Sindicatul Județean „Solidaritatea Sanitară” Giurgiu

23/08/2026

Comunicat de presă
Toți angajații din sănătate sunt chemați să decidă dacă proiectul legii salarizării trebuie acceptat sau respins

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR), organizație sindicală reprezentativă la nivelul sectorului Sănătate și participantă la toate negocierile pe tema proiectului de lege desfășurate în toată această perioadă;
Având în vedere necesitatea adoptării unei decizii privind acceptarea sau respingerea ultimei forme a proiectului legii salarizării (varianta din 20 august 2026) și nevoia ca o astfel de decizie să reflecte strict interesele membrilor de sindicat și ale tuturor angajaților din sănătate;
Anunțăm public că am declanșat procedura Consultării publice, la nivel național, a tuturor angajaților din Sănătate privind impactul proiectului legii salarizării asupra fiecăruia dintre ei.
Prin intermediul acestei consultări angajații sunt chemați să decidă dacă proiectul legii salarizării este sau nu acceptabil, indicând totodată dacă el ar genera scăderi ale veniturilor salariale, creșterea acestora sau menținerea veniturilor în plată.
Rezultatele furnizate de angajații care au răspuns deja pot fi găsite aici (link în comentarii).
Rezultatele consultării se actualizează continuu pe măsura parcurgerii procesului consultării de angajații din sănătate.
Pentru claritatea demersului, precizăm că Consultarea națională utilizează următorii pași procedurali:
• Fiecare angajat este invitat să utilizeze Comparatorul salariilor din sănătate pentru a verifica care ar fi veniturile generate de aplicarea proiectului de lege și care este raportul lor cu veniturile existente deja în plată. Comparatorul a fost actualizat cu prevederile proiectului legii salarizării, varianta din 20 august 2026, așa cm pot fi acestea regăsite aici (link în comentarii).
• După care fiecare angajat este invitat să răspundă la întrebările aferente formularului de Consultare publică, indicând în detaliu care ar fi impactul proiectului legii salarizării asupra veniturilor sale.
Invitația la evaluarea proiectului legii salarizării este transmisă în mod direct (via SMS și e-mail) la cca. 60.000 de angajați din sănătate și pe toate canalele de comunicare online.
Rezultatele finale ale consultării vor fi transmise tuturor partidelor politice, astfel încât să le permită celor aleși adoptarea unei decizii informate privitoare la proiectul legii salarizării, în acord cu interesele celor pe care-i reprezintă. În același timp, informațiile privind rezultatele consultării, pe parcursul desfășurării acesteia, pot fi văzute de decidenți pe pagina dedicată consultării publice.
FSSR consideră că cei mai importanți evaluatori ai oricărei politici publice trebuie să fie beneficiarii ei. Proiectul legii salarizării este o politică publică ce are drept principali beneficiari angajații, aceștia fiind cei mai îndreptățiți să o evalueze. Orice decizie privind acceptarea sau respingerea proiectului legii salarizării care nu este precedată de consultarea publică a angajaților din sectorul respectiv intră în contradicție cu obligațiile de reprezentare.
Organele colective de conducere ale FSSR vor adopta decizia finală privind poziționarea față de proiectul de lege ținând cont de rezultatele consultării, respectiv de voința angajaților care participă la evaluarea impactului proiectului de lege.

Concomitent cu această consultare publică, Federația „Solidaritatea Sanitară” din România desfășoară o acțiune de convingere a parlamentarilor privind necesitatea unor corecții ale proiectului legii salarizării în partea privitoare la angajații din sănătate.
Cele mai importante corecții pe care FSSR le solicită atât direct cât și public sunt următoarele:
- Exceptarea de la limitarea sporurilor la 20% pentru unitățile din subordinea Ministerului sănătății prin introducerea limitei de 30% pentru acestea (așa cm am convenit în cadrul negocierilor desfășurate pe tema proiectului legii salarizării).
- Introducerea intervalului minim 50% și maxim 100% pentru tarifele orare suplimentare aferente lucrului în zilele libere și de sărbători legale.
- Modificarea limitelor prevăzute de art. 11, alin. (3) (la 15%) și alin. (4) (la 25%).
- Modificarea art. 34 din textul legii în sensul asigurării finanțării tuturor influențelor salariale.
Precizăm că forma proiectului de lege utilizată pentru consultarea națională nu include aceste corecții.

Comitetul Director

22/08/2026

https://salarizare.solidaritatea-sanitara.ro/invitatie/?fbclid=IwdGRjcAT2iOZjbGNrBPaIgXBkb2YFZXh0bgNhZW0CMTEAc3J0YwZhcHBfaWQMMzUwNjg1NTMxNzI4AAEeXrjp5fmjtP7Qpty5LQmT3e33wrG_uTh2sLzj14fE4Agka-AU53DDCJ0nh7o_aem_ocrjuLDQ_ms7DHlmNjDOrw

Calculați-vă veniturile cu Comparatorul salariilor din sănătate, apoi exprimați-vă punctul de vedere în formularul consultării naționale. Forma din 20 august 2026.

21/08/2026

COMUNICARE PUBLICĂ 21 AUGUST 2026

Verdictul asupra proiectului legii salarizării trebuie să aparțină angajaților din Sănătate

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) va lansa instrumentele prin care fiecare angajat își va putea evalua impactul individual și își va putea exprima public opțiunea

Pentru FSSR, întrebarea decisivă nu este dacă un coeficient izolat arată mai bine pe hârtie, ci ce se întâmplă cu venitul salarial total al fiecărui angajat, cu echitatea dintre oameni și cu garanția finanțării drepturilor.

Așa cm am comunicat în mod constant, judecata finală asupra proiectului legii salarizării nu poate aparține exclusiv inițiatorilor politici, ministerelor sau altor tipuri de interese. Ea trebuie să aparțină angajaților din Sănătate, adică celor care vor suporta, în fiecare lună, efectele concrete ale noii legi.

În perioada următoare, Federația „Solidaritatea Sanitară” din România va crea și va lansa mecanismele necesare pentru ca fiecare angajat să poată compara situația actuală cu cea rezultată din forma finală a proiectului legii salarizării și să își poată exprima public opțiunea. Vom pune la dispoziție o simulare individuală a venitului total, o consultare publică și rezultate agregate, prezentate transparent pe categorii profesionale, tipuri de unități și locuri de muncă.

Nu le vom cere angajaților să se pronunțe asupra unor sloganuri, asupra unei sume globale anunțate politic sau asupra câtorva exemple convenabile. Le vom oferi instrumentele pentru a vedea efectul asupra propriului fluturaș de salariu.

Un proiect care trebuie testat, nu vândut sau respins fără criterii
Impactul individual depinde simultan de funcție, grad, vechime, categoria unității sanitare, locul de muncă, nivelul sporului pentru condiții, ture, munca de noapte, gărzile și activitatea din zilele de repaus sau de sărbătoare legală. Nicio medie națională și nicio grilă izolată nu pot înlocui această verificare.

În același timp, evaluarea trebuie să fie onestă în ambele sensuri: să indice fără cosmetizare câștigurile potențiale sau pierderile, și să recunoască acele corecții care cresc echitatea și recompensează mai adecvat complexitatea muncii.

Ce a schimbat negocierea FSSR
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România a negociat constant, tehnic și documentat, în ultimele trei luni, prevederile aplicabile Sănătății. Negocierile, simulările și propunerile formulate de FSSR - inclusiv cele asumate împreună cu Federația SANITAS și Ministerul Sănătății - au modificat substanțial proiectul față de variantele inițiale.

Forma actuală nu conține întregul model solicitat de cele două federații reprezentative, dar include o parte importantă a arhitecturii propuse de ele în cadrul negocierilor:
1. Diferențierea după categoria unității. Proiectul introduce șase categorii de unități sanitare și o diferențiere între categorii, astfel încât rolul spitalului, complexitatea serviciilor și responsabilitatea instituțională să poată fi reflectate în salariul de bază.
2. Recunoașterea locului de muncă. Sunt prevăzute patru grupe de locuri de muncă, ierarhizate în funcție de factori suplimentari privind complexitatea muncii. O parte din diferențierea lăsată astăzi aproape exclusiv sporurilor este mutată într-o componentă mai stabilă: salariul de bază.
3. Limite minime pentru condițiile de muncă. Proiectul înscrie în lege intervale cu praguri minime pentru principalele categorii de condiții și prevede decizia împreună cu cele două federații reprezentative la stabilirea nivelului concret. Este o protecție importantă împotriva acordării pur simbolice a dreptului.
4. Recompensa continuității. Sporul de tură de 15% este inclus în proiect, iar plata muncii din programul normal în zilele de repaus și de sărbătoare legală și plata gărzilor din aceste zile sunt îmbunătățite față de variantele inițiale. Nivelurile actuale din proiect privind tarifele orare diferențiate pentru lucrul în zilele libere și de sărbători legale rămân însă sub solicitarea FSSR
5. O soluție de încadrare pentru personalul TESA și nemedical. Textul introduce reguli pentru personalul din unitățile sanitare care nu ocupă funcții din Anexa nr. II și pentru personalul nemedical din serviciile de ambulanță. Soluția trebuie încă verificată și corectată astfel încât nicio categorie indispensabilă funcționării spitalului să nu fie lăsată în urmă.

Un câștig real poate fi considerat creșterea echității
Prin raportarea tuturor sporurilor privind condițiile de muncă la salariul de bază în plată, prin clasificarea unităților, diferențierea locurilor de muncă și reașezarea coeficienților, proiectul poate crește semnificativ echitatea pe trei direcții: între tipuri diferite de spitale, între locuri de muncă cu niveluri diferite de complexitate și risc și între categoriile profesionale care formează aceeași echipă.
Această schimbare răspunde unei probleme pe care FSSR a documentat-o constant: aceeași denumire a funcției nu înseamnă întotdeauna aceeași complexitate a muncii, iar creșterea salariilor de bază din ultimii ani a erodat diferențiat recompensa pentru condiții și continuitate.

Echitatea nu este însă produsă automat de o arhitectură mai bună. Ea poate fi anulată dacă aceleași condiții de muncă sunt recompensate diferit în funcție de resursele spitalului sau dacă o corecție favorabilă salariului de bază este însoțită de pierderi neprotejate la ture, gărzi și zile libere.

Ce lipsește și ce trebuie corectat
Proiectul actual nu poate fi considerat încă forma solicitată de FSSR. Diferențele rămase sunt importante și trebuie corectate înaintea unei judecăți finale:
a) Garanția „niciun venit nu scade” este incompletă. Mecanismul diferenței salariale tranzitorii nu protejează automat toate componentele variabile și exclude expres drepturile pentru ture, zile libere și gărzi, precum și alte drepturi condiționate de activitatea concretă. FSSR solicită protejarea venitului salarial total, nu doar a unei părți a acestuia.
b) Continuitatea este încă subevaluată. Forma actuală prevede un tarif cu 40% mai mare pentru munca din programul normal în zilele libere și un tarif cu 30% mai mare pentru gărzile de urgență din aceste zile. Modelul comun a solicitat o recompensă între 50% și 100% pentru munca din repaus și sărbători, precum și o reașezare mai consistentă a gărzilor.
c) Unele drepturi sunt formulate discreționar. Expresii precum „poate primi” sau „poate beneficia” trebuie limitate la situațiile cu adevărat opționale. Atunci când angajatul prestează efectiv munca în ture, în condiții speciale sau în regim de continuitate, dreptul nu trebuie să depindă de bunăvoința administrativă.
d) Finanțarea după 2027 nu este garantată. Proiectul asigură distinct influențele salariale numai până la 31 decembrie 2027 și garantează în această perioadă doar nivelul minim al sporurilor. Pentru partea de spor peste minimum, textul impune încadrarea în bugetul de venituri și cheltuieli al unității. În lipsa unui mecanism separat și permanent, dreptul poate ajunge să depindă, în fapt, de nivelul veniturilor spitalului, inclusiv de contractul cu CNAS.
e) Riscul financiar al spitalului nu poate fi transferat angajatului. Calitatea managementului, nivelul de contractare cu CNAS, structura cazurilor și finanțarea insuficientă nu sunt riscuri pe care salariatul trebuie să le suporte prin diminuarea recompensei pentru expunerea sa. Condițiile de muncă trebuie plătite pentru riscul real, nu pentru „reușita” financiară a spitalului.

Solicitarea FSSR către partidele politice și Parlament
FSSR solicită tuturor actorilor politici care vor susține, iniția sau vota proiectul să își asume public următoarele corecții:
1) Preluarea integrală a modelului transmis anterior de FSSR. Pachetul transmis la 6 august 2026 trebuie tratat ca un întreg: grile, categorii de unități și locuri de muncă, condiții, continuitate, protecția veniturilor, finanțare, TESA și dialog social.
2) Introducerea unei clauze reale de non-regres, pentru toate drepturile salariale. Protecția trebuie să includă toate drepturile relevante care compun venitul total și să acopere pierderile nepermanente generate de noua arhitectură.
3) Finanțarea garantată a drepturilor. Mecanismul influențelor salariale trebuie continuat până la reforma efectivă a finanțării spitalelor, iar după schimbarea mecanismului legea trebuie să garanteze drepturile salariale independent de performanța financiară a unității.
4) Corectarea recompensei pentru plata continuității. Munca în zilele libere trebuie recompensată la nivelul solicitat prin modelul comun, prin norme clare și obligatorii.

Din modificările efective solicitate de FSSR fac parte și următoarele:
a) Exceptarea de la limitarea sporurilor la 20% pentru unitățile din subordinea MS (introducerea limitei de 30% pentru ele, așa cm a fost convenit).
b) Introducerea intervalului minim 50% și maxim 100% pentru tarifele orare suplimentare aferente lucrului în zilele libere și de sărbători legale.
c) Modificarea limitelor prevăzute de art. 11, alin. (3) (la 15%) și alin. (4) (la 25%).
d) Modificarea art. 34 din textul legii în sensul asigurării finanțării tuturor influențelor salariale.

Verdictul aparține angajaților

FSSR nu confundă participarea la negociere cu obligația de a valida orice rezultat. Am apărat fiecare corecție obținută și vom continua să o apărăm. În același timp, nu vom ascunde problemele rămase și nu vom legitima o formă care produce pierderi sau noi inechități.
Instrumentele pe care le vom lansa vor utiliza aceleași reguli pentru toți, vor prezenta ipotezele și limitele calculelor și vor permite compararea situației înainte și după proiect. Rezultatele consultării vor fi făcute publice în formă agregată, cu protejarea datelor personale.

Nu cerem angajaților încredere oarbă. Le oferim datele, instrumentele și dreptul de a decide în cunoștință de cauză. O lege a salarizării pentru Sănătate nu poate fi legitimă împotriva celor care țin sistemul în funcțiune. În egală măsură, nu putem respinge o formă a legii salarizării care ar fi evaluată în mod pozitiv de angajații din sănătate.

15/08/2026

Sindicatul Judetean Solidaritatea Sanitara Giurgiu ureaza la multi ani tuturor sarbatoritilor!

06/08/2026

Sănătatea vorbește cu o singură voce!
Cele două federații reprezentative înaintează modelul comun de salarizare și îl vor apăra prin acțiuni comune

Ministerul Muncii și Parlamentul au acum o soluție legislativă unitară pentru Sănătate. Transpunerea integrală și fidelă a pachetului este condiția comună pentru acceptarea proiectului. Decizia comună este clară, pachetul transmis astăzi Ministerului Muncii trebuind să fie preluat ca întreg, finanțat și transpus în norme obligatorii. Orice eliminare, diminuare sau amânare a elementelor sale esențiale va primi un răspuns coordonat al celor două federații, prin toate formele legale de acțiune sindicală.

Federația „Sanitas” din România și Federația „Solidaritatea Sanitară” din România, singurele federații sindicale reprezentative la nivelul sectorului Sănătate, au înaintat astăzi Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății setul comun de solicitări pentru modificarea proiectului legii salarizării, în partea aplicabilă sistemului public de sănătate.

Documentul nu este o simplă listă de revendicări și nici o colecție de corecții punctuale. El reprezintă o arhitectură legislativă completă, bazată pe grile și coeficienți, clasificarea unităților și a locurilor de muncă, reguli pentru condițiile de muncă și continuitatea serviciilor, protecția veniturilor, finanțarea drepturilor, salarizarea personalului nemedical/TESA, performanța și garanțiile dialogului social.

Noul model valorifică principiile și regulile negociate în anul 2023 de Ministerul Sănătății împreună cu cele două federații reprezentative și consacrate în cadrul contractului colectiv de muncă la nivel de sector. Modelul a fost actualizat prin negocierile și simulările desfășurate în ultimele săptămâni și definitivat în continuarea discuțiilor din 4 august 2026, de la Palatul Cotroceni, mediate de Administrația Prezidențială.

Prin această poziție comună dispare orice posibil pretext privind lipsa unei alternative tehnice sau existența unor solicitări sindicale incompatibile. Ministerul Muncii, inițiatorii politici și Parlamentul au în față o soluție unitară, formulată în texte legislative și susținută de organizațiile care reprezintă angajații din Sănătate la nivel de sector.
Astăzi nu înaintăm o cerere de a relua discuția de la zero, ci soluția comună a sectorului. De acum înainte, fiecare instituție și fiecare partid parlamentar trebuie să spună clar dacă apără angajații și funcționarea sistemului public de sănătate sau dacă își asumă respingerea unei alternative complete, negociate și verificabile.

Un model complet de salarizare, specific sistemului sanitar
Modelul comun reașază salarizarea astfel încât veniturile să reflecte mai bine complexitatea muncii, nivelul de responsabilitate, riscurile asumate, contribuția la continuitatea serviciilor și dificultatea de a asigura personalul necesar. Principalele componente sunt:

1. Diferențierea salariilor de bază după rolul unității sanitare. Unitățile sunt grupate în șase categorii, de la spitalele regionale, strategice și universitare la unitățile medico-sociale, pentru ca salariul de bază să reflecte complexitatea serviciilor și responsabilitatea instituțională.

2. Recunoașterea complexității locului de muncă. Coeficienții sunt majorați suplimentar pentru patru categorii de secții și compartimente. O parte din diferențierea lăsată astăzi aproape exclusiv sporurilor este mutată astfel într-o componentă stabilă: salariul de bază.

3. Grile complete și soluție pentru întreaga echipă. Pachetul cuprinde coeficienți pentru personalul medico-sanitar și auxiliar sanitar și introduce reguli de încadrare pentru personalul tehnic, economic și socio-administrativ/TESA și pentru personalul nemedical din serviciile de ambulanță. Reforma nu poate lăsa în urmă categoriile fără de care unitățile sanitare nu funcționează.

4. Limite minime reale pentru condițiile de muncă. Drepturile aferente riscurilor sunt organizate pe intervale obligatorii iar locurile de muncă pentru condițiile deosebit de periculoase sunt definite în lege. Sunt păstrate recompensele pentru radiații, neonatologie, săli de naștere, laboratoare, condiții grele și zone izolate sau cu deficit de specialiști.

5. Recompensarea corectă a continuității. Modelul menține sporul de tură la 15%, prevede pentru munca din repausul săptămânal și sărbătorile legale un tarif orar suplimentar între 50% și 100%, reașază plata gărzilor și stabilește reguli clare pentru garda la domiciliu și liniile de gardă acoperite prin contracte cu timp parțial. Continuitatea serviciilor medicale nu poate fi tratată ca o resursă gratuită.

6. Protecția venitului și finanțarea garantată. Niciun angajat nu trebuie să piardă din venitul salarial. Pachetul solicită includerea tuturor drepturilor relevante în mecanismul sumelor tranzitorii/compensatorii și continuarea finanțării creșterilor prin CNAS și influențele salariale până la reforma finanțării spitalelor, cu garantarea drepturilor salariale în plată după schimbarea mecanismului.

7. Performanță fără stimulente perverse. Este propus un program-pilot național pentru salarizarea suplimentară în funcție de performanță, cu indicatori care nu pot încuraja suprautilizarea serviciilor, selecția nejustificată a pacienților ori afectarea independenței profesionale. Sunt prevăzute și creșteri de până la 30% din venituri proprii, cu prioritate pentru angajații care contribuie la realizarea lor.

8. Dialog social care produce reguli obligatorii. Regulamentul de sporuri, criteriile de performanță, regulile gărzilor și soluțiile pentru încadrarea personalului trebuie construite cu participarea efectivă și, acolo unde documentul prevede, cu acordul federațiilor reprezentative la nivel de sector. Negocierea nu poate fi înlocuită de o consultare formală după ce deciziile au fost luate.

Trei rezultate obligatorii pentru ca proiectul să poată fi acceptat

a) Nicio scădere a venitului salarial total. Protecția trebuie verificată pe salariul de bază împreună cu sporurile, turele, munca de noapte, gărzile și activitatea din zilele libere, nu doar pe o componentă izolată.

b) Creșteri salariale pentru marea majoritate a angajaților de la intrarea în vigoare. Numărul angajaților menținuți temporar prin sume compensatorii este redus la minimum, iar toți angajații ajung să beneficieze efectiv de creșterea veniturilor, cel târziu începând cu al treilea an de aplicare.

c) Reguli finanțate, transparente și aplicabile. Nicio promisiune nu poate înlocui textul de lege, sursa de finanțare, normele subsecvente și simularea impactului asupra fiecărei categorii de angajați.

Ministerul Muncii și Parlamentul trebuie să răspundă public
Asigurările publice potrivit cărora veniturile nu vor scădea sunt importante, dar nu constituie o garanție juridică. Singurele garanții sunt prevederile adoptate, finanțarea lor și rezultatele unor simulări transparente asupra venitului total.

Cele două federații sindicale reprezentative la nivel de sector solicită:

I. Ministerului Muncii, să integreze integral pachetul în forma consolidată a proiectului, să publice de urgență textul actualizat.

II. Ministerului Sănătății, să susțină public și instituțional arhitectura construită pe regulile convenite în 2023 și să o apere în circuitul tehnic și politic, inclusiv în privința finanțării drepturilor și a actelor subsecvente.

III. Inițiatorilor, partidelor și parlamentarilor: să se pronunțe înaintea votului asupra pachetului ca întreg și, dacă este necesar, să îl transforme în amendamente. Selectarea doar a prevederilor convenabile, cu abandonarea categoriilor profesionale sau a garanțiilor de finanțare, nu reprezintă acceptarea soluției comune.

Sănătatea și-a construit soluția de organizare a sistemului de salarizare. Ministerul Muncii trebuie să o transpună, inițiatorii trebuie să o finanțeze, iar Parlamentul trebuie să și-o asume. Dacă aleg să o respingă, atunci vor fi responsabili de consecințe.
Solicitările comune vor fi apărate prin acțiuni comune

Federația „Sanitas” și Federația „Solidaritatea Sanitară” își asumă apărarea coordonată a acestui model în toate etapele următoare, respectiv negocierea tehnică, dialogul cu inițiatorii, întâlnirile cu partidele și grupurile parlamentare, informarea publică, prezentarea transparentă a efectelor și organizarea acțiunilor sindicale legale necesare.
Cele două federații își păstrează autonomia statutară, iar formele și calendarul concret al acțiunilor vor fi aprobate de structurile de conducere competente. Autonomia nu diminuează însă angajamentul comun, orice refuz de a transpune integral elementele esențiale ale pachetului determinând o reacție coordonată, proporțională cu gravitatea deciziei și cu efectele sale asupra angajaților.

Nu apărăm privilegii și nu cerem conservarea mecanică a unui sistem vechi. Apărăm valoarea muncii, diferențierea justificată între niveluri de complexitate și risc, funcționarea neîntreruptă a serviciilor medicale și capacitatea sistemului public de sănătate de a păstra profesioniștii de care depind pacienții.

Modelul convenit de cele două federații sindicale reprezentative la nivel de sector poate fi găsit în linkul din comentarii.

03/08/2026

Comunicat de presă: Forma convenită la Ministerul Sănătății este pragul minim pentru o lege a salarizării acceptabilă!

Pentru FSSR, forma convenită de cele două federații reprezentative și Ministerul Sănătății nu este o opțiune negociabilă în minus, ci pragul minim obligatoriu de la care proiectul poate deveni acceptabil. Refuzul de a transpune fidel soluțiile comune ar însemna eșecul dialogului social și ar legitima acțiunile sindicale de protest din partea tuturor angajaților din sănătate.

Vineri, 31 iulie 2026 (cu activitatea tehnică prelungită în ziua de sâmbătă, 1 august), Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR), Federația SANITAS și Ministerul Sănătății au făcut ceea ce situația impunea, lucrând împreună, pe texte și simulări, până la identificarea unei variante comune pentru partea din proiectul legii salarizării aplicabilă Sănătății. Propunerile rezultate au fost transmise sâmbătă seara Ministerului Muncii, instituția care asigură coordonarea tehnică a proiectului.
Această convergență schimbă esențial datele dezbaterii. După o perioadă în care metodele sindicale au fost diferite, cele două federații reprezentative la nivel de sector au ajuns la un pachet comun de soluții, construit împreună cu ministerul de resort. Autoritățile nu mai pot invoca lipsa unei alternative tehnice sau absența unei poziții comune a partenerilor sociali din Sănătate.
Poziția FSSR este fără echivoc: susținem numai transpunerea integrală și fidelă a acestei arhitecturi, urmată de verificarea impactului asupra venitului total al fiecărui angajat. Nu acordăm un cec în alb niciunui inițiator și nu declarăm proiectul definitiv înainte ca forma actualizată să fie publicată.

Ce conține forma convenită
Soluția comună reia și dezvoltă logica variantei negociate în anul 2023, instituind diferențele legitime de salarizare dintre unități, locuri de muncă, niveluri de risc și contribuția la continuitatea serviciilor trebuie reflectate într-o combinație coerentă de salarii de bază și drepturi suplimentare. Nu este o simplă corectare de procente, ci o restructurare a salarizării în Sănătate, bazată pe următoarele repere:
1. Coeficienți diferențiați pe categorii de unități sanitare. Față de Legea-cadru nr. 153/2017, care operează cu o diferențiere limitată (ambulanță, unități clinice și unități neclinice) forma convenită introduce o clasificare mai detaliată. Scopul este ca salariul de bază să reflecte mai bine rolul unității în sistemul național de sănătate, complexitatea serviciilor și responsabilitatea asociată.
2. Coeficienți diferențiați pe categorii de locuri de muncă. În interiorul fiecărei categorii de unități, coeficienții sunt diferențiați suplimentar după locul de muncă. Astfel, o parte din diferențele care astăzi sunt lăsate aproape exclusiv sporurilor este mutată într-o componentă mai stabilă și mai predictibilă - salariul de bază – în condițiile în care plafoanele maximale pentru sporurile aferente condițiilor de muncă au scăzut.
3. Transferarea unei părți a recompensei pentru condiții în salariul de bază. În condițiile în care plafoanele nominale ale sporurilor pentru condiții de muncă ar scădea (de exemplu, plafonul maxim posibil de 85% ar deveni 60% în varianta convenită), diferențierea suplimentară a salariilor de bază ar recupera o parte importantă din suma transferată. Efectul trebuie judecat asupra venitului total, nu prin compararea izolată a procentelor aferente sporurilor.
4. Limite minime garantate pentru sporurile de condiții de muncă. Este una dintre liniile roșii susținute constant de FSSR, obținută la negocierile anterioare și preluată în forma finală comună. Înscrierea intervalelor minime în lege protejează dreptul împotriva acordării pur simbolice și împotriva repetării situațiilor apărute în 2018, când unele sporuri au putut coborî la 1%.
5. Reașezarea recompensei pentru continuitate. Forma convenită crește semnificativ plata pentru contribuția la funcționarea neîntreruptă a serviciilor medicale, inclusiv procentul aferent tarifului orar suplimentar pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal și de sărbătoare legală și plata gărzilor.

Ce efecte ar avea forma convenită asupra veniturilor salariale
Impactul individual depinde de categoria unității, locul de muncă, coeficientul aplicabil, sporul concret stabilit în intervalul legal, programul de lucru și regulile viitorului Regulament de sporuri. De aceea, distincția esențială este între scăderea unei componente salariale și evoluția venitului total.
În privința angajaților care erau cei mai afectați de forma inițială a proiectului de lege:
a) Angajații din intervalul actual de spor pentru condiții de muncă 55%–85%
Scenariul-limită de risc privește angajații care îndeplinesc cumulativ trei condiții: au în prezent un spor nominal din intervalul 55%–85%, beneficiază de plafonul maxim de 85%, iar procentul real al sporului( suma efectivă raportată la salariul de bază aflat în plată — depășește 70%). Lor le sunt aplicabile următoarele situații:
a.1) În scenariul prudent, în care viitorul spor ar fi acordat la nivelul minim al intervalului, suma aferentă sporului pentru condiții poate scădea. Simulările utilizate în negociere indică însă compensarea acestei reduceri prin creșterea salariului de bază.
a.2) În scenariul acordării viitorului spor la nivelul maxim, suma aferentă condițiilor de muncă ar crește pentru angajații din primele două categorii de unități sanitare.
Concluzia nu trebuie generalizată mecanic la fiecare angajat deoarece rezultatul individual va fi confirmat numai după publicarea textului, a grilelor și a Regulamentului de sporuri.
b) Angajații care ar putea pierde încadrarea la sporul pentru condiții de muncă
În ipoteza de risc maxim a proiectului, aproximativ 30% dintre angajați ar putea pierde actuala încadrare la un spor pentru condiții (dacă Regulamentul de sporuri nu corectează lista și criteriile). Pentru cei care, simultan, nu intră într-o categorie de unitate sau de loc de muncă ce majorează salariul de bază, creșterea venitului salarial ar putea rămâne limitată la aproximativ 10%. Orice abatere favorabilă de la acest scenariu (păstrarea încadrării, un coeficient superior ori un nivel mai mare al sporului) ar genera o creștere mai mare.

c) Angajații expuși riscului scăderii veniturilor salariale scăderii
Deoarece sumele tranzitorii sau compensatorii nu protejează automat toate componentele variabile ale venitului (în special cele legate de ture, gărzi, noapte și munca în zilele libere), protecția nu putea fi lăsată exclusiv mecanismului compensatoriu.
Forma convenită majorează recompensa pentru lucrul în zilele de repaus și de sărbătoare legală, reducând riscul unei pierderi necompensate. De asemenea, a fost prevăzută includerea, prin arhitectura viitorului Regulament de sporuri, a angajaților aflați în situația drepturilor menținute în „cuantum”, astfel încât această categorie să nu rămână în afara protecției.

Aceasta este condiția minimă, nu forma ideală
Forma comună nu rezolvă automat toate problemele sistemului și nu înlocuiește analiza de impact. Ea este acceptabilă ca prag minim deoarece schimbă arhitectura în direcția cerută constant de FSSR, respectiv diferențiere mai mare în salariile de bază, minime garantate pentru condițiile de muncă, recompensă mai bună pentru continuitate și reducerea dependenței de sume compensatorii.
Testul final pentru FSSR nu-l reprezintă cifra dintr-o grilă izolată, ci venitul total real de pe fluturaș, compus din salariu de bază, condiții, ture, noapte, gărzi și munca în zilele libere și comparat înainte și după aplicarea acestei legi.

Ce urmează și cine trebuie să răspundă
Conținutul convenit a fost transmis Ministerului Muncii. El trebuie preluat integral în forma tehnică actualizată, iar apoi asumat de instituția sau de actorii politici care vor iniția efectiv proiectul. Dacă traseul va fi parlamentar, FSSR va solicita partidelor și parlamentarilor să transforme soluția comună în amendamente și să declare public dacă o susțin.
- Ministerului Muncii îi solicităm să publice forma consolidată și să indice transparent, punct cu punct, ce a preluat din propunerea comună.
- Ministerului Sănătății îi solicităm să apere soluțiile pe care le-a convenit cu partenerii sociali și să nu accepte diluarea lor în circuitul tehnic sau politic.
- Partidelor și parlamentarilor le solicităm să susțină pachetul ca întreg, nu să selecteze doar componentele convenabile, lăsând neprotejate alte categorii profesionale.
- Angajaților din Sănătate le solicităm să apere public această formă minimă, să ceară răspunsuri nominale decidenților și să susțină acțiunile sindicale și civice legale necesare pentru transpunerea ei.

Dacă soluția comună este refuzată, protestul devine apărarea unui rezultat concret
Față de etapa anterioară, natura posibilului conflict se schimbă. Acțiunea nu mai este îndreptată doar spre respingerea unui proiect considerat nesatisfăcător, ci spre apărarea unei variante concrete care ar crește echitatea salarizării, ar anula riscul pierderilor și ar putea produce creșteri reale pentru un număr semnificativ de angajați.
Dacă autoritățile refuză să transpună ceea ce Ministerul Sănătății și cele două federații reprezentative au convenit, responsabilitatea eșecului dialogului social le aparține. În acel moment, acțiunile de protest desfășurate în condițiile legii sunt pe deplin legitime pentru apărarea acestui prag minim. FSSR își va stabili propriile decizii și forme de acțiune prin organele sale statutare, păstrând solidaritatea cu revendicările legitime ale angajaților și autonomia organizațională afirmată public.
Cea mai puternică garanție pentru preluarea restructurărilor negociate este susținerea lor de către angajații din sănătate. Poziționările publice în favoarea formei convenite în partea privitoare la Sănătate îi sporesc șansele de a fi transpusă, asumată și adoptată.

Comitetul Director