Asociatia Pro Natura Galati

19/09/2026

Vă mulțumim tuturor celor care ați fost alături de noi la acțiunea de ecologizare organizată cu ocazia **Zilei Naționale a Curățeniei**! 💚🌍

Prin implicarea, energia și spiritul vostru civic, am demonstrat încă o dată că schimbarea începe cu fiecare dintre noi și că împreună putem face lucruri frumoase pentru natură și pentru comunitate.

Fiecare deșeu colectat, fiecare gest de responsabilitate și fiecare oră dedicată acestei acțiuni au contribuit la un mediu mai curat și la transmiterea unui mesaj important: natura trebuie respectată și protejată.

Le mulțumim voluntarilor, partenerilor, instituțiilor și tuturor celor care au ales să fie parte din această inițiativă. Implicarea voastră ne dă încredere că putem construi o comunitate mai responsabilă și un viitor mai verde.

Împreună am arătat că faptele contează și că, atunci când ne unim forțele, putem transforma grija pentru mediu în rezultate concrete.

Vă așteptăm cu drag și la următoarele acțiuni dedicate naturii!

🌿 Mulțumim pentru implicare!
🌍 Mulțumim pentru exemplul oferit!
💚 Mulțumim că alegeți să protejați natura!

19/09/2026

👏 Artizanul popular din , Paul Buța, va fi prezent cu celebrele sale măști la Serbările consulare 2026, care se vor desfășura la Lyon, în Franța.

Serbările de anul acesta, cu tema "Povești și legende", au loc în celebra piață Bellecour din Lyon, în perioada 26 - 27 septembrie.

Măștile populare meșterite de Paul Buța vor avea un stand special la Serbările consulare, organizate de peste 20 de ani de Primăria Lyon, fiind o bună oportunitate de promovare a țărilor care au reprezentanțe în orașul francez.

Maestrul Paul Buța și-a făcut măștile cunoscute și la celebrul carnaval de la Veneția, unde au fost admirate de zecile de mii de participanți la faimosul eveniment găzduit de orașul italian.

Felicitări, Paul Buța!
Mult succes!

08/09/2026

Iubiți-vă țara!

Bravo Varciu Liviu pentru ca iei atitudine.

03/09/2026

26/08/2026

Buna întrebare!

22/08/2026

𝐅𝐚𝐥𝐞𝐳𝐚 𝐃𝐮𝐧𝐚𝐫𝐢𝐢 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞 :
✅️ modernizare responsabilă - DA
❌️ betonare fără garanții - NU

​Proiectul de modernizare a Falezei Dunării trebuie să însemne punerea în valoare a cadrului natural unic al orașului nostru, nu sacrificarea acestuia.

✅️Susținem pe deplin necesitatea reabilitării și amenajării zonei.
O Faleză lăsată în paragină nu reprezintă o opțiune pentru nimeni.
Cu toate acestea, dezvoltarea urbană nu trebuie să se facă în detrimentul mediului.​ Adevărata valoare a falezei constă în echilibrul dintre infrastructură și spațiul verde.

În forma actuală a proiectului, susținem ferm că:
❌️𝐂𝐨𝐩𝐚𝐜𝐢𝐢 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐞𝐧𝐭̦𝐢 𝐧𝐮 𝐩𝐨𝐭 𝐟𝐢 𝐢̂𝐧𝐥𝐨𝐜𝐮𝐢𝐭̦𝐢 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐮𝐧𝐢 𝐩𝐞 𝐡𝐚̂𝐫𝐭𝐢𝐞:
Cei 694 de arbori adulți și sănătoși propuși spre tăiere oferă deja umbră, oxigen și protecție mediului. Cei 3.000 de puieți promiși vor avea nevoie de zeci de ani pentru a atinge aceeași maturitate și pentru a oferi aceleași beneficii ecologice.
❌️𝐓𝐞𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐢̂𝐧𝐥𝐨𝐜𝐮𝐢𝐫𝐢𝐢 „𝟏 𝐥𝐚 𝟏” 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐜𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐭𝐚̆:
Deși cifrele figurează în Acordul de mediu, documentul nu include garanții privind rata de supraviețuire a noilor plantații, mentenanța pe termen lung sau înlocuirea puieților care nu se vor adapta. Fără aceste măsuri, cifrele rămân simple statistici.
✅️𝐍𝐞 𝐝𝐨𝐫𝐢𝐦 𝐨 𝐅𝐚𝐥𝐞𝐳𝐚̆ 𝐢̂𝐧𝐠𝐫𝐢𝐣𝐢𝐭𝐚̆, 𝐧𝐮 𝐩𝐫𝐞𝐩𝐨𝐧𝐝𝐞𝐫𝐞𝐧𝐭 𝐛𝐞𝐭𝐨𝐧𝐚𝐭𝐚̆:
Modernizarea trebuie să pună pe primul loc conservarea fondului vegetativ existent și extinderea responsabilă a spațiilor verzi.

​⚠️Demersul nostru nu își propune să blocheze investițiile, ci să se asigure că proiectul final va livra o faleză verde și adaptată nevoilor comunității.

⏰️Lucrările merg înainte, ceasul ticăie.

👀​Continuăm să monitorizăm pas cu pas fiecare etapă a lucrărilor de pe Faleză. Respectarea termenelor și calitatea execuției sunt esențiale pentru Galați.

19/08/2026

„Lucrez în construcții. De curând am terminat un proiect de infrastructură într-un parc. Toți copacii de pe lângă noi au fost protejați. Aveam un copac mare pe lângă care a trebuit să lucrăm. Dacă voiam să-l tăiem: 100.000 de lire. Unul singur."

Ne-a scris Tudor, un gălățean care lucrează în Marea Britanie.

Autoritățile de acolo folosesc o metodă numită CAVAT. Fiecare arbore public primește o valoare, calculată după diametru, specie, stare și după câți oameni trăiesc în jurul lui. Dacă îl tai, plătești acea valoare, iar banii se duc în plantări noi.

Metoda a apărut pentru că vechiul sistem nu funcționa. Înainte, pentru un arbore tăiat se ofereau doi sau trei puieți. S-a renunțat la el.

Pe Faleza Dunării se elimină 900 de arbori și se plantează 3.020 de puieți. Trei virgulă trei pentru fiecare arbore tăiat.

Exact sistemul pe care britanicii l-au abandonat.

Iar în documentația proiectului, valoarea celor 900 de arbori este zero. Nu pentru că nu ar valora nimic. Pentru că nimeni nu i-a evaluat vreodată.
Iar despre restul ecosistemului din jurul lor, nicio vorbă; ca și cm fazanii, aricii și restul animalelor n-ar exista.

17/08/2026

Hai să ne lămurim şi cu afirmaţia, lansată de administrația locală prin toate canalele, inclusiv prin spusele primarului, că proiectul Falezei a stat 900 de zile în dezbatere publică de mediu.

Ei se raportează la momentul August 2023, când Primăria a anunţat că s-a solicitat acordul de mediu şi că a depus memoriul proiectului (primul pas ȋn procedura de mediu).

Haideţi să vedem, ȋnsă, ce anume a fost la dispoziţia publicului din acel moment.
În primul rând, am vrea să facem limpede faptul că memoriile (implicit memoriul din 2023) nu sunt documente destinate dezbaterii publice, chiar dacă sunt accesibile public. Tocmai de aceea legea însăși cere, după memoriu, un raport separat și o dezbatere publică.

Apoi, memoriul ȋn speţă propunea ȋntr-adevăr un număr de 1044 (nu 900 ca ȋn varianta finală) de arbori pentru tăiere, fără a clarifica ȋnsă despre ce arbori vorbim şi fără a propune un impact cuantificat şi analitic asupra mediului.

În plus, anunţul privind demararea procedurii de mediu este făcut printr-un anunţ publicitar ȋn Jurnalul Naţional, adică ȋn mod marginal, ȋntr-un ziar de Bucureşti, un mod specific de a proceda când vrei să nu ştie nimeni şi să nu te deranjeze nimeni.

Este esenţial să ȋnţelegem, ȋnsă, că elementul cu adevărat destinat dezbaterii publice (pentru care legea cere explicit dezbatere, inclusiv dezbatere directă, şi un rezumat netehnic) este raportul de impact asupra mediului (RIM)

Dezbaterea cu public asupra RIM se desfăşoară abia ȋn ianuarie 2025.

Mai simplu spus, vreme 488 de zile din cele 900 nu a existat vreun raport de mediu disponibil pentru dezbatere, ȋntrucât acest raport a apărut abia în decembrie 2024.
Și acum partea cea mai gravă.

Au existat două RIM-uri diferite, nu unul singur.

Primul RIM — cel dezbătut public, ȋn ianuarie 2025 — propunea tăierea a 1.044 de arbori (la fel ca ȋn memoriul de prezentare).

Al doilea RIM — cel pe baza căruia s-a semnat acordul de mediu, în martie 2026, cel după care se lucrează acum pe șantier — propune tăierea a 900 de arbori și schimbă și alte elemente esențiale ale proiectului.

Cele două RIM-uri nu sunt variante minore ale aceluiași document. Sunt substanțial diferite, iar acordul de mediu s-a dat pe baza celui de-al doilea RIM, nu pe baza celui dezbătut public.

Al doilea RIM a fost făcut public cu doar 42 de zile înainte de semnarea acordului. Fără nicio dezbatere şi fără niciun comentariu înregistrat din partea publicului.
Concluzia e simplă şi evidentă.
Gălățenii nu s-au pronunțat niciodată pe proiectul care se construiește acum.

S-au pronunțat pe un proiect vechi, care între timp a fost înlocuit fără nicio nouă consultare publică.

Asta nu e transparență. E o formalitate bifată în grabă, cât mai departe de ochii oamenilor

12/08/2026

Protecția arborilor reprezintă o măsură esențială pentru conservarea și dezvoltarea infrastructurii verzi, atât în mediul urban, cât și în zonele periurbane. Arborii existenți constituie o resursă naturală importantă, cu rol în ameliorarea microclimatului, reducerea temperaturilor, retenția apelor pluviale, îmbunătățirea calității aerului, protejarea solului și menținerea biodiversității.

On Tuesday, New York City launched its first “Urban Forest Plan” wi...

08/08/2026

Să vorbim puţin mai aplicat despre ancheta socio-urbanistică din iunie 2021.

Primăria a invocat-o ca parte a fundamentării viitorului PUZ.
Documentația PUZ afirmă că asemenea studii trebuie să evidențieze „opțiunile populației cu privire la dezvoltarea urbanistică a zonei”.
Problema, după cm am arătat ȋn postarea anterioară, este că, în timp ce ancheta era încă în desfășurare, Primăria lansase deja achiziția pentru DALI și proiectul tehnic, pe baza unui caiet de sarcini care prevedea foarte concret principalele intervenții.
Așadar, este imposibil de susţinut că răspunsurile cetățenilor au stat realmente la baza conceperii proiectului.

Mai există însă o problemă: ancheta însăși era slab construită pentru a decide ce fel de Faleză doreau oamenii.
Respondenții nu au avut de ales între variante clare: intervenție minimală, una moderată sau transformare amplă. Au fost întrebați mai ales despre probleme, nemulțumiri și lucruri pe care ar dori să le vadă îmbunătățite.

Cu toate acestea, am analizat cantitativ cele aproape 1000 de răspunsuri la întrebarea privind direcțiile de intervenție.
Rezultatul este mai mult decât interesant: 50,3% dintre răspunsuri folosesc un vocabular restaurativ/prudent (curățare, întreținere, îngrijire, refacere, reabilitare, consolidare, protejare, plantare) şi doar 13,4% conțin un vocabular clar intervenționist (construcții noi, extindere, investiții majore, pontoane, port, croaziere și alte intervenții de acest tip).

Dacă luăm ȋn considerare numai răspunsurile care merg într-o singură direcție, diferența este și mai mare: 42,9% exclusiv restaurativ/prudent, față de 6,1% exclusiv intervenționist.

Aşadar, în măsura în care răspunsurile oferă totuși indicii, ele înclină mult mai clar către curățarea, întreținerea, repararea și protejarea Falezei existente decât către o transformare urbanistică amplă.
Mai simplu spus, dacă ar fi fost realmente luată ȋn considerare, ancheta ar fi indicat mai degrabă direcţia contrară de dezvoltare a proiectului decât cea aleasă de Primărie.

Ca să ştiţi, dragi gălăteni, cam cât a contat opinia voastră.