30/06/2026
Uneori, în centrele de terapie, printre evaluări, planuri de intervenție, teme și zile grele, se nasc povești pe care nu le poți explica în cuvinte.
Doar le trăiești. ❤️
Pe Mihai îl știm de când era un băiețel de puțin peste 4 ani.
L-am văzut crescând încet, etapă cu etapă, victorie cu victorie.
Au fost ani în care fiecare pas înainte a însemnat enorm. Ani în care s-a muncit mult, în liniște, fără aplauze. Ani în care au existat și oboseală, și frici, și momente în care drumul părea prea greu.
Dar Mihai nu s-a speriat niciodată.
De nimic.
A mers înainte chiar și atunci când îi era greu. A muncit chiar și atunci când simțea că nu mai poate.
Și a avut lângă el oameni care au ales să creadă în el în fiecare zi.
Astăzi, Mihai a promovat examenul de la finalul celor 8 clase cu media 8,52 — 9,15 la Limba Română și 7,90 la Matematică.
Iar noi am plâns.
Pentru că uneori emoția vine peste tine exact atunci când îți amintești de unde a plecat un copil.
Alături de el a fost Cristina — omul care l-a pregătit și l-a însoțit în toți acești ani. Uneori foarte aproape, alteori de la distanță, dar mereu acolo. Mereu atentă. Mereu prezentă. 🤍
Astăzi, Mihai este un adolescent de care suntem incredibil de mândre.
Și poate că cea mai importantă lecție pe care ne-o dă tuturor este aceasta:
Un copil care are lângă el oameni care cred cu adevărat în el poate ajunge mai departe decât își imaginează lumea.
Da, se poate.
Cu răbdare.
Cu muncă.
Cu oameni potriviți.
Cu iubire.
Și cu un copil care nu renunță.
