Satul Crihalma se află în estul Podișului Hârtibaciului, sub Dealul Doscior , intr-o zona de de șes care se întinde până lângă raul Olt, fiind străbătut de un afluent al acestuia, Pârâul Crăița. Din punct de vedere administrativ, aparține comunei Comăna, județul Brașov . Numele satului provine din maghiară: Kiralyhalma - Dealul Regelui (Kiraly-rege, halma-deal); în germană: Konigsberg - Dealul
Regelui. Prima atestare documentară, cunoscută până acum, a satului Crihalma este la 19 martie 1396, dată la care acesta se afla în stăpânirea unor mici nobili. Prin actul respectiv părți din satul Galați, Crihalma și Văleni ale răposatului Petru zis Tykus erau date acum lui Sandor de Kysdi. Coroborarea de date istorice zonale și toponime locale (Dealul Crăiței, Gruiul lui Crai, Valea Crăiței, Fântânița Doamnei) cu legenda după care o crăiasă, care a domnit în regiunea aceasta, a clădit aici o cetate, iar cetatea a fost mutată, pe umeri, de uriașii răsculați, în Cohalm-Rupea sugerează o vechime mai mare a localității. Cetatea Rupea fiind atestată documentar în 1324, existența satului Crihalma ar trebui căutată înainte de acest an ...
În secolele al XV-lea și al XVI-lea, satul Crihalma își schimbă de mai multe ori proprietarul. În 1432 voievodul Transilvaniei Roland Lepeș confirmă dobândirea de către Andrei de Vurpăr a unor părți din Crihalma de la Nicolae Zakadeky A3, iar în 1482 voievodul Ștefan Bathori dă pământul de la Crihalma nobilului Petri de Koppan A4. Acesta din urmă, vinde în 1511, proprietatea sa din Crihalma boierului din Comăna Țării Făgărașului, Matei Mailat, tatăl voievodului transilvan Ștefan Mailat, satul rămânând în proprietatea familiei Mailat (a fraților Ștefan și apoi Dumitru Mailat) până în 1570. Din 1570, când o fiică a lui Dumitru Mailat s-a căsătorit cu groful Adam Petki din regiunea Ciuc, până în 1921 când s-a înfăptuit reforma agrară, timp de 350 de ani, familia Petki stăpânește satul Crihalma. Aproape o jumătate de mileniu satul Crihalma a fost, până în 1853-1854, sat de iobagi legați de moșia grofului, pe care nu o puteau părăsi. Situarea în imediata vecinătate a Țării Făgărașului, de care era despărțit doar de râul Olt, precum și stăpânirea sa, mai bine de o jumătate de secol, de către familia românească Mailat a făcut ca satul să-și păstreze spiritul românesc. Crihalma este satul in care a luat nastere in sezatori, , acum mai bine de 100 de ani, in timpul Primului Razboi Mondial, jocul " Fecioreasca fetelor din Crihalma " , joc jucat azi de majoritatea ansamblurilor folclorice profesioniste din tara si nu numai . Dacă deschizi aproape orice poartă în Crihalma, afli că în curtea aceea a existat o fată sau o femeie care a jucat "Fecioreasca fetelor " joc care s-a transmis din generatie in generatie , pana in zilele noastre , in forma autentica , prin grija femeilor si fetelor din sat si sub coordonarea invatatorilor din sat - inv. Cucu Ileana iar in ultimii 40 de ani , a dnei. Jocului fetelor din Crihalma - "Fecioreasca fetelor " i-a fost dedicata si o carte , adevarata lucrare de cercetare , semnata de prof. coregraf Vasile Stoia din Sibiu si prof. Viorel Nistor din Arad . Cartea a fost editata si tiparita la editura Global Media din Sibiu iar lansarea ei avut loc , in prezenta crihalmenilor imbracati cu haine autentice din Crihalma , in data de 03.11.2022 - in Pivnita Mare din Cetatea Fagaras . Crihalma , este un sat tipic ardelenesc, cu oameni harnici si buni , unde inca se pastreaza obiceiurile cu cinste si mandrie si ne imbracam romaneste ori de cate ori se iveste o ocazie !!!
