Motru Civic

03/02/2026

Semneaza Petitia!

Daca iti pasa de copilasii si batranii din orasul nostru drag - Motru, semneaza, nu dormi!

Pasivitatea duce la dezastre.

Somnul natiunii naste monstrii!



Nicușor Dan
Guvernul României
Raed Arafat

Instituția Prefectului - Județul Gorj
Cosmin Morega

Către Guvernul României   Solicitarea activării mecanismului de protecție civilă al UE sau alte mecanisme de ajutor în situatii de urgenta. In contextul situației critice din municipiul Motru (și potențial alte localități similare), unde....

03/02/2026

Ce drepturi sunt încălcate în urma lipsei căldurii în locuințe?

Dreptul la un nivel de trai decent (art. 47 din Constituția României)

Statul este obligat să ia măsuri de protecție socială pentru a asigura cetățenilor un nivel de trai decent. Lipsa prelungită a căldurii în locuință pe timp de iarnă extremă face locuința improprie pentru trai uman normal, afectând sănătatea, demnitatea și subzistența minimă. Curtea Constituțională și doctrina au legat acest drept de condiții minime de locuire adecvată (inclusiv încălzire). În rapoartele Avocatului Poporului, plângerile legate de lipsa agentului termic sunt frecvent încadrate aici. Este încălcat când statul (prin primărie/UATAA) nu intervine eficient să asigure continuitatea serviciului esențial, chiar dacă problema vine din restantele altora.

Dreptul la locuință decentă / adecvată (art. 47 Constituție coroborat cu art. 1 Protocol 1 CEDO + art. 8 CEDO – respectarea vieții private și de familie + dreptul la proprietate)

Jurisprudența CEDO (cazuri ca Moldovan și alții v. România sau altele privind condiții de locuire inumane) consideră că lipsa încălzirii pe timp de iarnă severă poate constitui tratament inuman sau degradant (art. 3 CEDO) dacă este prelungită și afectează sănătatea/vulnerabilitatea (copii, bătrâni, bolnavi). În România, dreptul la locuință decentă este recunoscut implicit prin Strategia Națională a Locuirii și jurisprudență. Bunii-platnici nu pot fi privați de folosința locuinței lor din cauza neplății altora – asta echivalează cu o sancțiune colectivă disproporționată.

Protecția împotriva tratamentelor inumane sau degradante (art. 3 CEDO + art. 4 Carta Drepturilor Fundamentale UE)

La temperaturi sub -10/-15°C, lipsa căldurii timp de zile/săptămâni creează riscuri reale pentru sănătate (hipotermie, agravarea bolilor respiratorii/cardiace, afectarea psihică – depresie, anxietate din cauza frigului constant). Dacă statul nu ia măsuri urgente (ex. subvenții suplimentare, soluții alternative temporare, forțarea recuperării de la datornici), poate fi considerat responsabil pentru condiții degradante. Avocatul Poporului a semnalat astfel de cazuri ca încălcări ale demnității umane.

Dreptul la sănătate și protecția sănătății (art. 34 Constituție)

Statul trebuie să asigure condiții pentru protecția sănătății. Lipsa încălzirii afectează direct sănătatea populației, mai ales în zone vulnerabile ca Motru (populație îmbătrânită, sărăcie ridicată). Este o obligație pozitivă a statului să prevină riscurile, nu doar să reacționeze după îmbolnăviri.
Dreptul la proprietate și folosință pașnică (art. 44 Constituție + art. 1 Protocol 1 CEDO)
Proprietarul bun-platnic are dreptul să folosească apartamentul în mod normal. Sistarea agentului termic din cauza datoriilor altora interferează disproporționat cu acest drept, fără justificare legitimă suficientă.

Principiul nediscriminării și egalității în fața legii (art. 16 Constituție)

Bunii-platnici sunt discriminați față de cei care nu plătesc (aceștia "beneficiază" indirect de amânarea sancțiunilor dure), iar statul tolerează o situație în care neplata unora afectează pe toți.
Cine răspunde concret și ce se poate face?
Principal răspunzător: Statul român (prin Guvern, Ministerul Energiei, autorități locale – primărie/UATAA ca furnizor de serviciu public esențial).
Obligație pozitivă de a asigura continuitatea serviciilor esențiale (apă, căldură) – similar cu electricitatea/gazele.

Căi de atac posibile:

Plângere la Avocatul Poporului (multe cazuri similare rezolvate prin sesizări).
Acțiune în instanță împotriva UATAA/Primăriei pentru despăgubiri + obligarea la reluare furnizare (pe Legea 325/2002 serviciu public + Legea concurenței).
Excepție de neconstituționalitate dacă o lege permite sistarea generală.
Plângere la CEDO (după epuizarea căilor interne), invocând art. 3 + art. 8 + art. 1 Protocol 1.

În practică, în orașe ca Motru, aceste sistări repetate (2025–2026) au fost semnalate ca probleme grave de protecție socială, dar rareori au ajuns la condamnări ferme ale statului. Soluția structurală rămâne recuperarea agresivă a datoriilor + subvenții țintite + modernizarea rețelelor, altfel ciclul continuă și drepturile rămân încălcate anual.

Domnule Preşedinte Nicușor Dan , Guvernul României ce părere aveți? De ce nu activați Mecanismul de Protecție Civilă in urma activării stării de alertă/urgență la Motru GORJ? Raed Arafat

03/02/2026

Scopul acestei inițiative este acela de a informa transparent comunitatea din Motru şi de a invita discuții care să conducă la acțiuni concrete, la exercitarea drepturilor civice de protest atunci când un drept fundamental este incalcat - in acest caz- dreptul la un nivel de trai decent art 47 din Constitutia Romaniei. Protestul este un drept câştigat după lupte grele şi decenii de negură.

Somnul națiunii naşte monştrii.

Motru se află intr-o situație critică tocmai din cauza pasivității populației.

Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă (UATAA Motru SA) → societate aflată în proprietatea Consiliului Local Motru → a sistat de mai multe ori furnizarea agentului termic și a apei calde din lipsă de bani pentru cărbune (de la CEO Oltenia). Datoriile asociațiilor de proprietari către UATAA au ajuns frecvent la 14–15 milioane lei (uneori chiar mai mult), ceea ce blochează lichiditățile uzinei.

Cine este de vină principal?

Vinovăția este împărțită pe mai multe niveluri, nu cade doar pe o singură parte:

Locatarii/proprietarii rău-platnici – ei sunt cauza de la bază. Dacă nu plătesc facturile la întreținere/agent termic, banii nu ajung la asociație → asociația nu poate plăti UATAA → UATAA nu poate cumpăra cărbune. În Motru, foarte mulți oameni au acumulat restante mari (detaliate chiar și pe scări de bloc în unele anunțuri publice ale uzinei).
Asociațiile de proprietari – au o vină importantă dacă nu acționează energic și prompt împotriva restantierilor. Multe asociații din Motru (și din alte orașe mici) sunt slabe organizațional, cu conducere pasivă sau captivă politic/locală, și evită să intre în conflicte dure cu vecinii. Ele ar fi trebuit să facă mult mai multe demersuri.
UATAA Motru și Primăria – au și ele o parte de vină managerială: management defectuos, datorii acumulate la certificate CO₂ (penalități uriașe de peste 100 milioane lei în unele perioade), restanțe la stat, salarii etc. Uneori s-au bazat prea mult pe subvenții de la Guvern în loc să forțeze recuperarea creanțelor.

Guvernul / statul – a redus sau întârziat subvențiile pentru termoficare în localitățile dependente de cărbune, ceea ce agravează problema în orașe ca Motru, unde populația este săracă și mulți nu-și permit facturi mari.
Deci nu e doar vina „unor blocuri”, dar fără plata restantierilor problema nu se rezolvă structural.

Pot asociațiile să meargă în instanță și să oblige la vânzarea apartamentelor?

Da, pot și legea le permite acest lucru, conform Legii nr. 196/2018 (actualizată) privind asociațiile de proprietari.
Asociația are privilegiu imobiliar (specie de ipotecă legală) asupra apartamentului pentru restanțele ≥ 3 luni.
Poate obține titlu executoriu prin somație + plângere în instanță (cerere de plată + penalități de max. 0,2%/zi).
Dacă debitorul nu plătește, se ajunge la executare silită prin executor judecătoresc → poprire pe salarii/conturi/pensii, sechestru pe bunuri mobile (orice bunuri mobile au prin casă), și în final vânzare silită a apartamentului la licitație publică.
Se poate înscrie privilegiul în cartea funciară (gratuit sau cu costuri mici) → apartamentul devine „grevat de sarcini”, ceea ce blochează vânzarea normală fără achitarea datoriilor sau preluarea lor de cumpărător.

În practică însă:

Multe asociații evită să ajungă până la executare silită imobiliară (e lung, costisitor, creează dușmănii în bloc).
Vânzarea silită a locuinței este rară pentru sume mici-medii de întreținere (sub 20–30.000 lei), pentru că procesul durează 2–4 ani și costurile executorului + impozite pot mânca mare parte din sumă.
Dacă apartamentul este locuință de familie (singura), există anumite protecții suplimentare, dar nu absolute.

În Motru, asociațiile nu au recuperat masiv prin executări silite imobiliare – de aceea datoriile au rămas la 14–15 milioane lei ani la rând.

Ca sa cocluzionăm: da, asociațiile puteau și pot acționa în instanță, inclusiv până la vânzarea silită a apartamentelor, dar în realitate fac asta foarte rar și timid. Cauza principală rămâne neplata de către o parte semnificativă din populație + lipsa de voință/curaj a asociațiilor de a aplica legea dur. Fără presiune reală asupra restantierilor, ciclul se repetă anual.

Dle Primar Cosmin Morega, Primaria Motru si Asociatiile de Locatari Motru - asteptam in scris actiuni concrete. Altfel, vom propune desfiintarea asociatiilor in intregime, deoarece nici macar obligatia de diligență nu au îndeplinit-o.