Povestea unui steag tricolor

Povestea unui steag tricolor Tricolorul din Grădina Cetații Râșnov va fi o reproducere a steagului cusut de femeile din satul Madalina Corina Diaconu

"Povestea unui steag tricolor" este o poveste pe care tata a cules-o in anii '80, pe vremea cand o prietenie strasnica l-a legat de Mos Albu, copilul Pamfil din randurile ce urmeaza sa le cititi in carte. Mi-am dorit, cu mult timp in urma, sa redau cititorului aceasta carte publicata initial in 1987... si de fiecare data, ceva m-a oprit. Dar cm toate se randuiesc la timpul lor, iata ca, in anul C

entenarului Marii Uniri, la 100 de ani de la intamplarile din aceasta istorisire, reusesc sa gasesc oameni binevoitori si astfel, impreuna, sa retiparim POVESTEA UNUI STEAG TRICOLOR.

10/04/2026
AUDIO Ioan Aurel Pop - „David Prodan, marele istoric al Transilvaniei”
03/03/2026

AUDIO Ioan Aurel Pop - „David Prodan, marele istoric al Transilvaniei”

Conferința „David Prodan, marele istoric al Transilvaniei”, susținută de Acad. Prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române la Casa de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaș” din Cluj-Napoca. Conferința a fost urmată de lansarea cărții „Răscoala lui Horea”, ...

AUDIO Legenda Mărțișorului.
01/03/2026

AUDIO Legenda Mărțișorului.

Interviu realizat de Andrada Cojocaru cu prof. dr. Adrian Irinel Canureci, șef Secția de Etnografie – Muzeul Olteniei Dolj. Desen: Super Mărțișor, de Mihai I. Grăjdeanu.

Precizări ale Academiei Române cu privire la proiectul de modificare și completare a Legii nr. 752/2001Academia Română r...
06/02/2026

Precizări ale Academiei Române cu privire la proiectul de modificare și completare a Legii nr. 752/2001
Academia Română respinge categoric acuzațiile nefondate, prea grăbit și insuficient documentate, care au fost lansate de un senator din Parlamentul României în contextul discutării marți, 3 februarie 2026, a proiectului de modificare și completare a Legii nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române.
Proiectul depus de Academia Română în Parlament a fost generat de faptul că de la adoptarea Legii 752/2001 și până în prezent au intervenit unele dispoziții legale noi la nivel național, cu incidență și asupra activității instituției noastre, precum și noi realități care impun o altă manieră de gestionare și funcționare.
Biroul Prezidiului, forul de conducere al instituției, face următoarele precizări:
1. Biroul Prezidiului reiterează faptul că pozițiile de conducere (președinte, vicepreședinți, secretar general) pot fi ocupate de către aceeași persoană numai pentru două mandate. Alegerea pentru aceste funcții de conducere se desfășoară conform Regulamentului specific, aprobat de Adunarea Generală, în conformitate cu Legea și cu Statutul Academiei Române. Aceste prevederi se vor păstra și în legea modificată aprobată de Parlament.
2. Academia Română este deținătoarea de drept a unui patrimoniu privat, constând în terenuri, imobile și opere de artă, primite prin testament de la generații de donatori începând cu anul 1866. Aceste proprietăți au fost confiscate de regimul comunist în anul 1948 și duse în ruină de o administrație incompetentă, lipsită de conștiința valorii culturale, vreme de peste 50 de ani. Academia Română a recuperat cu greu, după zeci de procese în instanță, o parte din ele și se străduiește, cu mijloace și forțe insuficiente, să repare și să restaureze un patrimoniu care reprezintă națiunea română. În acest scop, în anul 2005, Academia Română a înființat, în calitate de fondator unic, Fundația „Patrimoniu”, persoană juridică înregistrată în Registrul Special al Persoanelor Juridice. Fundația „Patrimoniu” este persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, neguvernamentală, apolitică, constituită în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 26/2000.
3. Fundația „Patrimoniu” a fost înființată pentru a administra și pune în valoare bunurile proprietate privată ale Academiei Române și are ca scop principal sprijinirea înaltului for academic pentru stimularea și protejarea creațiilor originale, de mare valoare din domeniile științelor, literelor și artelor, în țară și în străinătate, precum și acțiunile cu caracter social și patrimonial ale acestuia. (Un exemplu îl constituie acordarea anual a unui număr de burse elevilor cu resurse modeste, dar cu performanțe școlare meritorii).
4. Toate acțiunile Fundației „Patrimoniu” se defășoară cu respectarea obligațiilor rezultate din donații și legate acceptate de Academia Română, prin lege sau prin statut. De regulă, proprietățile private ale Academiei Române sunt dobândite prin documente care conțin clauze de neînstrăinare și nu sunt și nu pot fi tranzacționate în niciun fel, acum sau în viitor.
Biroul Prezidiului Academiei Române
https://acad.ro/.../2026/08_precizariProiectLegeAR.html

Puterea înlăuntrului Românesc NU PIERE, oricât si-ar dori unii. Spectacolul la care am fost aseară s-a terminat cu cuvin...
31/01/2026

Puterea înlăuntrului Românesc NU PIERE, oricât si-ar dori unii. Spectacolul la care am fost aseară s-a terminat cu cuvintele: Fie să renască Țara Românească / Astăzi ca și mâine, pururi și acum. (parafrazând versurile melodiei Pasărea Rock). Iar cuvintele Părintelui Necula au fost grăite cu har și adâncime, așa cm doar sfințenia lui știe să o facă:
Părintele Necula: Deși suntem la sfârșitul unei zile pe adevărat imperiale, trei arhierei și-au pus rugăciunea peste țară, am venit să-i spun lui Ovidiu că pentru generația mea contează el și toți invitații lui, contează enorm. Că o generație întreagă din România ne-au salvat pe muzica lor. Și oricât vorbeau să recunoască ‘au ba, există o Românie care rezistă duhovnicește și spiritual pentru că încă mai cântăm în limba română muzică românească. Iar cănd vin lângă noi ceilalți care sunt împreună conlocuitori, am văzut că știm să cântăm și împreună cu ei.
L-am rugat pe Dan să mă ajute să vă explic ce caută un popă lângă un rocăr. Am spus tot timpul că un băț poate să însemne un băț. Celălalt băț … celălalt băț (și le împreunează făcând semnul crucii).
Știți că în cântecul acesta cu Bucovina, la un moment dat, zice: Bucovină plai cu flori, unde sunt ai tăi feciori, ei se întorc la primăvară, da? Poate am uitat, dar la Înviere vom fi toți acasă.
Mâinile care ne-au încântat o viață întreagă cu tobele, să știți că au în ele os basarabean. Iar Visul Toboșanului este titlul cărții la care lucrăm amândoi, împreună, nu mai știu cine pe cine lucrează în carte, dar am promis solemn că o terminăm să v-o aducem dinaintea ochilor dintr-un singur motiv: m-am săturat să văd că oamenii ne iubesc doar după ce murim.
Dan Negru: Eram în culise acum câteva minute și părintele Necula se uita la dumneavoastră și mi-a zis doar atât: uite ce oameni zdraveni la cap.
Părintele Necula: Adică poate dacă vom reînvăța să ascultăm muzică decentă, de calitate și de bun simț, ne vine înapoi bătaia inimii.
______
BRAVO ȚĂNDĂRICĂ. LA MULȚI ANI ȘI LA MULTĂ PUTERE SĂ APERI ȚARA ASTA ȘI SUFLAREA EI PRIN ARTA PE CARE O FACI ȘI O PLANTEZI ÎN INIMILE OAMENILOR.

24 Ianuarie – un moment de renaștere națională. Interviu cu academician Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române – ...
24/01/2026

24 Ianuarie – un moment de renaștere națională. Interviu cu academician Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române – de Mădălina Corina Diaconu
https://uzpr.ro/23/01/2026/24-ianuarie-un-moment-de-renastere-nationala-interviu-cu-academician-ioan-aurel-pop-presedintele-academiei-romane-de-madalina-corina-diaconu/?fbclid=IwY2xjawPhg2dleHRuA2FlbQIxMQBzcnRjBmFwcF9pZBAyMjIwMzkxNzg4MjAwODkyAAEeWf2peIdLq31M_Ac3WoaaQNCfw0EJnbDBAD35luaQsXG6LTJH3KFQbqLHPAk_aem_9lWx8A0EeEz1-cCKb9LIVQ

DMC: Domnule academician Ioan Aurel Pop, eu cred că ziua de 24 Ianuarie poate fi notată ca o zi sfântă în calendarul istoric al României. IAP: Ziua de 24 Ianuarie, de puțină vreme, a devenit chiar sărbătoare națională, ceea ce este extrem de important, pentru că acum locul ei în calend...

„Hora Unirii" interpretată de Maria Tănase
24/01/2026

„Hora Unirii" interpretată de Maria Tănase

Moment din documentarul „24 ianuarie, Zi de aur a veacului" cu Maria Tănase interpretând „Hora Unirii" de Vasile Alecsandri. Echipa de producţie a Televiziunii Române care a realizat acest documentar: Redactor: Maria Preduţ Montaj: Rodica Orezeanu-Pavel Imagine: Ioan Cornelius-Slătinaru / ...

DE VAZUT.VOIEVOD – Rock Opera Coregrafică | Film-Concert
01/01/2026

DE VAZUT.
VOIEVOD – Rock Opera Coregrafică | Film-Concert

VOIEVODRock-operă coregrafică de autorO călătorie muzical-coregrafică prin sufletul unui neam, unde istoria, mitul și trăirea contemporană se întâlnesc într-...

Address

Lupsa

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Povestea unui steag tricolor posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Share