18/09/2026
Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei cere României măsuri concrete pentru recunoașterea familiilor formate din persoane de același s*x, precum și un calendar pentru adoptarea acestora, în vederea executării Hotărârii CEDO în cauza Buhuceanu, Ciobotaru și alte 20 de familii v. România. Statul român va trebui să demonstreze că a luat măsuri pentru executarea acestei hotărâri până în iunie 2027.
Comitetul de Miniștri este un for de dialog și decizie între statele membre ale Consiliului Europei, unde Miniștrii de externe și secunzii lor monitorizează respectarea drepturilor fundamentale. Printre statele participante se numără Franța, Regatul Unit, Spania, Germania, și alte 42 de state din Europa.
Continuă să rămână sub supravegherea Comitetului de Miniștri și implementarea Hotărârilor M.C. și A.C. v. România (2016), precum și ACCEPT și Altele v. România (2021), privind investigarea efectivă a infracțiunilor motivate de ură și respectarea obligațiilor pozitive ale statului privind exercitarea dreptului la întrunire pașnică.
Pentru o familie, recunoașterea juridică a relației înseamnă protecție în cele mai importante momente ale vieții: atunci când unul dintre parteneri ajunge la spital și trebuie luată o decizie, când trebuie stabilite drepturile asupra locuinței comune, când un copil are nevoie ca relația cu părinții săi să fie recunoscută sau atunci când vine vorba despre dreptul de a moșteni bunurile dobândite de-a lungul unei vieți trăite împreună.
Documentul care atestă faptul că doi oameni și-au unit destinele garantează nu doar drepturile acelei familii, ci și recunoașterea societății. Pentru sute de mii de români însă, această formă de protecție și recunoaștere rămâne inaccesibilă, pentru că România refuză dreptul persoanelor de același s*x de a-și oficializa relația de iubire. În ochii instituțiilor statului român, familiile lor nu există.
La trei ani de la hotărârea CEDO în cauza Buhuceanu, Ciobotaru și alte 20 de familii v. România, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a cerut autorităților române să adopte măsuri legislative pentru recunoașterea și protecția juridică a cuplurilor de același s*x, să prezinte un calendar pentru adoptarea acestor măsuri și să ia, până la modificarea legislației, măsuri interimare urgente care să asigure protecția acestor familii.
,,În lipsa posibilității de a se căsători sau parteneria în România, mulți români care formează familii de același s*x s-au căsătorit deja în străinătate. Aceasta este o realitate pe care statul român nu o poate nega și nici nu o mai poate da înapoi. La doi ani și jumătate de la hotărârea în cauza Buhuceanu, altă curte, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a decis că aceste căsătorii încheiate legal în alte state membre UE trebuie recunoscute și transcrise de statele de origine ale cetățenilor Uniunii, în caz contrar se încalcă tratatele europene, în special libertatea de circulație și dreptul de a nu fi discriminați față de alți cetățeni care se căsătoresc în străinătate. Până când se va adopta și în România căsătoria egală, parteneriatul civil, statul român are obligația constituțională de a transcrie aceste căsătorii încheiate în străinătate, deoarece conform Constituției României (art.148 alin.2), dreptul european, care este parte a dreptului român, trebuie aplicat cu prioritate atunci când alte legi nu oferă protecție. Totodată, până la întrunirea consensului politic, este rolul guvernului să aducă la îndeplinire obligațiile care îi revin statului român din faptul că suntem parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv să adopte o ordonanță de urgență care să acorde aici, în România, o protecție comprehensivă a familiilor formate din persoane de același s*x, sub forma căsătoriei, a parteneriatului civil și a protectiei familiei de facto.", subliniază avocata Iustina Ionescu, care a reprezentat cazul la CEDO.
Organismul european a constatat faptul că România nu a făcut niciun pas în direcția implementării acestei Hotărâri, iar drepturile familiilor LGBTQIA+ continuă să fie încălcate zi după zi. Pentru oamenii care așteaptă să li se facă dreptate, mesajul este unul simplu: nu mai este suficient să spunem că problema există. România trebuie să spună ce va face și când.
„Hotărârea este definitivă de 3 ani, timp în care viețile noastre nu au stat pe loc în așteptarea modificărilor legislative. Am continuat să ne confruntăm cu situațiile absurde în care ne pune statul pentru a demonstra că suntem membrii aceleiași familii, ne-am crescut copiii, am fost alături unii de alții la bine și la greu. Recomandările Comitetului de Miniștri ne dau încredere că această așteptare poate avea, în sfârșit, un termen, și că până la îndeplinirea lui vom fi tratați cu demnitate.”, declară Victor Ciobotaru, director executiv ACCEPT și membru al uneia dintre familiile implicate în cauza Buhuceanu, Ciobotaru și alții v. România.
România nu e prima țară găsită vinovată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului la viață privată și de familie. Cu toate acestea, autoritățile române insistă să-și asigure locul în fruntea clasamentului când vine vorba de amânări, rămânând una dintre ultimele țări din Uniunea Europeană care nu asigură nicio formă de recunoaștere familiilor formate din persoane de același s*x, alături de Bulgaria și Slovacia.
Italia a adoptat legea uniunii civile între persoane de același s*x în 2016, la doar un an de la pronunțarea Hotărârii CEDO în cauza Oliari și alții v. Italia. În cazul Greciei, CEDO a constatat în 2013 că ,,uniunea civilă’’ disponibilă doar familiilor heteros*xuale este discriminatorie, așa că în 2015, statul elen a adoptat o nouă lege care să asigure și recunoașterea familiilor formate din persoane de același s*x. La scurt timp, în 2024, Grecia a adoptat și legea care permite căsătoria indiferent de s*x. Anul acesta, Polonia a început transcrierea căsătoriilor întocmite în străinătate între persoane de același s*x, după hotărârea CJUE de la finalul lui 2025. Românii așteaptă de 3 ani ca statul să treacă la fapte.
România este pregătită, ceea ce face ca amânările să fie nejustificate. Un studiu realizat de Cult Research pentru Asociația ACCEPT în 2023 indică faptul că 70% din români consideră că toate familiile trebuie protejate legal. Un procent și mai mare de cetățeni - 75% declară că viețile lor ar fi impactate pozitiv sau nu ar fi afectate deloc de căsătoria dintre persoanele de același s*x. Mai mult decât atât, 100.000 de români au semnat petiția pentru recunoașterea familiilor LGBTQIA+ prin parteneriat civil.
România rămâne sub supravegherea Comitetului de Miniștri
În cadrul reuniunii din 15–17 septembrie, Comitetul de Miniștri a analizat și progresele făcute de România în alte două cauze reprezentate de ACCEPT, care privesc drepturile persoanelor LGBTQIA+.
În cauza M.C. și A.C. v. România, Comitetul a remarcat progresele legislative și operaționale făcute de autorități în materia infracțiunilor motivate de ură. Printre acestea se numără modificări ale Codului penal, înființarea unei unități specializate în cadrul Poliției Române, formarea polițiștilor și o creștere a numărului de cauze investigate.
Pentru o victimă a unui atac homofob, o modificare legislativă sau o unitate specializată nu sunt suficiente dacă, atunci când se adresează organelor de ordine, dosarul nu este investigat corect și dacă nu există date clare care să permită urmărirea lui. De aceea, Comitetul a atras atenția asupra necesității unei metodologii comune de investigare a infracțiunilor motivate de ură, precum și asupra unor mecanisme fiabile pentru colectarea datelor și urmărirea parcursului dosarelor.
„Un om care este agresat pentru identitatea sa are nevoie să știe că statul îl vede și că plângerea lui nu se pierde undeva între instituții. Progresele făcute în ultimii ani contează, dar trebuie să ajungem în punctul în care fiecare victimă să beneficieze de o anchetă serioasă, după aceleași reguli, iar statul să poată spune clar câte astfel de cazuri există și ce s-a întâmplat cu ele. Investigarea corectă a acestor infracțiuni și pedepsirea lor reprezintă calea către combaterea acestora.”, spune Anca Baltac, avocata ACCEPT.
În cauza ACCEPT și alții v. România, Comitetul de Miniștri a acordat o atenție sporită protecției evenimentelor de tip PRIDE și a solicitat ferm autorităților române să respecte cerințele stabilite de CEDO atunci când analizează solicitări pentru organizarea unor astfel de manifestări.
În România, dreptul persoanelor LGBTQIA+ de a ieși în stradă a fost pus sub semnul întrebării în mod repetat. La Oradea autoritățile locale au încercat să blocheze organizarea evenimentului timp de patru ani consecutiv, iar forțele de ordine au aplicat numeroase amenzi contravenționale cetățenilor care participau la adunarea publică în mod pașnic, încercând să intimideze comunitatea locală.
„Participarea la PRIDE nu este un privilegiu pe care autoritățile îl acordă atunci când consideră că este un moment potrivit. Primăriile și Consiliile locale din întreaga țară trebuie să înțeleagă că au obligația să respecte libertatea de întrunire. Autoritățile trebuie să pornească de la standardele CEDO atunci când analizează orice solicitare privind o manifestație LGBTQIA+, nu de la presiunea sau ostilitatea celor care se opun ei”, subliniază Iulian Dițiu, președintele ARK Oradea - organizatorii Oradea PRIDE.
România trebuie să ia măsuri legislative urgente
Cele trei cauze arată, din perspective diferite, aceeași problemă: statul român nu își ia în serios nici cetățenii, nici obligațiile europene pe care și le-a asumat odată cu aderarea la Consiliul Europei și ratificarea Convenției Europene a Drepturilor Omului.
O familie trebuie să fie recunoscută atunci când are nevoie de sprijinul autorităților statului. O victimă a unei agresiuni motivate de ură trebuie să aibă garantată o anchetă reală. Iar un om care vrea să participe la Marșul Pride trebuie să își poată exercita dreptul la liberă întrunire.
Hotărârile CEDO sunt obligatorii pentru statele împotriva cărora sunt pronunțate. Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei supraveghează punerea lor în aplicare până când consideră că măsurile necesare au fost adoptate.
Asociația ACCEPT va continua să urmărească implementarea celor trei hotărâri în cauzele pe care le-a reprezentat la CEDO și să reprezinte vocea persoanelor și familiilor LGBTQIA+ în acest proces.
