HaiCăSePoate

23/07/2026

23/07/2026

INFORMARE

Monorail Iași face un nou pas înainte.
Astăzi au fost prezentate primele rezultate ale activității de analiză și cercetare desfășurate în cadrul Studiului de Prefezabilitate.

În ultimele luni, echipa Rossada Innovative Solutions, proiectantul care elaborează Studiul de Prefezabilitate, a analizat un număr semnificativ de variante privind traseele și tehnologiile care ar putea sta la baza viitorului sistem de transport segregat pentru Municipiul Iași și Zona Metropolitană.

Primele concluzii confirmă că proiectul avansează pe baze tehnice solide.

Din multitudinea de variante analizate au fost selectate cinci coridoare posibile pentru viitoarele linii, acestea fiind ierarhizate în funcție de eficiența rezultată din analizele realizate până în acest moment. În etapele următoare, aceste variante vor fi aprofundate pentru identificarea soluției optime.

În paralel, au fost evaluate patru tehnologii de transport segregat pe estacadă:
• Light Train;
• Monorail încălecat;
• Monorail suspendat;
• Maglev urban.

Dintre acestea, Monorailul încălecat și Maglevul urban au obținut cele mai bune punctaje în analiza multicriterială și vor constitui soluțiile asupra cărora proiectantul își va concentra studiile în etapele următoare.

Un aspect care ne bucură în mod deosebit este atenția acordată impactului vizual al infrastructurii. Nu se urmărește doar realizarea unui sistem performant de transport, ci și integrarea acestuia în peisajul urban astfel încât infrastructura să devină un element arhitectural valoros sau, acolo unde este necesar, unul cât mai discret. În aceeași măsură, proiectantul acordă o atenție deosebită conceptului de stație, acestea fiind gândite nu doar ca puncte de îmbarcare, ci ca spații multifuncționale, capabile să genereze noi poli de dezvoltare urbană.

Le mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi astăzi: reprezentanților administrației publice, ai mediului de afaceri, ai presei și tuturor celor interesați de viitorul mobilității în Iași.

De asemenea, ținem să precizăm că ziua precedentă a fost dedicată exclusiv activităților tehnice. Timp de aproape patru ore au avut loc discuții de lucru între reprezentanții Rossada Innovative Solutions, ai Asociației , precum și reprezentanți din aparatul tehnic al Consiliului Județean Iași, al Primăriei Municipiului Iași și ai primăriilor din Zona Metropolitană Iași. Aceste întâlniri au permis analizarea în detaliu a datelor preliminare și formularea observațiilor care vor fi valorificate în etapele următoare ale studiului.

Proiectul Monorail Iași continuă să fie construit transparent, prin dialog și colaborare între specialiști, autorități, societatea civilă și comunitate.

Iar celor care încă privesc un asemenea proiect ca pe o misiune imposibilă le transmitem același mesaj pe care îl repetăm încă de la începutul acestui demers:

!

25/06/2026

Autostrada Unirii A8 - informare

Comunicarea recentă a CNIR privind avizarea, în Consiliul Tehnico-Economic, a documentației tehnice pentru autorizarea executării lucrărilor la lotul 1D Joseni–Ditrău reprezintă, fără îndoială, un pas administrativ relevant. Este corect să recunoaștem acest lucru. Orice etapă procedurală parcursă într-un proiect atât de important pentru Autostrada Unirii A8 merită remarcată, iar faptul că documentația a fost aprobată și transmisă mai departe către Ministerul Transporturilor pentru emiterea Autorizației de Construire este un semnal care trebuie consemnat cu seriozitate.

DAR...
..dacă acum mai bine de un an, când CNAIR ne anunța cu surle și trâmbițe, ca a fost emis Ordinul de Începere a Lucrărilor de Execuție pe lotul Leghin-Moțca, abia a fost emisă de catre Ministerul Transporturilor, Autorizația de Construire pentru lucrările de arta de pe sectorul Leghin-Tg. Neamț, înseamna că am fost păcăliți.

Dacă această documentație era încă în curs de clarificare, dacă soluțiile tehnice au fost schimbate, dacă a fost necesară revizuirea unor elemente esențiale de proiectare și de mediu, atunci avem tot dreptul să ne întrebăm dacă nu cumva s-a creat, în mod artificial, impresia unui progres care în realitate nu exista. Iar într-un proiect de asemenea importanță, orice neconcordanță între mesajul oficial și stadiul real din teren afectează grav încrederea publică.

Suntem mai mult decât îndreptățiți, în acest context, să ne întrebăm ce a însemnat, în mod real, acel OIL de execuție emis acum un an? Un început autentic de lucrări sau doar o formulă de vitrină, menită să creeze aparența de progres?

Pasul înainte făcut de CNIR nu este suficient pentru a anihila spiritul critic, pentru a elimina întrebările legitime și pentru a justifica un optimism fără rezerve. Până nu vedem Autorizația de Construire emisă, Ordinul efectiv de Începere a Lucrărilor, o desfășurare clară și predictibilă a execuției și un calendar credibil dus mai departe fără sincope majore, obligația noastră este să rămânem atenți.

Autostrada Unirii A8 nu mai poate fi urmărită prin reflexe emoționale, nici în sens negativ, nici în sens festivist. Ea trebuie urmărită cu discernământ. Apreciem pașii reali, dar nu îi confundăm cu finalitatea. Notăm progresele, dar nu închidem ochii la riscuri. Încurajăm ceea ce merge înainte, dar continuăm să cerem transparență, coerență și adevăr.

Pentru Moldova, A8 este prea importantă pentru a fi administrată exclusiv prin comunicate bine ambalate. Încrederea publică nu se câștigă prin formule triumfaliste, ci prin concordanță între ceea ce se spune și ceea ce există efectiv în teren.

De aceea, mesajul nostru rămâne unul echilibrat, dar ferm:
salutăm pasul făcut de CNIR pe lotul Joseni–Ditrău, însă rămânem vigilenți și refuzăm să confundăm o etapă procedurală importantă cu garanția că problemele de fond au fost depășite.

Eforturile noastre constante în ceea ce privește observarea obiectivă a progreselor și exercitarea constantă de presiuni are rolul de a preveni repetarea unor greșeli care, în trecut, au costat timp, credibilitate și finanțări.

Vom continua să monitorizăm atent Autostrada Unirii A8 cu luciditate și cu aceeași exigență necesară în cazul oricărui proiect strategic.

Call now to connect with business.

05/06/2026

Iașul are nevoie de infrastructură. Moldova are nevoie de conectare

Astăzi, la Forumul Economic de la Iași, în cadrul panelului „Infrastructură și logistică. Potențialul de dezvoltare a investițiilor publice și private”, Asociația este prezentă și implicată activ în dezbaterile care privesc viitorul regiunii noastre.

Asociația este reprezentată în rândul speakerilor de ing. Cătălin Urtoi, coordonator de proiect, iar în sală de av. Ciprian Mitoșeriu, președintele asociației, și de Cristian Tamaș, vicepreședinte pe probleme tehnice.

Discuțiile se concentrează pe proiectele care pot schimba fundamental perspectivele economice ale Moldovei:
- Autostrada Unirii A8 – coloana vertebrală a conectării Moldovei la Europa;
- Autostrada A7 – axa principală de dezvoltare nord-sud;
- Monorail Iași – proiectul de mobilitate urbană inițiat și susținut de Asociația , aflat în etapa elaborării Studiului de Prefezabilitate.

Pentru noi, infrastructura nu înseamnă doar drumuri, poduri sau stații, înseamnă investiții, locuri de muncă, competitivitate economică și o șansă reală pentru ca tinerii să își construiască viitorul aici, acasă.

Continuăm să susținem fiecare proiect care poate transforma Iașul și Moldova dintr-o regiune aflată la periferia marilor coridoare de dezvoltare într-un pol economic modern și conectat.

Nu este suficient să vorbim despre dezvoltare, trebuie să o construim.

Viitorul nu se așteaptă, viitorul se construiește!

24/05/2026

Studiu de Prefezabilitate Monorail Iași

Dragi ieșeni,

Vă invităm să completați chestionarul necesar pentru culegerea datelor care vor sta la baza Studiului de Prefezabilitate privind implementarea unui sistem de transport public cu impact minim asupra traficului suprateran în Municipiul Iași și Zona Metropolitană.

Este un pas important pentru înțelegerea modului în care ne deplasăm, a problemelor reale de trafic și a nevoilor de mobilitate ale locuitorilor din Iași și din zona metropolitană.

Completarea chestionarului durează aproximativ 8-10 minute, iar răspunsurile sunt anonime. Nu sunt solicitate date personale privind identitatea dumneavoastră.

Datele colectate vor ajuta proiectantul să fundamenteze cât mai corect soluțiile tehnice și de mobilitate care ar putea sta la baza uneia dintre cele mai importante investiții de transport public urban pentru Iași.

Nu este un demers politic.
Este un demers civic, pentru oraș, pentru zona metropolitană și pentru calitatea vieții noastre de zi cu zi.

Vă rugăm să completați chestionarul și să îl distribuiți mai departe. Cu cât participarea este mai mare, cu atât imaginea asupra nevoilor reale ale comunității va fi mai exactă.

Chestionarul poate fi completat aici:
https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSeZMH7CqjH1y-yyqccnRqn8HTAJ_lZIyrAB_53i2Xu1PyzPJg/viewform

25/04/2026

COMUNICAT

Concluzii după protestul de ieri de la Podu Iloaiei: acțiunea pentru Autostrada Unirii A8 a fost un succes, dar a reprezentat doar “încălzirea”. Protestele de stradă au reînceput în forță

La aproape o zi după acțiunea civică organizată de Asociația în zona barierei de la Podu Iloaiei, putem spune, la rece și fără entuziasm gratuit, că protestul de vineri, 24 aprilie 2026, a fost un succes.

A fost un succes nu doar prin prezența din teren, prin mesajele afișate sau prin faptul că acțiunea s-a desfășurat pașnic, fără blocarea traficului, ci mai ales prin ecoul pe care l-a produs. Reacțiile venite din spațiul public, solidaritatea exprimată de numeroși participanți la trafic și interesul manifestat față de tema întârzierilor de pe Autostrada Unirii – A8 confirmă că această cauză este departe de a fi una marginală. Este o temă vie, o temă majoră și o temă care continuă să apese tot mai greu asupra unei regiuni sătule de promisiuni și de amânări.

Protestul de ieri a avut meritul de a readuce în centrul atenției publice adevărul pe care unii încearcă să îl ascundă sub formule optimiste și anunțuri grăbite: proiectul Autostrăzii Unirii – A8 se află, pe anumite sectoare, într-o zonă periculoasă de tergiversare.

În special pe tronsonul Moțca – Lețcani – Ungheni, lucrurile nu sunt nici pe departe atât de avansate pe cât se încearcă să se inducă în spațiul public. În acest moment, realitatea este una simplă și incomodă: pe aceste loturi nu avem încă contracte semnate de proiectare și execuție, ci proceduri întârziate, contestații și riscuri reale legate de încadrarea în calendarul impus de finanțările disponibile.

Din acest punct de vedere, protestul de ieri a fost necesar. Și a fost eficient, a transmis exact mesajul care trebuia transmis către Ministerul Transporturilor, Ministerul Finanțelor, MIPE, CNAIR, CNIR și către decidenții politici: A8 nu mai poate fi ținută captivă între hârtii, întârzieri, explicații sterile și lipsă de voință administrativă.

Podu Iloaiei nu a fost ales întâmplător. Este locul care concentrează, poate cel mai bine, consecințele concrete ale absenței infrastructurii mari: trafic sufocat, comunități blocate, timp pierdut, nervi, stagnare și sentimentul că Moldova este condamnată să aștepte la nesfârșit. Tocmai de aceea, protestul de ieri a avut și o puternică valoare simbolică, a fost un semnal clar că răbdarea civică nu este infinită și că tăcerea nu mai este o opțiune.

Tocmai pentru că analizăm evenimentele la rece, trebuie spus și acest lucru: acțiunea de ieri a fost doar încălzirea.
Protestele de stradă pentru Autostrada Unirii – A8 au reînceput în forță, iar ceea ce va urma depinde, în mod direct, de reacția autorităților și de măsurile concrete pe care acestea le vor lua pentru a scoate proiectul din zona actuală de tergiversare și pentru a-l readuce în grafic.

Nu mai este suficientă administrarea de aparențe, nu mai este suficient limbajul birocratic menit să mascheze întârzieri grave, nu mai este suficientă mimarea preocupării.

În joc nu este doar imaginea unor instituții, ci însăși șansa de a nu pierde finanțările disponibile și de a nu compromite, încă o dată, parcursul unui proiect vital pentru Moldova.

Asociația va urmări cu atenție pașii făcuți în perioada imediat următoare de autoritățile responsabile și va decide, în funcție de aceste evoluții, care vor fi formele de acțiune civică ce urmează.

Un lucru este însă cert: presiunea civică va continua.
Nu pentru a produce zgomot, ci pentru a obliga statul să iasă din inerție, pentru a forța trecerea de la vorbe la decizii și pentru a face imposibilă întoarcerea A8 în zona de adormire publică.

Le mulțumim tuturor celor care au fost ieri alături de noi, în stradă, la Podu Iloaiei, dar și tuturor celor care au transmis, într-o formă sau alta, un semnal de solidaritate cu această cauză.

Mesajul a fost transmis, ecoul s-a produs, iar concluzia de astăzi este aceasta:

protestul de ieri a fost un succes, dar a fost doar începutul.

Dacă autoritățile nu ies rapid din logica amânării, a contestațiilor fără sfârșit și a tergiversării administrative, protestele pentru A8 vor continua.

23/04/2026

Ne vedem vineri, 24 aprilie 2026, de la ora 13.00, la bariera de la Podu Iloaiei, la protestul pentru Autostrada A8 organizat de Asociația .

Va fi un protest pașnic, dar ferm.
Un protest pentru A8.
Un protest pentru Moldova.
Un protest împotriva întârzierilor care ne costă ani din viață.

Situația actualizată a Autostrăzii Unirii – A8 nu arată bine, iar adevărul trebuie spus fără ocolișuri.

Pe unele loturi există contracte semnate și proiectare în curs, pe altele există întârzieri serioase. Sunt și loturi pe care nici măcar nu avem contracte semnate, deși unii se grăbesc să anunțe victorii înainte de vreme.

Realitatea este aceasta:
A8 nu este pierdută, dar este în pericol de a ieși din grafic.
Iar când un proiect de asemenea importanță iese din grafic, nu pierdem doar timp. Riscăm să pierdem finanțări, oportunități și, încă o dată, șansa Moldovei de a ieși din izolare.

1. Pe sectorul vestic, între Târgu Mureș și zona montană, există loturi aflate în execuție sau în proiectare, însă și acolo apar întârzieri, blocaje administrative și probleme de ritm.

Lotul Târgu Mureș – Miercurea Nirajului a pierdut deja finanțarea prin PNRR și este susținut acum din alte surse.

Pe lotul Miercurea Nirajului – Sărățeni, autorizația de construire întârzie.

Pe loturile montane gestionate de CNIR, de la Sărățeni până la Pipirig, lucrurile sunt în mișcare, dar încă suntem în etapa proiectării, iar adevăratul test va fi anul 2027.

2. Pe sectorul estic, lucrurile sunt și mai sensibile.

Lotul Pipirig – Vânători Neamț așteaptă de peste un an ordinul de începere a proiectării.

Lotul Vânători Neamț – Moțca a pierdut finanțarea din PNRR din cauza întârzierii proiectării și, în momentul de față, este un lot pe care nu se lucrează efectiv.

De la Moțca la Ungheni Prut, adică exact pe zona cea mai importantă pentru județul Iași, nu avem încă niciun contract semnat. Avem licitații, contestații, reevaluări, întârzieri și un risc real de a ajunge la limită cu termenele impuse de finanțarea SAFE, care cere finalizarea până la 31 decembrie 2030.

Asta este realitatea, nu cea din comunicatele triumfaliste, nu cea din postările grăbite, ci realitatea din teren și din documente.

Tocmai de aceea, presiunea civică trebuie continuată.
Trebuie să fie hotărâtă și constantă până când acest proiect va fi readus în grafic și tratat cu adevărat ca o prioritate națională. Nu ne permitem să asistăm pasiv la întârzieri, bâlbâieli instituționale și riscuri de pierdere a finanțărilor disponibile.

A8 nu-si mai permite să fie împinsă dintr-o scuză în alta.

Noi vom continua să spunem public ceea ce mulți încearcă să îndulcească:
Autostrada Unirii – A8 are nevoie, ACUM, de ritm, de decizie, de contracte semnate la timp și de mobilizare reală.
Altfel vom plăti din nou prețul amânărilor.

Viitorul nu se așteaptă, viitorul se construiește!

21/04/2026

COMUNICAT

Asociația civică organizează vineri, 24 aprilie 2026, între orele 13.00 și 15.00, o acțiune de protest în zona barierei de la Podu Iloaiei, loc devenit emblematic pentru umilința zilnică la care sunt condamnați șoferii și locuitorii din această parte a țării.

Podu Iloaiei nu mai este de mult doar un punct de pe hartă. A devenit imaginea clară a eșecului administrativ, a promisiunilor mincinoase și a indiferenței cu care statul român tratează Moldova.

Acolo unde trebuiau să existe soluții, există doar coloane interminabile de mașini, nervi, timp pierdut și o bătaie de joc care se repetă zi de zi.

Prin această acțiune, dorim să transmitem un mesaj direct către Ministerul Transporturilor, CNIR și CNAIR: Autostrada Unirii – A8 nu mai poate fi ținută captivă între hârtii, amânări, proceduri fără sfârșit și lipsă de voință. Realizarea acestei autostrăzi trebuie tratată ca prioritate națională reală, nu ca temă de campanie, subiect de conferințe sau promisiune reciclabilă.

Lipsa unei Autostrăzi A8 și a unei Variante Ocolitoare pentru Podu Iloaiei produce în fiecare zi efecte concrete: trafic sufocat, comunități blocate, economie frânată și o regiune întreagă lăsată să aștepte la nesfârșit.



Podu Iloaiei este dovada vie că absența infrastructurii mari nu este o simplă problemă tehnică, ci o formă de abandon administrativ.

Precizăm că protestul se va desfășura fără blocarea drumului. Participanții vor afișa mesaje adresate celor care iau sau tergiversează deciziile privind această investiție, iar pancartele vor fi distribuite de către organizatori.

Acțiunea începe la ora 13.00 și se încheie la ora 15.00.

Prin acest protest, Asociația spune răspicat ceea ce mii de oameni simt de ani de zile: ajunge cu disprețul, ajunge cu amânările, ajunge cu explicațiile sterile.

Moldova nu cere privilegii. Cere drumuri, respect și ieșirea din izolare.

Iar Autostrada Unirii A8 trebuie făcută. Nu cândva, nu “după”. ACUM, cu prioritate!

Iași,

21 aprilie 2026

Asociația

prin av. Ciprian Mitoșeriu,
Președinte

07/04/2026

COMUNICARE PUBLICĂ - A8

Autostrada Unirii A8 riscă să piardă din nou finanțări esențiale din cauza întârzierilor administrative, a blocajelor din procedurile de achiziție și a unei grave rătăciri de priorități instituționale

Autostrada Unirii A8, una dintre cele mai importante investiții de infrastructură pentru Moldova și pentru întreaga Românie, se află din nou într-un punct critic. De această dată, pericolul nu mai este unul abstract și nici unul care poate fi ascuns sub un strat de optimism administrativ sau de declarații politice liniștitoare. Pericolul este concret: depășirea termenelor asumate prin mecanismele de finanțare și, în consecință, pierderea fondurilor destinate unor sectoare esențiale ale proiectului.

Situația de pe tronsonul Moțca – Lețcani – Ungheni trebuie tratată cu maximă seriozitate. Termenele sunt deja împinse la limită, iar ritmul actual al procedurilor administrative și al licitațiilor arată limpede că există un risc major ca finanțarea prin programul SAFE să fie compromisă, exact în aceeași logică în care s-au compromis anterior finanțări pe alte loturi ale A8 incluse inițial în PNRR.

Aceasta este, de fapt, problema centrală: nu vorbim despre o simplă întârziere birocratică, ci despre posibilitatea reală ca România să repete greșelile recente, cu consecințe directe asupra unui proiect strategic. Iar când vorbim despre A8, nu discutăm despre un drum oarecare, ci despre o axă vitală pentru conectarea Moldovei la restul țării și la infrastructura europeană.

Un calendar împins la limită

Datele existente arată că toate cele patru tronsoane ale sectorului Moțca – Lețcani – Ungheni se află într-o zonă de risc.

Pe fiecare dintre aceste tronsoane, durata contractuală estimată este de 46 de luni: aproximativ 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție. În condițiile în care termenul final pentru închiderea programului SAFE este 31 decembrie 2030, devine evident că fiecare lună pierdută acum înseamnă o presiune suplimentară uriașă asupra întregului calendar de implementare.

Dacă proiectarea și execuția însumează deja aproape patru ani, înseamnă că tot ceea ce ține de finalizarea licitațiilor, semnarea contractelor, ordinele de începere, avizele, acordurile, etapele birocratice intermediare și emiterea autorizațiilor de construire trebuie să se consume într-un interval extrem de scurt. Cu alte cuvinte, proiectul nu mai are rezervă de timp. Orice contestație, orice reevaluare, orice blocaj administrativ poate împinge unul sau mai multe loturi în afara termenului de eligibilitate pentru finanțare.

Situația concretă pe tronsoane

Analiza stadiului actual al procedurilor indică faptul că întregul sector este afectat de întârzieri:

1. Moțca – Târgu Frumos se află într-o situație deosebit de sensibilă. Procedura a fost afectată de decizia Curții de Apel București, care a anulat decizia comisiei de licitație și a obligat CNIR la reevaluarea rezultatului. Asta înseamnă timp pierdut, reluarea unor etape și menținerea lotului într-o stare de incertitudine administrativă exact într-un moment în care timpul rămas până la termenul final este deja critic.

2. Târgu Frumos – Lețcani se află încă în evaluarea ofertelor. Chiar dacă procedura nu a fost anulată, ritmul ei nu oferă nicio marjă de confort. În mod realist, fiecare săptămână în plus consumată în evaluare reduce șansele ca acest lot să intre suficient de repede în faza de implementare efectivă.

3. Lețcani – Iași (DN24) pare, la acest moment, cel mai avansat dintre tronsoane, întrucât a fost desemnat câștigătorul. Dar nici aici lucrurile nu sunt sigure. Dacă vor exista contestații, și acest lot poate intra într-o spirală a întârzierilor care să îl aducă în aceeași zonă de risc.

4. Iași – Ungheni, inclusiv componenta de legătură spre frontieră, se află, la rândul său, în procedură de licitație, cu toate etapele critice încă în față. Or, dacă și acest tronson va întârzia, problema nu va mai fi una punctuală, ci una sistemică, la nivelul întregului sector.

Lecția PNRR nu a fost învățată

Ceea ce îngrijorează cel mai mult este că România a mai trecut deja printr-un asemenea episod. Loturi importante din A8, precum Târgu Mureș – Miercurea Nirajului și Leghin – Moțca, au ajuns în situația de a pierde finanțarea prin PNRR tocmai din cauza întârzierilor și a imposibilității de a se încadra în termenele asumate.

Așadar, nu mai putem vorbi despre un risc abstract sau despre scenarii alarmiste, ci despre un precedent clar. Am văzut ce se întâmplă atunci când procedurile sunt întinse peste limită, când evaluările se blochează, când instituțiile reacționează lent, iar deciziile operative nu sunt luate la timp. Tocmai de aceea, orice discurs liniștitor care ignoră aceste realități este nu doar inadecvat, ci periculos.

Autostrada Unirii A8 nu-și mai permite încă un eșec de acest tip.

O gravă rătăcire de priorități

Cu atât mai greu de înțeles este faptul că, în loc ca energia instituțională să fie concentrată pe remedierea vulnerabilităților apărute în licitațiile organizate de CNIR, pe accelerarea procedurilor și pe salvarea calendarului proiectelor, în special al Autostrăzii Unirii A8, există tot mai multe semnale că atenția conducerii CNIR și a Ministerului Transporturilor este deturnată spre conflicte colaterale, reglaje interne și reacții defensive față de criticile publice.

În locul unei mobilizări administrative reale pentru depășirea blocajelor, opinia publică vede cm se consumă timp și resurse pe chestiuni care nu apropie cu nimic A8 de execuție: fabricarea unor dosare disciplinare întemeiate pe ipoteze nereale sau forțate, eliminarea din Consiliul de Administrație a unor membri percepuți ca incomozi și o preocupare disproporționată față de apariția siglei companiei în postări critice, în locul unei preocupări autentice pentru motivele care generează acele critici.

Această inversare de priorități este profund nocivă. Ea transmite că, pentru unii decidenți, problema nu este blocajul din proiect, nici întârzierile, nici riscul de pierdere a finanțării sau erorile din proceduri și nici semnalele de alarmă trase public, ci simplul fapt că aceste lucruri sunt spuse cu voce tare.

Or, într-un proiect de importanța Autostrăzii Unirii A8, critica publică nu ar trebui tratată ca o agresiune de imagine, ci ca un mecanism legitim de presiune civică și de corecție democratică. Când societatea civilă, foști sau actuali actori implicați în proiect și cetățenii interesați atrag atenția asupra întârzierilor și riscurilor, reacția sănătoasă a instituțiilor nu este să se lamenteze pe tema folosirii unei sigle în spațiul public sau să încerce neutralizarea vocilor incomode, ci să răspundă prin eficiență, transparență și rezultate.

În fond, nu logo-ul companiei pune în pericol finanțarea A8, nu o postare critică întârzie licitațiile. Nu o voce incomodă scoate proiectele din calendar. Ceea ce pune în pericol finanțarea este incapacitatea de a gestiona la timp și corect procedurile de achiziție, de a evita erorile grave de evaluare și de a menține proiectul într-un ritm compatibil cu termenele de eligibilitate.

Problema reală: decalajul dintre urgența proiectului și viteza administrației

În timp ce societatea civilă, specialiștii și cei care urmăresc constant proiectul numără lunile rămase până la termenul critic, există impresia că la nivel instituțional nu s-a înțeles pe deplin gravitatea momentului. În locul unei mobilizări administrative excepționale, vedem întârzieri, proceduri împinse până la limită și reacții insuficient de ferme.

Mai grav, există și o ruptură evidentă între prioritățile reale ale proiectului și unele preocupări secundare ale instituțiilor implicate. Când pe teren timpul devine factorul decisiv pentru salvarea finanțării, orice consum de energie administrativă pe conflicte de imagine, pe epurări interne sau pe dispute sterile transmite un semnal greșit și periculos. În astfel de momente, statul trebuie să fie concentrat pe contracte, pe reevaluări făcute rapid și corect, pe reducerea blocajelor și pe accelerarea etapelor administrative, nu pe gesturi care dau impresia de defensivă birocratică și de lipsă de focalizare asupra obiectivului major.

Termenul-limită nu iartă

Dacă aceste patru tronsoane trebuie finalizate până la 31 decembrie 2030, atunci anul 2027 devine, în mod practic, anul-cheie. Până la acel moment ar trebui să existe proiecte mature, autorizații de construire emise și lucrări începute în teren. Orice întârziere care împinge aceste repere mai departe comprimă periculos perioada rămasă pentru execuția efectivă.

Asta înseamnă că nu mai este timp pentru autoamăgire administrativă sau pentru optimism politic de fațadă. Nu mai este suficient să se spună că „proiectul merge înainte”. Întrebarea reală este dacă merge suficient de repede pentru a nu pierde banii. Iar răspunsul, în acest moment, este îngrijorător.

Este nevoie de intervenție politică și administrativă imediată

Ministerul Transporturilor, conducerea CNIR și toți factorii de decizie implicați trebuie să trateze acest sector ca pe o urgență reală de interes național. Nu mai este vorba doar despre managementul unor proceduri, ci despre salvarea unei finanțări și despre credibilitatea statului român în raport cu marile sale angajamente de infrastructură.

Este nevoie de:
- accelerarea urgentă a evaluărilor și a procedurilor de atribuire;
- gestionarea profesionistă și rapidă a contestațiilor și a reevaluărilor;
- reducerea timpilor morți dintre adjudecare, semnare, ordine de începere și etapele administrative premergătoare lucrărilor;
- asumare publică și instituțională clară cu privire la fiecare tronson și la fiecare termen critic;
- prezență efectivă în teren și comunicare onestă, nu cosmetizată politic;
- încetarea practicilor de deturnare a atenției de la problemele reale ale proiectelor către conflicte interne sau dispute de imagine.

A8 nu mai suportă amânări mascate în optimism și reflexe punitive

Moldova a așteptat prea mult această autostradă pentru ca proiectul să fie din nou pus în pericol de lentoare administrativă, de evaluări discutabile, de orgolii instituționale sau de reflexe punitive îndreptate împotriva celor care critică public întârzierile și neregulile. A8 nu are nevoie de iritare birocratică, ci de decizii rapide, corecte și eficiente.

Realitatea este simplă și severă: tronsonul Moțca – Lețcani – Ungheni este în întârziere, iar riscul de ratare a finanțării SAFE este unul serios. Cine refuză să vadă acest lucru astăzi riscă să explice mâine de ce România a pierdut din nou finanțarea pentru sectoare esențiale ale Autostrăzii Unirii.

Avertismentul trebuie luat în serios acum, nu după consumarea unui nou eșec, pentru că, în materie de infrastructură mare, timpul pierdut nu se recuperează din postări, din conferințe de presă, din anchete disciplinare convenabile sau din lamentări pe tema imaginii instituționale. Se recuperează doar prin acțiune fermă, imediată și competentă.

Autostrada Unirii A8 nu mai are timp de pierdut.

Cei care administrează astăzi proiectul nu mai au dreptul să fugă de fond, pedepsind criticii și ignorând pericolul real: pierderea finanțării și împingerea Moldovei încă o dată înapoi.

Viitorul nu se asteaptă, viitorul se construiește!