What are the opening hours?

Monday 09:00 - 17:00 Tuesday 08:30 - 17:00 Wednesday 08:30 - 16:30 Thursday 08:30 - 16:30 Friday 08:30 - 16:30 Saturday 08:30 - 16:30

Electric Green, Strada Steaua Sudului T62 P215, Jilava (2026)

06/10/2023

🫗Accesul la apă potabilă este esențial pentru sănătate. Reduce masiv riscul de apariție a focarelor de diaree, holeră, dizenterie, tifoidă, poliomielita și alte boli majore.
În urmă cu treizeci de ani, doar aproximativ 75% din lume avea acces la apă potabilă. 🫗Astăzi, acest procent este de cel puțin 90% - datorită acțiunii concertate din partea organizațiilor de caritate și a guvernelor.

04/10/2023

🧐Te-ai gândi la rodie ca la un fruct minune?
🔴Uite că rodiile, de fapt cristalele poroase din acestea pot să elimine compușii farmaceutici din apele uzate publice.
👉Ori asta e mare lucru pentru că sunt ipoteze și studii în derulare care ar arăta că aceștia pot să cauzeze probleme de mediu, iar impactul compușilor asupra vieții acvatice încă nu este pe deplin cunoscut.
🔖Echipa de cercetare suedeză, cea care a descoperit această nouă caracteristică a rodiei, a reușit nu numai să capteze poluanții farmaceutici din apele uzate deja tratate, ci și să-i descompună folosind lumină, un proces numit foto-degradare.
Grupul și-a propus să creeze un cadru metal-organic sau M*F, un tip de material nanoporos care trage poluanții din apă ca un burete. Dar, în timp ce multe M*F sunt produse cu molecule sintetice, această echipă a folosit acid elagic, un element de bază al taninurilor sănătoase care se găsesc în mod natural în fructe, nuci, fructe de pădure și scoarță. Cercetătorii au combinat acidul elagic din coaja de rodie cu ioni metalici de zirconiu, creând un nou M*F pe care l-au numit SU-102. „Sperăm că într-o zi SU-102 va fi folosit la o scară mai mare și, de asemenea, pentru alte aplicabilități pentru mediu”, a spus Erik Svensson Grape, doctorand la Departamentul de Materiale și Chimie a Mediului al universității.

28/09/2023

🐝Oamenii de știință de la Universitatea din Illinois, Chicago, au descoperit un antibiotic promițător produs în mod natural de musculițe.
🔖Cercetătorii speră că descoperirile ar putea să ajute la dezvoltarea de noi medicamente care să combată problema în creștere a rezistenței la antibiotice.
💊Antibioticul peptidic, cunoscut sub numele de drosocină, protejează insecta de infecții prin legarea de ribozomi din bacterii și oprirea producției lor de proteine. Drosocina vizează ribozomii de la sfârșitul genei, un mecanism împărtășit doar cu un alt antibiotic peptidic, pe care oamenii de știință UIC l-au găsit la albinele melifere în 2017. „Drosocina și mutanții săi activi produși în interiorul bacteriilor au forțat celulele bacteriene să se autodistrugă”, spune Alexander.

25/09/2023

🔖Să aduci medicamente în părți îndepărtate ale Africii nu este cel mai ușor lucru. Dronele însă pot fi o soluție viabilă. Cu o capacitate de zbor de 100 km/h, ele pot să reducă un transport rutier de 4 ore la doar 30 de minute.
✅Dronele au livrat deja 5500 de unități de sânge spitalelor regionale din Rwanda într-o perioadă de 12 luni, lucru care a dus la o reducere a deceselor. Cu mai puține cazuri de anemie indusă de malarie, Rwanda poate să fie un exemplu de urmat în acest sens.

21/09/2023

♻️Norvegia conduce revoluția vehiculelor electrice. Acesta oferă stimulente proprietarilor de vehicule electrice de 30 de ani deja. Au taxe mai mici, iar la unele chiar au renunțat, parcare acestor vehicule este liberă, iar investițiile în stațiile de încărcare sunt semnificative.
♻️Țara și-a propus să scoată pe șosea 50.000 de vehicule electrice până în 2018 și și-a atins obiectivul cu trei ani mai devreme. Acum își propune să oprească vânzările de mașini pe benzină până în 2025.

18/09/2023

🚶Oamenii de știință elvețieni în neuroștiință ajută un bărbat paralizat să meargă folosind o interfață creier-coloană vertebrală (BSI - brain-spine interface) care transformă gândul în mișcare.

✅În timp ce cercetătorii au făcut unele progrese în tratarea leziunilor și paraliziei măduvei spinării, oamenii de știință încă nu au restabilit mișcarea naturală, voluntară, la o persoană paralizată. Gert-Jan Oskam, omul din centrul studiului elvețian, spune că noul BSI pare mult mai intuitiv decât versiunile anterioare. „Stimularea înainte mă controla, iar acum controlez stimularea”, spune Oskam. Acum poate merge mai mult de 600 de picioare pe zi și poate sta în picioare timp de trei minute fără ajutor.

👉Cercetătorii de la Institutul Federal Elvețian de Tehnologie Lausanne au implantat electrozi pe suprafața creierului lui Oskam și au măsurat activitatea atunci când el a solicitat mișcări specifice ale picioarelor, cm ar fi flexarea unei glezne sau rotirea șoldului, a raportat The New York Times. Echipa a antrenat un algoritm ca „decodor de gândire” ca să interpreteze mișcările intenționate și ca să semnaleze un set separat de electrozi pe coloană, care a declanșat mișcarea asociată. Rezultatele studiului au fost publicate în Nature Neuroscience.

14/09/2023

⏰Dacă crezi că nu ai suficiente ore în zi, e bine că nu ai trăit cu miliarde de ani în urmă. Geofizicienii au găsit dovezi că zilele Pământului au durat doar 19 ore pentru un miliard de ani în istoria planetei.
⏳Majoritatea modelelor de rotație a Pământului presupun că lungimea zilei a crescut constant în timp. Dar cercetătorii de la Academia Chineză de Științe au descoperit că s-a stabilizat cu aproximativ 2 miliarde de ani în urmă, la 19 ore, și a revenit mai recent din cauza schimbărilor în mareele solare și lunare.
🌊Mareele solare împing rotația Pământului înainte, în timp ce mareele lunii o trag înapoi; ambele afectează lungimea rotației planetei. Cercetătorii Uwe Kirscher și Ross Mitchell cred că aceste două forțe s-au egalat în cele din urmă, creând ceea ce se numește rezonanță a mareelor și începând cu perioada de 19 ore de durată constantă a zilei pe Pământ.
🔖Mitchell observă că acest interval între 2 miliarde și 1 miliard de ani în urmă este denumit în mod frecvent miliardul „plictisitor”. 😊

11/09/2023

1️⃣0️⃣ statistici despre deșeurile fast-fashion
👉1️⃣ 92 de milioane de tone de deșeuri textile sunt produse în fiecare an
Din cele 100 de miliarde de articole de îmbrăcăminte produse în fiecare an, 92 de milioane de tone ajung la gunoi. Asta înseamnă că echivalentul unui camion plin cu haine ajunge pe gropile de gunoi în fiecare secundă. Dacă lucrurile continuă astfel, deșeurile din industria fast fashion este de așteptat să ajungă până la 134 de milioane de tone pe an până la sfârșitul deceniului.
👉2️⃣ Emisiile globale ale industriei de îmbrăcăminte vor crește cu 50% până în 2030
Dacă în anii următori predomină un scenariu normal – adică nu se iau măsuri ca să se reducă deșeurile din fast fashion – probabil că emisiile globale ale industriei se vor dubla până la sfârșitul deceniului.
👉3️⃣ Consumatorul mediu din SUA aruncă 81,5 kg de haine în fiecare an
Numai în America, se estimează că 11,3 milioane de tone de deșeuri textile – echivalentul a 85% din toate textilele – ajung anual în gropile de gunoi. Asta echivalează cu aproximativ 2.150 de bucăți pe secundă în toată țara.
👉4️⃣ Numărul de purtări a unui articol de îmbrăcăminte a scăzut cu aproximativ 36% în 15 ani
Obiceiul aruncării hainelor s-a înrăutățit progresiv de-a lungul anilor. În prezent, multe articole sunt purtate doar de șapte până la zece ori înainte de a fi aruncate. Este o scădere de peste 35% în doar 15 ani.
👉5️⃣ Industria modei este responsabilă pentru 20% din apa reziduală globală
Vopsirea și finisarea – procesele prin care culoarea și alte substanțe chimice sunt aplicate țesăturilor – sunt responsabile pentru 3% din emisiile globale de CO2, precum și pentru peste 20% din poluarea globală a apei. Alături de prepararea firelor și producția de fibre, aceste două procese au cel mai mare impact asupra epuizării resurselor, datorită proceselor consumatoare de energie bazate pe energia din combustibili fosili.
👉6️⃣ Este nevoie de 20.000 de litri de apă pentru a se produce un kilogram de bumbac
Pe lângă faptul că este o sursă uriașă de poluare a apei, moda rapidă contribuie și la irosirea cantităților masive de apă în fiecare zi. Dacă acest lucru este greu de imaginat, gândiți-vă că sunt necesari aproximativ 2.700 de litri de apă pentru producția unui singur tricou, ceea ce ar fi suficient pentru ca o persoană să bea timp de 900 de zile. Mai mult, o singură încărcătură de rufe folosește între 50 și 60 de litri de apă.
👉7️⃣ 500 de miliarde de dolari se pierd în fiecare an din cauza îmbrăcămintei și a eșecului reciclării hainelor
Cel mai rău aspect al culturii noastre nesăbuite de aruncat este că marea majoritate a hainelor aruncate în fiecare an nu sunt reciclate. La nivel global, doar 12% din materialul folosit pentru îmbrăcăminte ajunge să fie reciclat. O mare parte a problemei se rezumă la materialele din care sunt fabricate hainele noastre și la tehnologiile inadecvate pentru a le recicla. „Țesăturile pe care le punem peste corpul nostru sunt combinații complexe de fibre, accesorii și accesorii. Sunt realizate din amestecuri problematice de fire naturale, filamente artificiale, materiale plastice și metale.”
👉8️⃣ Aproape 10% din microplasticele dispersate în ocean în fiecare an provin din textile
Îmbrăcămintea reprezintă o sursă uriașă de microplastice, deoarece atât de multe sunt acum făcute din nailon sau poliester. Fiecare ciclu de spălare și uscare, în special cel din urmă, elimină microfilamente care se deplasează prin sistemele noastre de canalizare și ajung în căile navigabile. Se estimează că o jumătate de milion de tone din acești contaminanți ajung în ocean în fiecare an. Acesta este echivalentul cu poluarea cu plastic a peste 50 de miliarde de sticle.
👉9️⃣ 2,6 milioane de tone de haine returnate au ajuns la gropile de gunoi în 2020 numai în SUA
Majoritatea articolelor returnate comercianților cu amănuntul de la consumatori ajung la groapa de gunoi. Acest lucru se datorează în principal pentru că pentru companie este mai scump să le pună din nou în circulație decât să scape de ele. Se estimează că, în același an, 16 milioane de tone de emisii de CO2 au rezultat din returnările online în SUA în 2020 – echivalentul cu emisiile a 3,5 milioane de mașini pe șosea timp de un an.
👉1️⃣0️⃣ Brandurile de fast fashion produc astăzi de două ori mai mult decât în 2000
Această creștere dramatică a producției a determinat, de asemenea, o creștere atât a deșeurilor textile din pre- și post-producție. Din cauza numărului de decupaje pentru îmbrăcăminte, un număr mare de materiale se risipesc, deoarece nu mai pot fi folosite, un studiu estimând că 15% din țesătura folosită la fabricarea confecțiilor este risipită. După producție, 60% din aproximativ 150 de milioane de articole de îmbrăcăminte produse la nivel global în 2012 au fost aruncate la doar câțiva ani după producție.

06/09/2023

🔖Rapoartele arată că peste 80% dintre oameni au fost afectați de temperaturile record, care au făcut ca iulie să fie cea mai caldă lună înregistrată vreodată. Consecințele severe ale valurilor de căldură de luna trecută reprezintă, de asemenea, amenințări pentru animalele și plantele marine. În iulie 2023, temperatura medie zilnică a suprafeței oceanului la nivel mondial a atins 20,96 C, doborând recordul anterior de 20,95 C atins în 2016.

🌊Creșterea temperaturii la suprafața mării cauzată de recenta creștere a valurilor de căldură reprezintă amenințări uriașe la adresa biodiversității marine.

🌊2.270 de specii sunt în prezent listate ca fiind pe cale de dispariție sau amenințate la nivel global.

🌊Încălzirea apei din mare poate să provoace schimbări în distribuția spațială a habitatului original al animalului marin, unde speciile se mută în habitate diferite din cauza schimbării temperaturii.

🌞Creșterea temperaturii oceanelor poate împiedica, de asemenea, succesul reproductiv al mamiferelor marine. În afară de mamifere, stridiile și alte recife sunt, de asemenea, expuse riscului din cauza acidificării tot mai mari a apelor oceanice. Acidificarea oceanelor este de așteptat să crească ratele de dizolvare a cojilor de stridii, care sunt esențiale pentru menținerea structurii recifelor de stridii.

🏝Creșterea temperaturii apei de mare afectează și recifele de corali. Valorile mai scăzute ale pH-ului în apa de mare, o consecință directă a nivelurilor ridicate de absorbție a dioxidului de carbon, duce la albirea coralilor, deoarece lipsa oxigenului le distruge structura carbonatului de calciu.

🌊Recifele de corali din Oceanul Pacific, Hawaii și Caraibe, precum și Marea Barieră de Corali din Australia sunt printre cele mai amenințate de încălzirea globală. Acesta din urmă a suferit o pierdere a aproximativ jumătate din corali în timpul evenimentelor masive de albire care au avut loc între 2016 și 2017. Recifele de corali din Indonezia se deteriorează, de asemenea, din cauza pescuitului excesiv și a poluării cu plastic. Rata mortalității rămâne sumbră, deoarece oamenii de știință avertizează că doar 15% din recifele de corali din regiune au șanse de a supraviețui sau de a crește până în 2050 din cauza înrăutățirii nivelului pH-ului.

🌊Încălzirea oceanelor noastre reprezintă amenințări semnificative pentru ecosistemele marine, biodiversitatea, comunitățile de coastă și sănătatea generală a planetei noastre. De la albirea coralilor și pierderea habitatului până la modelele de migrație modificate și lanțurile trofice perturbate, efectele încălzirii oceanelor se resimt deja.

🌊Cu toate acestea, nu este târziu pentru luarea unor măsuri. Pe lângă acțiunile ce pot fi făcute la nivel macro, cele individuale joacă, de asemenea, un rol important. Alegeri pe care să le facem conștient în viața noastră de zi cu zi, cm sunt reducerea amprentei de carbon, conservarea apei și sprijinirea practicilor de pescuit durabile, fiecare dintre noi poate să contribuie la conservarea oceanelor.

01/09/2023

🔖Au trecut aproape 20 de ani de când Marea Britanie a interzis creșterea animalelor pentru blană. Restul Europei a urmat treptat exemplul, condus de preocuparea publicului cu privire la bunăstarea animalelor și etica industriei.
🔖Astăzi procentul celor care se abțin în această dezbatere este mic. Unele țări au oprit interdicțiile, dar au introdus legi care să facă acest tip de afacere neviabilă.
📍Puterea oamenilor poate să facă diferența, iar pe termen lung toți avem de câștigat, de la individ la mediu.

01/08/2023

🌱Din ce în ce mai multe țări încep să reducă folosirea în exces a îngrășămintelor pentru agricultură.
🌱Îngrășămintele cu azot, fosfor și potasiu au contribuit la dezvoltarea agriculturii și producerea alimentelor de bază pentru alimentație. Cu toate acestea, o dezvoltare în exces poate să fie dăunătoare echilibrului ecosistemului. Dacă îngrășămintele se acumulează în sol, ele pot să polueze sistemele de apă și pot să împiedice culturile să absoarbă nutrienții.

🌱Printre efectele nocive ale îngrășământului în exces se numără:
🔴Scurgerile chimice care omoară peștii și alte organisme;
🔴Gazele cu efect de seră eliberate din cantitatea mare de azot;
🔴Epuizarea mineralelor ce reduce nutrienții din alimente;

🍀Unele țări se reduc acum strategic acest uz al îngrășămintelor ca să conserve solurile pentru viitor.

Electric Green

06/10/2023

04/10/2023

28/09/2023

25/09/2023

21/09/2023

18/09/2023

14/09/2023

11/09/2023

06/09/2023

01/09/2023

01/08/2023

Address

Opening Hours

Telephone

Website

Alerts

Contact The Organization

Shortcuts

Share

Category

#allGreen

Monday	09:00 - 17:00
Tuesday	08:30 - 17:00
Wednesday	08:30 - 16:30
Thursday	08:30 - 16:30
Friday	08:30 - 16:30
Saturday	08:30 - 16:30