14/06/2026
🚄🛣️ MVA LA A 5-A REUNIUNE A COMITETULUI DE MONITORIZARE A PROGRAMULUI TRANSPORT 2021–2027
Asociația Moldova Vrea Autostradă a participat, la Sibiu, la cea de-a cincea reuniune a Comitetului de Monitorizare a Programului Transport 2021–2027, desfășurată în perioada 8–12 iunie 2026.
Primele zile au fost dedicate prezentării stadiului implementării Programului Transport și principalelor proiecte finanțate: un portofoliu de peste 37 miliarde euro, o rată de contractare de 232% și o rată de absorbție de 51,91% la 31 mai 2026. Programul Transport rămâne unul dintre principalele motoare de investiții publice în România, iar infrastructura rutieră, feroviară, navală, metropolitană și multimodală trebuie privite integrat, nu pe bucăți.
După prezentările tehnice au urmat atelierele de lucru:
🔹 „Sectorul transporturilor în viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034: priorități și dialog cu societatea civilă”
🔹 „Trenuri metropolitane”
🔹 „Contribuția esențială a constructorilor în implementarea proiectelor de infrastructură”
Am discutat despre continuitatea finanțărilor europene după 2027, despre necesitatea prioritizării proiectelor începute, despre mixuri de finanțare — granturi, instrumente financiare și parteneriate — dar și despre rolul societății civile în monitorizarea proiectelor mari de infrastructură.
🚧 Piesa de rezistență a fost vizita tehnică în teren.
Am văzut trei șantiere care arată, fiecare în felul său, cât de complexă este infrastructura mare și care este impactul Programului Transport în dezvoltarea României:
✅ A1 Sibiu – Pitești, Secțiunea 2 Boița – Cornetu, unde lucrează asocierea MAPA – Cengiz. Lotul are 31,33 km, include 48 de poduri și viaducte și 7 tuneluri, fiind unul dintre cele mai dificile tronsoane de autostradă din România. Cele mai recente date publice indicau un stadiu fizic de aproximativ 10% în primăvara lui 2026, cu lucrări în regim susținut pe sectoarele autorizate.
✅ Tunelurile feroviare Homorod – Ormeniș, pe subsecțiunea Apața – Cața, unde lucrează AKTOR, cu 4 TBM-uri în teren. Proiectul face parte din modernizarea liniei Brașov – Sighișoara pentru viteze de până la 160 km/h, iar datele publice indicau peste 6 km forați cumulat la începutul anului 2026.
✅ Tunelul feroviar Mureni, pe subsecțiunea Cața – Sighișoara, realizat de Arcada, parte din același coridor feroviar Brașov – Sighișoara. Tunelul are aproximativ 740 m, cale dublă electrificată, iar după modernizarea completă trenurile vor putea circula cu până la 160 km/h, reducând semnificativ timpul de parcurs între Brașov și Sighișoara.
Pentru noi, concluzia este clară: infrastructura nu se face doar din birou, din grafice sau din prezentări. Se face prin finanțări bine gândite, contracte solide, constructori mobilizați, administrație capabilă și monitorizare publică permanentă. Societatea civilă ieșeană a fost prezentă nu ca simplu observator, ci pentru a înțelege procesul tehnologic, logistica, mobilizarea resurselor și a utilajelor. O experiență de lucru și învățare concretă, pe șantiere, pe care o vom valorifica atunci când și autostrada A8, magistrala M500 Ploiești–Suceava și M606 Pașcani–Iași vor ajunge în faza de execuție. Învățăm ce înseamnă un șantier care funcționează. Vrem același lucru și acasă, în Moldova.
Moldova are nevoie de A7, de A8, de conexiuni feroviare moderne, de trenuri metropolitane și de integrare reală în rețeaua europeană de transport. Iar MVA va continua să fie acolo unde se discută, se decide și se verifică infrastructura României.