vasile Jurca în susținerea și promovarea acestei direcții este importantă tocmai pentru că Muzeul Satului Jieț poate deveni mai mult decât un obiectiv cultural. Poate deveni un punct de întâlnire între generații și un loc în care copiii și tinerii Petrilei să descopere că istoria orașului nu începe odată cu industria minieră. Ea merge mult mai departe.

În spatele muzeului se află gospodăria momârlănească, omul care a muncit pământul, familia care a crescut copii, femeia care a țesut și a cusut, bărbatul care a plecat cu animalele la munte, sărbătorile, nedeile, credințele și toate acele lucruri aparent mărunte care, adunate laolaltă, construiesc identitatea unui popor și a unei comunități.

De la tradiție la comunitate
Implicarea în viața comunității nu se oprește însă la patrimoniul momârlănesc. Petrila este o comunitate complexă, în care lumea veche a satelor s-a întâlnit cu lumea minerilor și cu generațiile venite din alte părți ale țării. În timp, aici s-au format familii, prietenii, echipe sportive, formații artistice, instituții culturale și numeroase inițiative civice.

Un primar trebuie să găsească un echilibru între aceste lumi, pentru că Petrila aparține tuturor celor care trăiesc aici. Vasile Jurca și-a desfășurat activitatea publică într-o astfel de comunitate, în care administrația trebuie să răspundă atât problemelor cotidiene, cât și nevoii oamenilor de a-și păstra identitatea.

De aceea, cultura, tradițiile, sportul, evenimentele comunitare și valorificarea patrimoniului local nu sunt lucruri secundare. Ele contribuie la felul în care un oraș se definește și este recunoscut.

Omul care trebuie să rămână aproape de oameni
În lumea satului de odinioară, un om era cunoscut după felul în care se purta cu ceilalți, după cm își respecta cuvântul și după felul în care era prezent atunci când comunitatea avea nevoie de el. Astăzi, lucrurile sunt mult mai complicate, iar funcția de primar presupune administrație, proiecte, bugete, investiții și responsabilități care depășesc cu mult relațiile personale. Totuși, nevoia de apropiere de oameni a rămas.

Pentru Vasile Jurca, această relație cu comunitatea se desfășoară într-un oraș în care încă poți întâlni oameni care cunosc poveștile familiilor, locurile vechi și tradițiile care s-au păstrat de-a lungul timpului. Iar lumea momârlănească are tocmai această particularitate: memoria nu este păstrată doar în arhive, ci și în oameni.

O poveste spusă de un bătrân, o fotografie de familie, o casă veche, un costum popular, un obiect păstrat într-o ladă sau o tradiție respectată la sărbătoare pot avea uneori aceeași valoare pentru memoria comunității pe care o are un document oficial.

Petrila dintre trecut și viitor
Poate cea mai mare provocare pentru Petrila este să își construiască viitorul fără să își piardă trecutul. Orașul trebuie să se dezvolte, să creeze oportunități și să ofere tinerilor motive să rămână sau să se întoarcă acasă, dar în același timp trebuie să își păstreze poveștile.

Aici tradiția momârlănească poate deveni o resursă culturală și turistică importantă. Muzeul Satului Jieț, vechile gospodării, nedeile, obiceiurile, bisericile, peisajele montane și poveștile oamenilor pot construi împreună o imagine a Petrilei care să fie diferită de cea pe care orașul a avut-o timp de decenii prin industria minieră. În această transformare, rolul administrației este să creeze cadrul în care comunitatea își poate pune în valoare propriile comori.

Vasile Jurca, între funcție și rădăcini
Povestea lui Vasile Jurca nu poate fi redusă la titulatura de primar. În spatele funcției se află un om, o familie, o comunitate și un oraș cu o identitate aparte. Este un oraș în care trecutul mineresc și tradiția momârlănească nu trebuie să se excludă, ci pot exista împreună într-o poveste mai largă despre Petrila.

Implicarea în viața comunității momârlănești, preocuparea pentru tradiții și legătura cu proiecte precum Muzeul Satului Jieț sunt parte din această încercare de a păstra vie memoria locului. Pentru că un muzeu al satului nu păstrează doar obiecte, ci păstrează felul în care au gândit, au muncit, au iubit și au trăit oamenii de dinaintea noastră.

Iar o comunitate care își respectă bătrânii, își păstrează tradițiile și își învață copiii să își cunoască rădăcinile are șansa de a construi un viitor cu o identitate proprie. Poate că aceasta este și una dintre cele mai importante lecții ale Petrilei: un oraș nu este construit numai din clădiri și drumuri, ci și din oameni, din familii, din amintiri și din povești.

Iar printre oamenii care au ales să își lege destinul de administrația și comunitatea Petrilei se află și Vasile Jurca, un om a cărui poveste publică se intersectează cu una dintre cele mai importante responsabilități ale prezentului: aceea de a duce Petrila înainte fără a lăsa în urmă ceea ce a făcut-o să fie Petrila.

Familie, tradiție, momârlani, comunitate și memorie – cinci fire care, împletite, spun o parte din povestea unui om și a locului pe care îl reprezintă.

03/10/2026

🏫 Școala Gimnazială nr. 5 din Petrila se pregătește pentru o transformare importantă! Investiție de peste 3,5 milioane de lei

Un nou proiect de modernizare prinde contur la Petrila. Administrația locală a scos la licitație contractul pentru lucrările de modernizare și dotare a Școlii Gimnaziale nr. 5, investiția având o valoare estimată de 3.514.908,46 lei.

🔨 Lucrările vor viza atât spațiile interioare, cât și zona exterioară a unității de învățământ.

În interior sunt prevăzute:
✅ modernizarea grupurilor sanitare și montarea unor obiecte sanitare noi;
✅ compartimentări realizate din panouri HPL;
✅ refacerea finisajelor interioare;
✅ pardoseli noi din covor PVC și gresie antiderapantă;
✅ lucrări de refacere a pereților și tavanelor;
✅ înlocuirea balustradelor existente cu unele metalice noi.

🚒 Și exteriorul școlii va beneficia de lucrări importante. Proiectul prevede împrejmuirea incintei și amenajarea unei căi de acces pentru autospecialele de intervenție, astfel încât echipajele de urgență să poată ajunge mai ușor în cazul unei situații speciale.

Investiția urmărește îmbunătățirea condițiilor oferite elevilor și cadrelor didactice, creșterea nivelului de siguranță și asigurarea unor spații mai funcționale și mai bine adaptate cerințelor actuale.

📚 Proiectul se desfășoară în cadrul investiției „Modernizare și dotare Colegiul Tehnic Constantin Brâncuși – Structura Școala Gimnazială nr. 5 din orașul Petrila, județul Hunedoara” și este finanțat din fonduri europene nerambursabile prin Programul Regional Vest 2021–2027.

💰 Valoarea estimată a contractului: 3.514.908,46 lei.

O investiție importantă pentru infrastructura educațională din Petrila, care poate aduce condiții mai bune pentru generațiile de elevi care vor trece pragul Școlii Gimnaziale nr. 5.

02/10/2026

Școala Gimnazială nr. 5 din Petrila va fi modernizată. Primăria a lansat licitația pentru un contract de 3,5 milioane de lei https://cotidianulvaiijiului.ro/2026/10/02/a-coborat-de-la-volan-cand-a-vazut-politia-tanara-de-18-ani-prinsa-fara-permis-intre-petrosani-si-petrila/

02/10/2026

FOTBALUL LA PETRILA

De la C.S. Lonea la Inter Petrila – peste un secol de fotbal

Fotbalul are la Petrila o istorie de peste un secol. Începuturile sale sunt legate de comunitatea minieră din Lonea, unde, în anul 1921, un grup de tineri pune bazele unei grupări care avea să devină, în timp, una dintre formațiile reprezentative ale Văii Jiului.

De-a lungul anilor, numele echipei s-a schimbat, generațiile de jucători s-au succedat, iar fotbalul local a trecut prin perioade de afirmare, retrogradări, reorganizări și fuziuni. C.S. Lonea, Parângul Lonea, Jiul Petrila și Inter Petrila sunt nume diferite, dar fac parte din aceeași poveste a fotbalului din această zonă.

---

1. ÎNCEPUTURILE FOTBALULUI LA LONEA – 1921

Prima grupare fotbalistică importantă apare în 1921, sub numele de Clubul Sportiv Lonea – C.S. Lonea.

Un grup de tineri din colonia Lonea începe să practice fotbalul pe un teren neîngrădit. În jurul anilor 1926–1927, activitatea sportivă beneficia deja de un teren amenajat după regulile vremii, pe amplasamentul actualului stadion din Lonea.

Dezvoltarea clubului a fost strâns legată de industria minieră. Societatea minieră s-a implicat puternic în susținerea sportului, mai ales după anul 1931.

Primul președinte al clubului a fost directorul Nicolae Gavrilescu, care a contribuit la organizarea și dezvoltarea activității sportive.

Alături de el s-au implicat Eugen Cigăreanu, Iosif Zoller și dr. Lajos Sandor, iar ulterior în activitatea clubului s-au remarcat Ferenc Adorian, Kalaman Szigetvary, Guido Larinczi, Carol Urbin, Janos Dusa, Traian Bârsan, Emilian Stăiculescu și Anton Cârcâleanu.

C.S. Lonea nu a însemnat doar fotbal. Clubul a dezvoltat și secții de box, turism, popice și lupte.

---

2. PRIMELE PERFORMANȚE

În perioada 1930–1934, C.S. Lonea participă la campionatul districtual, competiție care poate fi considerată precursoarea actualei Ligii a IV-a.

Un moment important vine în ediția 1937–1938, când C.S. Lonea ajunge în Divizia C, Liga de Vest, seria a II-a.

Într-o serie cu opt echipe, formația din Lonea termină pe locul 4.

Este prima clasare divizionară importantă consemnată în istoria fotbalului local.

---

3. AUREL CRÂSNIC – DE LA LONEA LA ECHIPA NAȚIONALĂ

Unul dintre cele mai importante nume din istoria fotbalului petrilean este Aurel Crâsnic, născut la Lonea la 11 mai 1926.

În anul 1942, la numai 16 ani, el debutează în poarta echipei C.S. Lonea.

Debutul este unul memorabil. În cadrul Cupei Eroilor, C.S. Lonea învinge cu 1–0 Jiul Petroșani, formație care evolua în Divizia A.

Prestația tânărului portar atrage atenția antrenorului Jiului Petroșani, Cibi Braun Bogdan, care îi remarcă talentul.

În 1945, Crâsnic este selecționat într-o reprezentativă a Văii Jiului care evoluează la București.

După stagiul militar la Deva, revine la Parângul Lonea, iar în 1950 se transferă la Jiul Petroșani.

Timp de 12 ani își construiește consacrarea la Jiul și ajunge până la echipa națională a României.

Pentru iubitorii fotbalului din Valea Jiului, Aurel Crâsnic rămâne unul dintre cele mai importante produse ale fotbalului din Lonea.

---

4. PERFORMANȚA DIN 1946–1947

În primul sezon de după război, 1946–1947, C.S. Lonea realizează una dintre cele mai bune performanțe din prima perioadă a clubului.

Echipa termină pe locul 2 în seria a X-a a Diviziei C, într-o serie cu zece formații.

Campioana a fost C.S. Aninoasa, iar pe locurile următoare s-au clasat Victoria CFR Petroșani și Viscoza Română Lupeni.

Printre jucătorii perioadei s-au aflat Nimu, Goadă, Horvath, Kertesz, I. Bârsan, Miclea, Nicșa, Guran, Polly Nemeș și Gyomori.

---

5. PERIOADA 1947–1991

După 1947, echipa dispare din eșalonul divizionar și evoluează timp de mai multe decenii în competițiile regionale și județene.

Fotbalul local nu dispare însă.

După 1980, activitatea fotbalistică de la Lonea și Petrila se revigorează, în special prin implicarea oamenilor aflați la conducerea minelor Lonea și Petrila.

În această perioadă se formează mai multe generații valoroase.

Generația 1976–1977

Antrenor: Aurel Buză

Printre jucători:

Nyulas, Gligor, Fodor, Pilea, Buium, I. Radu

Generația 1986–1987

Printre jucători:

Chirițoiu, Muntoiu, Nicu Preda, Irode, Florin Stoica, Bădău, Mareș

Din această perioadă se remarcă și jucători precum Marcel „Rico” Cristea și Florin Anton.

---

6. REVENIREA ÎN DIVIZIA C – 1991

După o absență de 44 de ani, Parângul Lonea revine în Divizia C.

La 31 august 1991, în prima etapă a seriei a IX-a, Parângul Lonea învinge cu 1–0 Minerul Mătăsari.

Echipa pregătită de Constantin Cătuți termină sezonul pe locul 12.

În lot se aflau, printre alții, Florin Anton, Frimu, Burlan, Lăzăroiu, D. Movilă, Doru Stana, Nichimiș II, S. Crețu și Constantin Botezatu.

---

7. ANII DE VÂRF AI PARÂNGULUI LONEA

Perioada 1993–1996 reprezintă una dintre cele mai importante etape din istoria fotbalului petrilean.

1993–1994 – locul 6

Parângul Lonea termină pe locul 6 în Divizia C, seria a III-a.

Într-un campionat cu 20 de echipe și 38 de etape, echipa obține:

20 de victorii și 18 înfrângeri, fără niciun rezultat de egalitate.

Cu 80 de goluri marcate, Parângul are cel mai bun atac al seriei.

---

1994–1995 – locul 4

Sezonul 1994–1995 reprezintă una dintre cele mai mari performanțe ale fotbalului local.

Parângul Lonea termină pe locul 4 în Divizia C.

În lot se regăseau:

Bîzoianu, Muntoiu, Adrian Rusu, Benone Popescu, I. Varga, Marcel Cristea, Stăncic, Florin Stoica, S. Crețu, Ursu, Gavriluț și I. Lazăr.

Este important de precizat că locul 4 aparține Parângului Lonea, nu Interului Petrila.

---

1995–1996 – locul 14

Echipa termină sezonul pe locul 14, fiind pregătită succesiv de Carol Gall, Cornel Sălăgean și Constantin Cătuți.

---

8. DECLINUL PARÂNGULUI ȘI REVENIREA ÎN DIVIZIA C

În 1996–1997, Parângul Lonea termină pe locul 9.

În sezonul 1997–1998, echipa ocupă locul 17 și retrogradează în campionatul județean.

Antrenorii sezonului au fost Mircea Popa, Mihai Chițac, Dumitru Vizitiu și Nae Grecu.

În sezonul 1998–1999, Nae Grecu reușește să readucă echipa în Divizia C.

---

9. APARIȚIA INTER PETRILA

La sfârșitul anilor '90 are loc fuziunea dintre Parângul Lonea și Jiul Petrila.

Noua formație adoptă numele de Inter Petrila.

În sezonul 1999–2000, Inter Petrila termină pe locul 8 în seria a III-a a Diviziei C.

Echipa este pregătită succesiv de Nae Grecu, Marcel Cristea și Dorel Maria.

Golgeterul formației este Dan Neiconi, cu 8 goluri.

---

10. INTER PETRILA ÎN DIVIZIA C – 2000–2006

Inter Petrila continuă tradiția fotbalului local în eșalonul trei.

Clasările:

2000–2001 – locul 10
2001–2002 – locul 15
2002–2003 – locul 11
2003–2004 – locul 12
2004–2005 – locul 13
2005–2006 – locul 10

Sezonul 2005–2006 este ultima apariție a Interului Petrila în Divizia C.

Golgeterul echipei este Sergiu Spânoche, cu 11 goluri.

După 2006, Inter Petrila continuă în campionatul județean.

---

11. INTER PETRILA DUPĂ 2006

Ieșirea din fotbalul național nu înseamnă dispariția echipei.

Inter Petrila continuă în Liga a IV-a Hunedoara și rămâne una dintre formațiile cunoscute ale fotbalului județean.

În sezonul 2008–2009, echipa termină pe locul 5.

În 2009–2010, ocupă locul 8.

În anii următori, Inter Petrila alternează sezoanele bune cu perioade mai dificile, dar își păstrează prezența în competițiile județene.

---

12. 2013 – SEMIFINALA CUPEI ROMÂNIEI

În ediția județeană a Cupei României, Inter Petrila ajunge în semifinală.

După victoria cu 3–0 împotriva Jiului II Petroșani, Interul este eliminat de Retezatul Hațeg, scor 1–6.

Parcursul demonstrează revenirea echipei în zona formațiilor capabile să lupte pentru trofee județene.

---

13. 2016–2017 – ANUL DE GLORIE AL INTERULUI PETRILA

Dacă locul 4 din 1994–1995 reprezintă performanța de referință a Parângului Lonea, atunci 2016–2017 este sezonul de referință al Interului Petrila.

Echipa pregătită de Aurel Moldovan câștigă:

🥇 CAMPIONATUL LIGII A IV-A HUNEDOARA

Inter Petrila devine campioana județului Hunedoara, cu un avantaj de opt puncte față de următoarea clasată.

Titlul este asigurat cu două etape înainte de final.

---

🏆 CUPA ROMÂNIEI – FAZA JUDEȚEANĂ

Inter Petrila câștigă și Cupa României – faza județeană.

În finala cu Retezatul Hațeg, după 1–1 în timpul regulamentar și prelungiri, Interul se impune la loviturile de departajare:

Inter Petrila – Retezatul Hațeg 7–6

Astfel, Inter Petrila realizează:

🏆 EVENTUL JUDEȚEAN 2016–2017

Campionatul + Cupa României – faza județeană

Este una dintre cele mai importante performanțe din istoria fotbalului petrilean.

---

14. BARAJUL PENTRU LIGA A III-A – 2017

Câștigarea campionatului îi oferă Interului dreptul de a participa la barajul pentru promovarea în Liga a III-a.

Adversara este Ghiroda și Giarmata Vii, campioana județului Timiș.

Rezultatele:

Ghiroda și Giarmata Vii – Inter Petrila 2–1

Inter Petrila – Ghiroda și Giarmata Vii 1–3

Inter Petrila nu reușește promovarea.

Participarea la baraj rămâne însă una dintre cele mai importante realizări ale clubului după revenirea în fotbalul județean.

---

15. 2017–2018 – VICECAMPIOANA JUDEȚULUI

După titlul din 2017, Inter Petrila continuă să evolueze în partea superioară a clasamentului.

În sezonul 2017–2018, echipa termină pe locul 2 în Liga a IV-a Hunedoara.

Și echipa de juniori obține aceeași performanță, devenind vicecampioană județeană.

---

16. 2018–2019 – DIN NOU PE LOCUL 2

Inter Petrila confirmă rezultatul precedent și în sezonul 2018–2019.

Echipa termină din nou pe locul 2, cu 49 de puncte.

Astfel, Interul rămâne două sezoane consecutive printre formațiile fruntașe ale fotbalului hunedorean.

---

17. 2019–2020

Sezonul 2019–2020 este întrerupt în contextul pandemiei.

Inter Petrila încheie competiția pe locul 6.

---

18. 2020 – CUPA ROMÂNIEI

Inter Petrila câștigă din nou Cupa României – faza județeană.

În faza națională, echipa continuă parcursul până în turul III, întâlnind formații din eșaloanele superioare.

Este una dintre cele mai importante performanțe ale clubului în perioada recentă.

---

19. 2020–2021 – VICECAMPIOANĂ

Inter Petrila termină sezonul pe locul 2 în Liga a IV-a Hunedoara.

Este a treia clasare pe poziția de vicecampioană în numai câțiva ani, după sezoanele 2017–2018 și 2018–2019.

---

20. 2021–2022 – LOCUL 3

În sezonul 2021–2022, Inter Petrila continuă să se afle în partea superioară a fotbalului hunedorean și termină pe locul 3.

Echipa participă la faza decisivă a competiției, Final Four.

---

21. 2022–2023 – PERIOADĂ DE RECONSTRUCȚIE

În sezonul 2022–2023, Inter Petrila evoluează în Play-Out.

Echipa obține mai multe victorii, printre care:

4–0 cu Viitorul Șoimuș

3–0 cu Victoria Călan

2–0 cu Minerul Uricani

3–0 cu CSM Deva

Este o perioadă de reconstrucție a formației.

---

22. 2023–2024

Inter Petrila termină sezonul regular pe locul 10, cu 17 puncte.

Este un sezon mai dificil, după perioada de rezultate foarte bune din anii anteriori.

Clubul continuă însă activitatea competițională și dezvoltarea echipelor de juniori.

---

23. 2024–2025

În sezonul 2024–2025, Inter Petrila termină sezonul regular pe locul 8, cu 27 de puncte.

La nivel juvenil, clubul continuă să fie prezent în competițiile județene, inclusiv în campionatele U19.

---

24. 2025–2026

Sezonul 2025–2026 reprezintă o nouă perioadă dificilă pentru echipa de seniori.

Inter Petrila încheie sezonul regular pe locul 10, cu 12 puncte.

În Play-Out, echipa continuă competiția și își apără poziția în fotbalul județean.

În Cupa României – faza județeană, Inter Petrila obține, printre altele, victoria cu 2–1 împotriva Retezatului Hațeg.

---

25. INTER PETRILA – PRINCIPALELE PERFORMANȚE

Privită în ansamblu, istoria modernă a Interului Petrila cuprinde câteva borne importante:

🏆 1999–2006

Șapte sezoane în Divizia C, eșalonul trei al fotbalului românesc.

🥇 2016–2017

Campioana Ligii a IV-a Hunedoara

🏆 2016–2017

Câștigătoarea Cupei României – faza județeană

🏆 2016–2017

EVENT: Campionat + Cupa României

⚽ 2017

Baraj pentru promovarea în Liga a III-a

🥈 2017–2018

Vicecampioana județului

🥈 2018–2019

Vicecampioana județului

🏆 2020

Câștigătoarea Cupei României – faza județeană

🥈 2020–2021

Vicecampioana județului

🥉 2021–2022

Locul 3 în Liga a IV-a

---

26. JIUL PETRILA – CELĂLALT FIR AL ISTORIEI

Istoria fotbalului petrilean nu poate fi completă fără Jiul Petrila.

În anii '90, Jiul Petrila a evoluat în Divizia D Hunedoara.

În sezonul 1994–1995, echipa termină pe locul 10 și obține două victorii spectaculoase:

Jiul Petrila – Haber Hațeg 10–1

și

Jiul Petrila – CFR Simeria 9–2.

În primul dintre aceste meciuri, Zvanciu înscrie nouă goluri.

În sezonul următor, 1995–1996, Jiul Petrila termină pe locul 12 și înregistrează o altă victorie spectaculoasă:

Jiul Petrila – CFR Simeria 10–0.

În 1996–1997, Jiul Petrila este exclusă din campionat după ce nu se mai prezintă la ultimele partide.

Ulterior, fuziunea cu Parângul Lonea contribuie la apariția Inter Petrila.

---

27. DE LA 1921 LA 2026

Povestea fotbalului din Petrila poate fi privită ca o succesiune de generații:

C.S. Lonea → Parângul Lonea → Jiul Petrila → Inter Petrila

De la primul teren de fotbal amenajat la Lonea în anii '20, până la campionatul județean din zilele noastre, peste o sută de ani de istorie au fost scriși de sute de jucători, antrenori, conducători și suporteri.

Au existat momente extraordinare:

- primul loc 4 în Divizia C, în 1937–1938;
- locul 2 în Divizia C, în 1946–1947;
- ascensiunea lui Aurel Crâsnic până la echipa națională;
- revenirea în Divizia C după 44 de ani, în 1991;
- locul 4 al Parângului Lonea în 1994–1995;
- perioada Inter Petrila în Divizia C, între 1999 și 2006;
- eventul Inter Petrila din 2016–2017;
- barajul pentru promovarea în Liga a III-a;
- câștigarea Cupei României – faza județeană în 2020;
- clasările repetate pe podium în anii următori.

Fotbalul petrilean nu a avut o evoluție liniară. Au fost ani de glorie, perioade dificile, retrogradări și reconstrucții.

Dar un lucru a rămas constant: fotbalul a continuat să existe la Petrila.

Iar numele Inter Petrila reprezintă astăzi continuarea unei tradiții începute în urmă cu mai bine de un secol, în 1921, pe terenurile de fotbal ale Lonei.

⚽ Peste 100 de ani de fotbal.

O sută de ani de oameni, echipe, generații și amintiri.

O sută de ani în care fotbalul a făcut parte din povestea Petrilei.