Centrul de Informare și Promovare Turistică "Moisei Turistic"

  • Home
  • Romania
  • Moisei
  • Centrul de Informare și Promovare Turistică "Moisei Turistic"

Centrul de Informare și Promovare Turistică "Moisei Turistic" Centru de Informare și Promovare Turistică "Moisei Turistic" . Localitatea este atestată documentar din 1213, fiind menţionată în acel an sub numele de Moyzun.

Istoric
Localitatea Moisei este amplasată în Depresiunea Maramureşului, culoarul Vişeului, la poalele Munţilor Rodnei, ale masivului Pietrosu, la Sud, şi ale Munţilor Maramureşului, la Nord. Moiseiul, aşezat în lunca râului Vişeu, a Izvorului Dragoş şi a Izvorului Negru este o comună foarte veche. A făcut parte din cnezatul lui Bogdan, înainte de 1353. La 1345 moiseenii sunt amintiţi ca participan

ti activi la luptele cu tătarii din Moldova, iar ca răsplată au fost ridicaţi la rang de nobili. La 1365, „Moyse” se află printre cele opt villae ţinând de Cuhea, confiscate de la Bogdan şi dăruite Drăgoşeştilor. Localitatea Moisei este aminttită în Diplomele Maramureşene ca o localitate bine organizată. Ca etimologie, conform N.A.Constantinescu, Dicţionarul onomastic românesc, numele localităţii provine de la numele biblic Moise. Denumirile pe care le-a purtat comuna Moisei de-a lungul timpului gravitează în jurul numelui Moise, se pare că este vorba despre Moise Coman, localnic înstărit, amintit în documente la 1346. La 1326 este amintit în izvoarele scrise cnezatul Moiseiului- Moyzey. De aceea, nume ca Moyse la 1365, Moyze la 1450, kneziatum Moyzey la 1453, dominium Moyzen la 1465, nobilitis de Moyzen la 1468, Moyzyn la 1495, Moyszen şi Moyzey la 1829 -1851, Moyszen la 1913 şi Moiseiul prezentului dovedesc stabilitatea şi continuitatea comunităţii moiseene pe acest areal. Moiseeni au făcut parte din armata lui Matei Corvin -Sumanele Negre. Perioada feudală transformă funcţia de cneaz în cea de “jude comunal”, se intensifică şi se ascute lupta claselor sociale, feudalitatea aduce clasa iobagilor într-o stare de dependenţă accentuate, dominaţia străină întâmpină o rezistenţă acerbă pe Valea Izei şi Valea Vişeului, Moiseiul fiind unul dintre stâlpii rezistenţei şa presiunile de dominaţie. Locuitorii Moiseiului, au participat cu un rol important la lupta din 1717 împotriva invaziei tătarilor, care însă în retragerea lor au ars cele două biserici din Moisei: Biserica de Sus a Vlongenilor şi Biserica de Jos a Pop Comăneştilor. Este recunoscută contribuţia moiseenilor prin participarea la Primul război mondial, apoi, în 1918participarea delegaţilor comunei la alegerea delegaţilor pentru Marea Unire de la Alba Iulia. Episoade săpate adânc în memoria locului au marcat parcursul celui de al doilea Război mondial , Moiseiul fiind a doua linie de front, după Prislop. Pe 14 octombrie 1944 a avut loc aici Masacrul din Moisei, unul dintre cele mai violente masacre antiromâneşti în Transilvania de Nord.

În toamna anului 1948 călugării greco-catolici de la Mănăstirea Moisei, împreună cu stareţul Lucian Pop, au fost arestaţi. În locul lor autorităţile comuniste au instalat călugări ortodocşi. În prezent mănăstirea este revendicată de Episcopia Greco-Catolică a Maramureşului. La data de 14 octombrie 1944 trupele maghiare aflate în retragere pe Valea Izei au omorât 39 de români şi 3 evrei în două case de lemn de la ieşirea din comuna Moisei către Borşa, pe motivul că ar fi fost partizani şi că ar fi obstrucţionat retragerea. Românii şi cei 3 evrei au fost forţaţi să intre în case şi apoi au fost împuşcaţi prin ferestrele locuinţelor. Victimele maghiarilor horthyşti făceau parte din detaşamentele de muncă forţată din Munţii Carpaţi. Dintre cei identificaţi ulterior, 24 erau originari din judeţul Mureş, 3 din judeţul Cluj şi 4 din judeţul Maramureş. Din cauza retragerii frontului, cadavrele au fost îngropate la două saptamâni după comiterea masacrului, când localnicii evacuaţi au putut reveni la casele lor. Deasupra gropii comune a fost ridicată o troiţă de lemn, înlocuită după câţiva ani de un ansamblu din piatră.

În memoria victimelor. În anul 1983 cele două locuinţe în care s-au săvârşit crimele au fost transformate în case memoriale-muzee iar în amintirea martirilor a fost ridicat un ansamblu memorial. Monumentul cuprinde 12 figuri de piatră (2 chipuri omeneşti şi 10 măşti tradiţionale maramureşene) şi este realizat de sculptorul Geza Vida. Material pus la dispozitie de catre

SC ETOLIA SRL

Un colț de rai pe drumul lui Dragoș VodăComplex Turistic Woodville Resort din Comuna Moisei, str. (Izvorul Dragoș), nr. ...
19/08/2026

Un colț de rai pe drumul lui Dragoș Vodă

Complex Turistic Woodville Resort din Comuna Moisei, str. (Izvorul Dragoș), nr. 664K, Jud Maramureș, cod poștal nr.437195.

Într-unul dintre cele mai frumoase colțuri ale Maramureșului, la poalele Pietrosului Rodnei, acolo unde muntele, pădurea și apele limpezi se întâlnesc într-un peisaj de poveste, se află Complexul Woodville Resort, în pitoreasca zonă a Izvorul lui Dragoș din Moisei.
Este un loc în care natura și tradiția maramureșeană se împletesc firesc cu confortul, bunul gust și ospitalitatea. Un loc liniștit, curat și îngrijit cu multă atenție, unde fiecare detaliu a fost gândit pentru ca oaspetele să se simtă bine și să se bucure cu adevărat de frumusețea locului.

Pe urmele unei legende

Locul poartă numele Izvorului lui Dragoș, păstrând vie o legendă transmisă din generație în generație. Se spune că Dragoș Vodă, trecând prin aceste meleaguri, și-a potolit setea cu apa limpede și rece a izvorului. De atunci, izvorul a rămas parte din povestea locului, iar astăzi, călătorul care ajunge aici poate descoperi nu doar frumusețea naturii, ci și parfumul unei istorii care se pierde în negura vremurilor.
Și dacă odinioară Dragoș Vodă și-a potolit setea la acest izvor, potolește-ți și tu setea la Woodville Resort, unde te așteaptă băuturi tradiționale, voie bună și, mai ales, bucate gustoase, pregătite cu drag, cu acel gust inconfundabil de „mâncare ca la mama acasă”.

Cazare în mijlocul naturii

Woodville Resort dispune de 6 căbănuțe din lemn, cu un total de 20 de camere și aproximativ 50 de locuri de cazare.
Căsuțele păstrează farmecul lemnului și al stilului rustic, fiind amenajate cu grijă pentru a oferi confort și intimitate. Curățenia, ordinea și atenția pentru detalii se regăsesc pretutindeni, contribuind la atmosfera caldă și primitoare a resortului.
Aici, diminețile au alt parfum: aer curat de munte, liniște, verdeață și priveliști care te fac să uiți pentru o vreme de agitația cotidiană.

Bucatele care păstrează gustul autentic.

Woodville Resort dispune de restaurant, unde oaspeții pot descoperi gustul autentic al bucătăriei tradiționale.
Multe dintre preparatele oferite duc mai departe savoarea și simplitatea bucătăriei maramureșene, acea bucătărie în care mâncarea este pregătită cu răbdare, cu ingrediente alese și, mai presus de toate, cu suflet.

Seri la foc de tabără și momente de neuitat

În aer liber, resortul dispune de un spațiu special amenajat pentru relaxare și petrecerea timpului liber, realizat cu mult bun gust și atenție la fiecare detaliu.
Aici, oaspeții se pot bucura de seri liniștite în jurul focului de tabără, de un grătar, de preparate la ceaon, de povești și voie bună alături de familie și prieteni.

Un loc de vis, la poalele Pietrosului

Woodville Resort este un loc în care vii pentru peisaj și rămâi pentru atmosferă.
Vii pentru munte și descoperi liniștea.
Vii pentru tradiție și descoperi gustul de acasă.
Vii pentru câteva zile și pleci cu amintiri.
Aici, lemnul, apa, muntele, bucatele tradiționale și ospitalitatea maramureșeană se întâlnesc într-un decor de poveste.

La Izvorul lui Dragoș, povestea nu s-a încheiat. Ea continuă prin fiecare om care poposește aici, prin fiecare masă împărțită cu cei dragi, prin fiecare cântec, fiecare foc de tabără și fiecare dimineață în care muntele îți amintește cât de frumoasă poate fi simplitatea.

Iar povestea spune...

Se spune că Dragoș Vodă, trecând prin Moisei,
La izvor s-a oprit, să-și potolească setea dintre văi.
Din Pietrosul Rodnei apa curge lin,
Limpede și rece, ca un dar divin.

Astăzi, călătorule, de vii pe acest plai,
La Woodville te-așteaptă un colț de rai.
Cu bucate alese și gust de acasă,
Cu voie bună și inima voioasă.

Iar peste veacuri, povestea s-a păstrat,
Că aici, la izvor, Dragoș Vodă și-a potolit setea cu adevărat.
Izvorul îi poartă numele și astăzi îl veghează,
Iar amintirea lui, în Moisei, încă trăiește și durează.

E,D.

Persoană de contact: Hojda Crinela
Telefon: 0752 792 133
E-mail: [email protected]

Vă așteptăm cu mare drag, să ne treceți pragul și să vă simțiți ca acasă!

🚴‍♂️🇷🇴 Turul României 2026 – Hai să pedalăm!Între 9 și 13 septembrie, România se pune în mișcare pe două roți.Turul Româ...
18/08/2026

🚴‍♂️🇷🇴 Turul României 2026 – Hai să pedalăm!

Între 9 și 13 septembrie, România se pune în mișcare pe două roți.

Turul României va străbate drumuri și locuri din țara noastră, de la Chișinău, prin Ungheni, Iași și Piatra Neamț, până la Băile Balvanyos, Brașov, Ploiești și București.
Dar poate că cel mai important lucru pe care îl poate lăsa în urma lui o asemenea competiție nu este doar rezultatul din clasament.
Ci dorința de a urca și noi pe bicicletă. 🚲
Pentru un copil, bicicleta poate fi prima formă de libertate.
Pentru un adolescent, poate însemna prieteni, aventură și energie.
Pentru un adult, poate fi un mod de a-și păstra condiția fizică, de a susține un stil de viață activ și de a se bucura de câteva ore departe de agitația de zi cu zi.
Pedalăm pentru sănătate, pentru o stare de bine, pentru energie și, poate cel mai important, pentru bucuria de a fi în mișcare.
🌿 Iar bicicleta ne poate ajuta să descoperim România altfel: mai încet, mai aproape de natură, de oameni și de locurile frumoase pe care uneori uităm să le privim.

Dragi tineri, nu trebuie să fiți campioni ca să începeți. Aveți nevoie doar de o bicicletă, de un drum și de dorința de a porni.
Luați-vă prietenii, casca, bicicleta și haideți să redescoperim România pe două roți! ❤️🚴‍♀️
Poate că următorul mare pas nu este să câștigi o cursă.
Este pur și simplu să începi să pedalezi.

18/08/2026

Un gând de compasiune.

Centrul de Informare Turistică transmite sincere condoleanțe Părintelui Stareț al Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” din Moisei și familiei sale, la trecerea la cele veșnice a mamei sale.

Despărțirea este cu atât mai grea atunci când este vorba despre mama care ne-a fost început, sprijin și rugăciune.

Ne rugăm ca Bunul Dumnezeu să o odihnească în pace și să-i dăruiască Părintelui Stareț și familiei sale putere, mângâiere și liniște sufletească.

Dumnezeu să o odihnească în Împărăția Sa!

🌿 VINO SĂ DESCOPERILEACURILE ȘI CATAPLASMELE DIN CĂMARA BUNICILOR.Plante și leacuri din zona montană a Moiseiului🍂 Toamn...
18/08/2026

🌿 VINO SĂ DESCOPERI
LEACURILE ȘI CATAPLASMELE DIN CĂMARA BUNICILOR.

Plante și leacuri din zona montană a Moiseiului

🍂 Toamna se apropie...
Pe vremuri, bunicile își pregăteau cămara pentru iarna ce urma: plante uscate, rădăcini, alifii și leacuri păstrate cu grijă.
Cu mult timp în urmă, când doctorul era departe, iar farmacia nu era la îndemână, bunicii știau să caute în munte, pădure, fâneață și gospodărie ceea ce le era de folos.
Știau plantele și rădăcinile. Știau când se culeg, cm se usucă și cm se păstrează. Știau să pregătească ceaiuri, alifii, unguente și cataplasme, după învățătura primită de la părinții și bunicii lor.
🌿 Ghimberea, 🌼 coada-șoricelului, 🌿 pătlagina, 🌹 măceșul, ❤️ păducelul, sunătoarea, menta, cimbrișorul, socul, afinele și multe alte plante făceau parte din această veche cunoaștere.
Iar în cămara bunicii se păstrau și alte lucruri de leac: miere, unturi, alifii și unguente făcute în casă.
Printre vechile practici despre care bătrânii își amintesc se află și untura de urs, folosită în tradiția populară la tuse și pentru cataplasme.
Nu erau rețete scrise în cărți.
Erau cunoștințe transmise din om în om, din generație în generație.
👵 Dar cine i-a învățat pe bunicii noștri?
Cine le-a arătat ce plantă să culeagă?
Cine le-a spus când se adună și cm se păstrează?
Cum se făcea o alifie?
Ce se punea într-o cataplasmă?
Ce se păstra în cămara casei pentru zilele grele?
🌲 Poate că muntele a fost, pentru multe generații, una dintre cele mai importante „cămări” ale oamenilor din Moisei.
Astăzi, o parte dintre aceste cunoștințe riscă să se piardă.
De aceea, Centrul de Informare Moisei vă invită să redescoperim împreună această lume.
🌿 Ce leac vă amintiți din casa bunicilor?
🌿 Ce plantă era pusă la uscat?
🫙 Ce alifie făcea bunica?
🔥 Ce se folosea pentru tuse?
🌿 Ce cataplasme vă amintiți?
👵 Cine v-a învățat toate acestea?

Scrieți-ne în comentarii.

Poate că, împreună, reușim să adunăm povești, denumiri și amintiri care aparțin oamenilor acestui loc și să păstrăm vie o parte din înțelepciunea veche a Moiseiului.

Pentru că uneori, într-o rădăcină, într-o frunză, într-un borcan sau într-o alifie făcută de mâinile bunicii se află o poveste care merită să nu fie uitată. ❤️🌿

🌿 Cămara bunicilor

Bunica știa, din munte, să adune
O floare, o rădăcină, un leac,
Și-n vremuri grele, cu blânde rugăciune,
Făcea din ele bine și alinare-n prag.

Ghimberea, plante, alifii și cataplasme,
Păstrate cu grijă-n cămara de demult...
Ce leacuri mai știți de la bunici?
Spuneți-ne povestea — să nu se piardă în trecut. 🌿❤️

Ce ați găsit voi în cămara bunicilor? Ce leacuri v-au rămas în amintire?

🌿 Haideți să deschidem împreună cămara bunicilor și să aducem înapoi poveștile Moiseiului.

🚨 ATENȚIE, ȘOFERI! RESTRICȚII ȘI MODIFICĂRI DE TRAFIC ÎN ZONA MĂNĂSTIRII MOISEI, ÎN 14–15 AUGUST
14/08/2026

🚨 ATENȚIE, ȘOFERI! RESTRICȚII ȘI MODIFICĂRI DE TRAFIC ÎN ZONA MĂNĂSTIRII MOISEI, ÎN 14–15 AUGUST

🚗 𝗔𝗧𝗘𝗡𝗧̦𝗜𝗘! 𝗠𝗢𝗗𝗜𝗙𝗜𝗖𝗔̆𝗥𝗜 𝗧𝗘𝗠𝗣𝗢𝗥𝗔𝗥𝗘 𝗗𝗘 𝗖𝗜𝗥𝗖𝗨𝗟𝗔𝗧̦𝗜𝗘 𝗥𝗨𝗧𝗜𝗘𝗥𝗔̆ 𝗜̂𝗡 𝗭𝗢𝗡𝗔 𝗠𝗔̆𝗡𝗔̆𝗦𝗧𝗜𝗥𝗜𝗜 𝗠𝗢𝗜𝗦𝗘𝗜 – 𝟭𝟰–𝟭𝟱 𝗔𝗨𝗚𝗨𝗦𝗧 𝟮𝟬𝟮𝟲

Dragi moiseieni și pelerini,

Ca în fiecare an, pentru buna desfășurare a evenimentelor religioase prilejuite de Hramul Mănăstirii Moisei și pentru asigurarea unui trafic cât mai fluent în zonă, vă informăm că accesul auto spre Mănăstirea Moisei se va desfășura pe un traseu cu sens unic, astfel:

✅ Intrare – Izvorul Negru
✅ Ieșire – Dealul Moiseiului

🔁 De asemenea, accesul spre Mănăstire se poate realiza și pe drumurile laterale:

• Dealul Stăpan
• Podul din Sus – Valea Sânii
• Dănceni
• Deluț
• Ulița Toader Izvoranu

📌 În zonele principale vor fi amplasate indicatoare de orientare, iar autoritățile locale vor lua măsurile necesare pentru asigurarea fluenței traficului.

🙏 Având în vedere numărul mare de credincioși și pelerini așteptați în aceste zile, vă rugăm să circulați cu atenție, să respectați semnalizarea și indicațiile persoanelor responsabile și să manifestați răbdare și înțelegere.

Vă mulțumim pentru înțelegere și cooperare!

Cu respect,
Primar,
Grigore Tomoiagă

Familia tradițională din Maramureșul istoric – între muncă, credință, răbdare și datorie.Moisei – chipuri, familii și am...
12/08/2026

Familia tradițională din Maramureșul istoric – între muncă, credință, răbdare și datorie.

Moisei – chipuri, familii și amintiri dintr-un alt timp.

A fost o vreme în Maramureșul istoric în care familia însemna mai mult decât a trăi sub același acoperiș. Însemna rost, datorie, credință și puterea de a merge mai departe împreună, chiar și atunci când viața îi despărțea pentru luni întregi.
În satele de munte, pământul nu putea oferi întotdeauna cele necesare traiului. Agricultura era limitată de relieful greu și de iernile lungi, care puteau începe încă din octombrie și se puteau prelungi până în aprilie sau chiar mai. Lunile în care pământul putea fi lucrat erau puține, iar familia trebuia să găsească alte mijloace pentru a-și câștiga pâinea.Așa se făcea că bărbatul maramureșean pleca de acasă.Pleca prin țară la muncă, mai ales la pădure, la cosit și la alte munci grele. Pleca pentru a aduce acasă ceea ce pământul de munte nu putea da. Uneori rămânea plecat cu lunile și se întorcea de Paști, de Crăciun sau atunci când munca îi îngăduia.
Și când el pleca, în urma lui rămânea ea.

Femeia maramureșeană.

Rămânea cu copiii, cu animalele, cu gospodăria și cu puținul pământ care trebuia lucrat. Rămânea să pregătească hrana, să îngrijească familia, să ducă treburile casei și să treacă prin iernile lungi.Când era nevoie, făcea și munca unui bărbat.Era și femeie, și bărbat.Nu pentru că viața îi fusese ușoară, ci tocmai pentru că fusese grea.Era răbdătoare. Era harnică. Era obișnuită să ducă greul fără să se plângă. Era supusă rânduielii vieții, dar extraordinar de puternică în fața greului.Iar între cei doi exista o legătură pe care distanța nu o putea rupe.
Când bărbatul maramureșean pleca de acasă, în urma lui rămânea femeia. Două jumătăți ale aceleiași lupte pentru familie.
El pleca pentru pâinea casei.
Ea rămânea să țină casa în picioare.
El înfrunta pădurea, drumurile și munca grea departe de casă.
Ea înfrunta singurătatea, gospodăria, copiii, animalele și toate grijile zilei de mâine.Niciunul nu avea o viață ușoară. Doar că greul lor avea chipuri diferite.Dar familia nu era ținută laolaltă doar de muncă.Era ținută de credință, respect, răbdare și sentimentul datoriei față de familie și față de Dumnezeu.
Credința făcea parte din viața de zi cu zi. Rugăciunea, biserica, sărbătorile și rânduielile moștenite de la părinți erau repere care îi ajutau să treacă peste lipsuri și despărțiri.
Copiii învățau de mici ce înseamnă munca, respectul pentru cei bătrâni, grija pentru familie și teama de Dumnezeu. Femeia transmitea mai departe nu doar o gospodărie, ci și un fel de a trăi.
În mâinile ei se păstrau multe dintre lucrurile care definesc și astăzi Maramureșul: graiul, portul, obiceiurile, credința și rânduiala casei.
Poate că de aceea, atunci când privim astăzi chipurile femeilor de atunci, ar trebui să privim dincolo de fotografia veche sau de portul popular.
Să privim mâinile muncite.
Ochii care au așteptat.
Chipurile care au cunoscut greul, dar și-au păstrat demnitatea.
O lume în care oamenii aveau puțin, dar știau să prețuiască ceea ce aveau.
O lume în care bărbatul pleca pentru familie, iar femeia rămânea să o țină unită.
O lume în care credința nu era doar un cuvânt, ci parte din viață.
Și poate că acesta este unul dintre cele mai adevărate chipuri ale Maramureșului istoric: o familie în care fiecare își purta greul, fiecare își știa rostul, iar credința îi ajuta să meargă mai departe.
Astăzi, când descoperim Maramureșul prin casele vechi, porțile de lemn, bisericile, portul și tradițiile sale, merită să ne amintim că în spatele tuturor acestor lucruri au fost oameni.
Oameni care au muncit.
Oameni care au așteptat.
Oameni care s-au rugat.
Oameni care au dus greul.
Și, mai ales, familii care au știut să rămână împreună, chiar și atunci când viața îi despărțea. Pentru că tradiția nu s-a păstrat singură.A fost păstrată de oameni.
De credința lor.
De răbdarea lor.
De munca lor.
De femeile care au rămas acasă.
De bărbații care au plecat pentru familie.
Iar pentru ca această lume să nu rămână doar o poveste, vă invităm să priviți aceste imagini....Astăzi, când privim aceste fotografii, poate ar trebui să ne oprim pentru câteva clipe și să nu ne grăbim să trecem mai departe.Dar, dacă le privim cu atenție, descoperim în ele o parte din povestea Moiseiului.

O viață dusă cu credință.

Când drumul era greu și lung,
Cu Dumnezeu mergeau la drum,
Cu dor în suflet și credință,
Cu răbdare și cu biruință.

El pleca departe, peste munți,
Ea rămânea cu pașii mărunți,
Dar amândoi știau, în sine,
Că Dumnezeu veghează bine.

N-aveau averi, n-aveau de toate,
Dar aveau suflete curate,
Și-n fiecare zi grea,
Credința îi ținea cumva.

Cu rugăciune și cu rost,
Treceau prin iarnă, ger și post,
Iar când speranța se stingea,
Încrederea îi ridica.

Curaj în suflet, credință-n Dumnezeu,
Nădejde în ziua de mâine mereu.
Așa au mers, prin bine și prin greu,
Cu familia aproape și cu Dumnezeu.

E.D

🌿 🌿🌿 Când clopotele Moiseiului vestesc sărbătoarea, sufletul își găsește liniștea…Sunt zile în care Maramureșul pare că ...
10/08/2026

🌿 🌿🌿 Când clopotele Moiseiului vestesc sărbătoarea, sufletul își găsește liniștea…

Sunt zile în care Maramureșul pare că respiră altfel.
Sunt locuri în care nu ajungi întâmplător. Locuri în care liniștea se așază peste tine, clopotele se aud altfel, iar rugăciunea pare să urce odată cu munții.
În prag de 15 August – Praznicul Adormirii Maicii Domnului, la poalele Pietrosului Rodnei, Mănăstirea Moisei se pregătește să-și deschidă porțile pentru miile de pelerini care vin aici, an de an, cu credință, cu nădejde și cu dorința de a fi mai aproape de Dumnezeu.
🙏 Aici, tradiția și credința se păstrează de veacuri. Biserica de lemn, datând din 1599, mărturisește istoria acestui loc, iar în zilele de sărbătoare mănăstirea prinde viață prin rugăciune, cântare și întâlnirea dintre oameni veniți din toate colțurile țării.
🌸 14 și 15 august sunt zile în care Moiseiul devine loc de pelerinaj, de reculegere și de bucurie sufletească.

🕯️ Programul hramului:

14 august
18:00 – Vecernia cu Litie
22:00 – Privegherea cu Prohodul Maicii Domnului, urmată de Dezlegările Sfântului Vasile cel Mare

15 august
02:30 – Sfânta Liturghie în limba ucraineană
04:00 – Sfânta Liturghie cu împărtășirea credincioșilor
06:00 – Sfințirea apei
07:00 – Taina Sfântului Maslu
10:00 – Sfânta Liturghie Arhierească

În aceste zile, Moiseiul își schimbă parcă ritmul. Casele se pregătesc de sărbătoare, drumurile se umplu de pași, iar la Mănăstirea Moisei, oamenii se adună în rugăciune.

Vin moiseieni, vin pelerini, vin oameni care au păstrat în suflet această sărbătoare și oameni care o descoperă pentru prima dată.

Iar între rugăciune, tradiție și munții care străjuiesc locul, Moiseiul își trăiește Sfânta Maria așa cm a făcut-o de generații: cu credință, cu tradiție și cu inimă.

🌿
Biserica de lemn veghează peste sat,
Cu rugăciuni și datini din veacuri păstrate,
Iar oamenii din Moisei, cu suflet curat,
Țin vii peste timp credințe moștenite.

E.D

Ca în fiecare an, domnul Grigore Tomoiagă, primarul comunei Moisei, este alături de moiseieni în această mare sărbătoare, cu respect pentru credința, tradițiile și valorile care se păstrează aici din generație în generație..

✨ Veniți la Moisei, acolo unde sărbătoarea se simte în glasul clopotelor și în liniștea sufletului…Moiseiul merită să fie văzut și simțit. 🙏🌸

Zilele Moiseiului – sărbătoarea întoarcerii acasă, a tradiției și a sufletului moiseian.Luna august are un farmec aparte...
06/08/2026

Zilele Moiseiului – sărbătoarea întoarcerii acasă, a tradiției și a sufletului moiseian.

Luna august are un farmec aparte la Moisei. Este luna în care ulițele satului se umplu din nou de glasuri dragi, în care porțile caselor se deschid mai larg, iar cei plecați peste hotare se întorc acasă pentru a fi alături de familie, de prieteni și de locurile care le-au rămas mereu în suflet.
În perioada 14–16 august, Moiseiul își sărbătorește comunitatea prin evenimentul „Zilele Moiseiului” – o întâlnire între generații, între cei care au rămas acasă și cei care, deși au plecat departe, poartă mereu Moiseiul în inimă.
Sărbătoarea se desfășoară într-o perioadă cu o profundă încărcătură spirituală, când credincioșii prăznuiesc Sfânta Maria – Adormirea Maicii Domnului, iar mulți oameni se îndreaptă spre Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului, cunoscută de localnici și sub numele de Mănăstirea de Călugări.
Sunt zile în care credința, tradiția și bucuria revederii se împletesc. Cântecul, dansul, portul popular și poveștile oamenilor readuc în centrul atenției valorile care au făcut din Moisei un loc cu identitate și suflet.Zilele Moiseiului sunt mai mult decât un eveniment – sunt o chemare către rădăcini, către familie și către locul pe care îl numim „acasă”.

Centrul de Informare Turistică Moisei vă invită să fiți parte din această sărbătoare a comunității, să redescoperiți frumusețea tradițiilor și să simțiți căldura ospitalității moiseiene.

Moiseiul vă așteaptă cu drag acasă între 14 și 16 august! 🌿

O mică precizare legată de locație: Zilele Moiseiului vor avea loc, ca în fiecare an, pe terenul de fotbal din comună, în zona cunoscută ca «Lunca din Jos». Vă așteptăm cu drag să ne fiți alături!

⛏️ 6 August – Ziua MineruluiAstăzi, de Ziua Minerului, ne oprim pentru a aduce un omagiu tuturor celor care au coborât î...
06/08/2026

⛏️ 6 August – Ziua Minerului

Astăzi, de Ziua Minerului, ne oprim pentru a aduce un omagiu tuturor celor care au coborât în adâncul muntelui, alegând o profesie grea, plină de riscuri, dar dusă cu demnitate, curaj și onoare.
Deși exploatările miniere au fost la Baia Borșa, istoria lor se împletește cu cea a comunei Moisei. Generații întregi de moiseieni au lucrat în mine, iar munca lor a susținut familii, a construit destine și a contribuit la dezvoltarea întregii zone.
Astăzi ne îndreptăm gândul, cu profund respect, către minerii care nu mai sunt printre noi. Unii au plecat dintre noi după o viață de muncă, iar alții și-au pierdut viața în subteran, acolo unde fiecare zi începea cu speranță și se încheia cu dorința de a se întoarce acasă. Sacrificiul lor nu trebuie uitat. Ei rămân parte din memoria și identitatea acestor locuri.Fiecare cască purtată, fiecare schimb petrecut în adâncuri și fiecare familie care și-a așteptat cu emoție omul drag acasă spun povestea unei comunități puternice, clădită pe muncă, solidaritate și credință.
Centrul de Informare și Promovare Turistică Moisei aduce un pios omagiu tuturor minerilor, în semn de recunoștință pentru munca, curajul și sacrificiul lor.

Dumnezeu să-i odihnească în pace pe cei plecați dintre noi și să binecuvânteze pe toți cei care au slujit această nobilă și grea profesie.

Cinste și veșnică recunoștință minerilor! 🕯️⛏️

Address

Strada Principala , Nr 1300
Moisei
437195

Opening Hours

Monday 08:00 - 18:00
Tuesday 08:00 - 18:00
Wednesday 08:00 - 18:00
Thursday 08:00 - 18:00
Friday 08:00 - 18:00

Telephone

+40362412967

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Centrul de Informare și Promovare Turistică "Moisei Turistic" posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Share