Marele jurisconsult clasic Celsus ne-a transmis o definitie a dreptului, potrivit careia ”Jus est ars boni et aequi.” (Dreptul este arta binelui si a echitabilului.) Si de data aceasta dreptul se confunda cu morala, deoarece conceptul de bine este de domeniul moralei, iar conceptul de echitate, are la romani doua sensuri : un sens moral si un sens juridic. Faptul ca in unele texte juridice clasic
e persista confuzia dintre drept, religie si morala, desi ea fusese depasita de mult in practica, isi are explicatia sa. In primul rand, romanii au fost un popor profund conservator, un popor care nu a renuntat la valorile sale traditionale, chiar daca unele dintre acele valori erau depasite de noile realitati. In al doilea rand, romanii au fost profund pragmatici, aveau un ascutit simt practic, iar aceasta trasatura a psihologiei lor si-a pus amprenta si asupra cercetarii fenomenului juridic, dovada ca jurisconsultii romani nu-si incepeau lectiile cu introduceri teoretice, ci cu expunerea unor spete pe care le analizau impreuna cu discipolii lor si constatau ca intre acele cazuri exista elemente comune pe baza carora incercau sa formuleze anumite principii juridice. Acele principii erau consacrate, adica erau recunoscute ca atare de toti jurisconsultii, numai daca ofereau solutii optime tuturor cazurilor practice dintr-un anumit domeniu. Drepturile omului si libertatile fundamentale ne permit sa ne dezvoltam si sa ne utilizam deplin calitatile noastre umane, inteligenta, talentul si constiinta si sa ne satisfacem nevoile spirituale. Ele sunt bazate pe dorinta omului de a trai intr-o lume in care demnitatea inerenta si bunastarea fiecarei persoane umane se vor bucura de respect si protectie. Negarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului nu este numai o tragedie individuala si personala, dar creeaza, de asemenea premizele nelinistilor sociale aruncand semintele violentei si conflictului in si intre societati si natiuni. D**a cm enunta prima propozitie a Declaratiei Universale a Drepturilor Omului respectarea drepturilor omului si a demnitatii umane reprezinta „fundamentul libertatii, justitiei si pacii in lume”. Ea cuprinde numeroase drepturi:- civile, politice, ecomomice, culturale si sociale - la care oamenii din toata lumea sunt indreptatiti. Declaratia Universala evidentiaza ca toate fiintele umane, fara distinctie, se nasc libere si egale in demnitate si drepturi si enunta principiile de baza ale egalitatii si nediscriminarii. Unele dintre aceste drepturi sunt:
Ø dreptul la viata, libertate si siguranta;
Ø libertatea de a nu fi tinut in sclavie;
Ø dreptul de a nu fi supus terorii, tratamentelor si pedepselor inumane sau degradante;
Ø recunoasterea personalitatii juridice in fata legii;
Ø protectie egala in fata legii;
Ø dreptul la un remediu juridic, efectiv, pentru violarea propriilor drepturi;
Ø dreptul de a nu fi arestat, inchis sau exilat arbitrar;
Ø prezumtie de nevinovatie pana cand vinovatia este dovedita;
Ø libertatea de a nu fi supus amestecului in viata intima, familie, casa sau corespondenta;
Ø dreptul de a avea o proprietate;
Ø libertatea gandirii, constiintei si religiei;
Ø libertatea de opinie si expresie;
Ø libertatea de adunare si asociere pasnica;
Ø dreptul de a paricipa la guvernarea unei tari;
Ø dreptul de acces legal la serviciile publice dintr-o tara, etc. In concordanta cu articolul 28, oricine este indreptatit la o ordine sociala si internationala in care drepturile sale enuntate in Declaratia Universala sa poata fi pe deplin realizate. Orcine are dreptul sa ia parte la viata sociala si sa se bucure de benificiile descoperirilor stiintifice. Trebuie facute eforturi pentru a dezvolta si difuza stiinta, cultura,ordinea publica si siguranta cetateanului. Toate persoanele sunt egale in fata legii si sunt indreptatite la o protectie egala din partea legii. Pe termen lung , numai prin supotul activ al cetatenilor lumii, efortul Natiunilor Unite pentru protejarea drepturilor omului vor reusi.
Într-o lume globală complexă, dinamică și conflictuală, puternic afectată de criza economică și financiară, siguranța cetățenilor și ordinea publică reprezintă obiective fundamentale. Ele au ca domeniu de referință drepturile fundamentale ale omului, ordinea constituțională și se înfăptuiesc în contextul participării active la construcția europeană, cooperării euroatlantice și evoluțiilor globale. Având în vedere noile provocări generate de amenințările convenționale și/sau neconvenționale, precum și amploarea și consecințele fenomenului criminalității, se impune o nouă abordare strategică integrată, care să ia în considerare situația specifică a României și vulnerabilitățile acesteia. Asociaţia pentru Monitorizarea Ordinii Publice şi Siguranţei Cetăţeanului este o organizaţie non-guvernamentală înfiinţată de către colonel (r) Jr. Gelu Margină, al cărei scop declarat este monitorizarea activităţilor desfăşurate de către instituţiile statului pe linia asigurării, menţinerii ordinii publice şi siguranţei cetăţeanului. Ea îşi propune să lucreze alături de instituţiile statului şi de agenţii economici în cadrul unor programe şi campanii de informare, menite să îmbunătăţească relaţia instituţiilor, agenţilor economici cu cetăţenii; să asigure consultanţa, intervenţia juridică şi mediatică în apărarea acestora. PREŞEDINTE:
Colonel (r) Jurist
Gelu MARGINĂ
