În nordul Ţării Beiuşului, sub Munţii Pădurea Craiului, în partea de sud acestora, la Culmea Scaunul Craiului, se întinde comuna Roşia, una dintre cele mai mari şi mai frumoase comune ale judeţului Bihor.Aşezată în depresiunea cu acelaşi nume, Depresiunea Roşiei, comuna Roşia este situată la jumătatea distanţei drumului ce leagă Bratca de Beiuş, la aproximativ 20 km de faimosul şi străvechiul „Bin
ş”. Satul Roşia, purtând acelaşi nume cu principalul curs de apă ce izvorăşte din pieptul Masivului Farc-Frăsinoasa, a fost cunoscut până nu demult ca satul a cărui suprafaţă (= 72 km2 ) echivala cu suprafaţa Bucureştiului. Numele satului, implicit şi al râului ce străbate satul, provine de la pământul brun-roşcat existent aici, care în amestecul cu apele pluviale dă o nuanţă roşiatică principalelor cursuri de apă în momentul când acestea inundă luncile satului. Roşia, fiind o comună de gradul III , are o populaţie de 2648 locuitori, o populaţie de etnie română, cu 884 locuinţe, împărţite pe două sate principale: Roşia, sat de reşedinţă şi Lazuri de Roşia. Primul sat Roşia, formează cătunele: Oraşul de Jos, Apateu, Curătura, Ţarina, Runcuri, Poniţa, Teiş, Farcu cu grupuri mai mari de case; grupurile mai mici de case fiind situate in imediata vecinătate a izvoarelor şi poieniţelor. Al doilea sat, Lazuri de Roşia, este o aşezare compactă pe apa Şoimuş, la o distanţa de 2 km faţă de centrul adminisrativ al comunei Roşia. Dr. Ştefan Lupşe în Istoria parohiei Ştei, Beiuş, 1942 arată că comuna Roşia a fost atestată documentar în anul 1445 sub denumirea de Rossa, Roschia, când murind în cruciadă la Varna, doi fii ai voievodului Ioan Boţ din Remetea, ceilalţi fraţi în viaţă sunt înzestraţi de către regele Ungariei; moştenire din care făcea parte şi comuna Roşia.
În anul 1913 comuna Roşia apare în documente sub numele de Biharrosa; cuvântul Rossa însemnând trandafir roşu (latinescul rossa = românescul roşu), astfel că denumirea localităţii unde pământul are culoarea brun-roşcată a fost dată prin analogie cu culoarea trandafirului. Roşia, una dintre cele mai frumoase şi mai pitoreşti comune a judeţului Bihor, însumează splendide peisaje dominate de o natură sălbatică şi crudă, cu deosebite motive carstice care „te duc cu imaginaţia în lumi de basm: săli spaţioase, adevărate muzee pentru formele de cristalizare a carbonatului de calciu, galerii îmbrăcate în clausterite, ghirlande de piroane transparente, tufe ca de mărgean acoralitelor.“. Încă sălbatică, această frumuseţe naturală îşi aşteaptă „peţitorii“ în vederea dezvoltării economice, a valorifica şi a păstra tot ceea ce ţine de frumosul natural împletit cu viaţa şi obiceiurile localnicilor ca într-o coloană a infinitului care apare în negura vremurilor şi-şi continuă drumul spre viitor. Atât populaţia cât şi autorităţile locale au datoria de a păstra şi proteja aceste frumuseţi naturale, dar şi să atragă mai mulţi vizitatori dezvoltând astfel turismul local. Comuna rosia se învecineaza la nord cu comuna Bratca, satul Damiş, comuna Şuncuiuş, sat Zece Hotare.La est se învecinează cu comuna Căbeşti, satul Sohodol, comuna Bulz, satele Remeţi şi Lorău; la vest cucomuna Pomezeu,satele Vălani şi Lacul Sărat; la sud cu comuna Căbeşti, satul Căbeşti.