Fundatia AER

Fundatia AER Este primul ONG înființat în România, pe 27.12. 1989 și cel mai activ ONG din Oltenia !! TC.230605

24/02/2026
24/02/2026
17/02/2026

Despre alimentaţia ... sănătoasă sau stimulată chimic,

Exemple de alimente bune : Exemple de alimente dăunătoare :

-untura de porc şi slănina, - carnea de animale hrănite forţat,
-oule de la păsări hrănite normal, - oule de la păsări stimilate,
-legume şi fructe curate , - cartofi prăjiţi,
-mierea de albine, curată, - siropuri ... stimulate comercial,
-uleiul extravirgin de măsline, - pâinea albă, cu ...ingrediente
- brânzeturi fără carbohidraţi, - fast food-uri stimulate chimic,
-ciocolată neagră, - îngheţată colorată.

Exemplele de mai sus sunt preluate dintr-un material preluat de pe internet ;i comparat cu oferta de pe piaţă.
Deci, am ajuns într-o perioadă de criză pentru alimentaţia sănătoasă a populaţiei fiindcă produsele agroalimentare şi produsele din zootehnie nu mai corespund criteriilor de calitate, în cea mai mare parte, probabil.
Creşterea populaţiei pe Terra şi reducerea producţiei din agricultură şi zootehnie, datorată schimbărilor climatice, se va agrava dacă nu se aplică măsurile din strategiile de Dezvoltare Durabilă din România, din Uniunea Europeană şi ONU !!
Gradul de chimizare a produselor alimentare se observă şi din multilpicarea numărului de farmacii, de cel puţin cinci ori în ultimii 30 de ani !! Aceasta arată că şi numărul oamenilor bolnavi s-a mărit, dovedit şi de înmulţirea numărului de spitale !!
Oponenţa agricultorilor europeni faţă de produsele MERCOSUR confirmă, pe fond, teama fermierilor de concurenţa comercială care se va produce , dar şi gravitatea chimizării produselor agroalimentare !!
Rezultatul unor asemenea demersuri ar trebui să fie revenirea la o producţie agroalimentară cât mai sănătoasă şi neimportarea produselor falsificate !!
Dar cui să-i spui ? Majoritatea decidenţilor noştri guvernamentali sunt ori incapabili pentru posturile ocupate, ori nu au puterea de protejare a populaţia pe care o reprezintă şi care le asigură salariile, indemnizaţiile şi alte facilităţi !!
ONG-urile sunt Organizaţii Non Guvernamentale şi nu Cotra Guvernamentale, sunt adevărate ”Sindicate Civice” care arată unele deficienţe guvernamentale, în măsura specializării şi devotamentului lor pentru misiunile asumate !!
ONG-ul nostru, Fundaţia Acţiunea Ecologică Română contribuie de peste 36 de ani, din 27 decembrie 1989, cu sugestii şi exemple prin proiecte-pilot sau prin proiecte demonstrative ( peste 18 proiecte majore ) pentru o mai bună organizare guvernamentală, inclusiv în producţia agro-alimentară nepoluată (ex. proiectul nostru cu finanţare PHARE, “Eco Irigaţii cu apă din Dunăre”, în 2007-2008).
Noi informăm şi consultăm opinia civică dând exemple de bună practică, ca organizaţie civic-ecologică bazată pe o morală creştină şi pe o fundamentare ştiinţifică compatibilă cu Ecologia Sistemică şi cu obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale României, UE şi ONU !!
În producţia de alimente agro-alimentare nu avem expertiză, dar prin acţiunile pentru Protecţia Mediului Natural (Sol, Apă, Aer, Floră şi Faună) susţinem implicit producţia şi aprovizionarea cu Produse Alimentare Sănătoase ( PAS ) , aceasta fiind principală condiţie pentru sănătate publică.
În final, pentru o scurtă consultare civic-ecologică, pentru perioada ultimiilor 20 ani, vă rugăm să contribuiţi şi Dvs. cu răspunsuri la următoarele întrebări:
1. Creşterea numărului de farmacii se datorează :
a) ofertei investitorilor, b) nevoile populaţiei , c) alte cauze,
2. Calitatea produselor alimentare (carne, lactate, zarzavaturi) a scăzut cu : a) 20 % , b) 30%, c) mai mult,
3. Cauze pentru reducerea calităţii produselor alimentare:
a) interesul comercial pentru cantitate şi mai puţin pentru calitate, b) lipsa controlului de calitate sau control formal şi negociat, c) reducerea potenţialului de producţie datorită schimbărilor climatice.
Mulţumesc pentru răspuns , care poate fi notat ca de ex: 1b, 2c, 3b, 3c şi trimis pe adresa “presedinteaer"gmail.com”.
Teclu Codreşi, Craiova, 11.02.2026

01/01/2026

Raport civic-ecologic pentru 36 de ani, 1989–2025 / sinteză

Constituirea ONG-ului:
A fost înființat pe 27 decembrie 1989 la Fabrica de Avioane din Craiova printr-o ședință specifică momentelor revoluționare de atunci, inițiată la Atelierul de Proiectare-Trasare-Loft coordonat de matematician principal Teclu Codreși.
Baza legală de constituire a fost o lege veche, din perioada interbelică, legea nr. 21 din 1924, o lege de o puternică morală civică pe care am făcut tot posibilul să o respectăm.

Obiectivul Fundației AER : contribuții la păstrarea și la refacerea Echilibrului Ecologic ( echitate în societatea umană și protecția sau reconstrucția mediul înconjurător) necesare pentru Dezvoltarea Durabilă pe Terra ( o dezvoltare socială, economică și ecologică care satisface nevoile prezentului, dar și ale generațiilor viitoare).

Programe pentru realizarea obiectivului :

Programul 1 - Pentru educație civic-ecologică și urbanism ecologic, cu următoarele exemple de proiecte : 1.1 - acțiuni de educație civic-ecologică a tinerilor, elevii de liceu sau studenți, prin simpozioane și plantații de primăvară, 1.2 - acțiuni pentru păstrarea curățeniei și valorificarea materialelor refolosibile, precum proiectul Acțiunea ECOS, co-finanțat din SUA pentru Colectarea Selectivă a Deșeurilor Urbane din Craiova, în perioada 2003 – 2004 , program de curățenie urbană aplicat ulterior de firma IRIDEX, 1.3 – sprijin în managemetul Asociațiilor de Proprietari din Craiova, Calafat și din Tg. Jiu, pentru transformarea Asociațiilor de Locatari în Asociații de Proprietari și pentru calificarea a peste 340 de administratori pentru Asociații de Proprietari, denumite mai recent și Condominii,

Programul 2 – Cercetare fundamentală în domeniul ”Ecologie Sistemice” (Știința Mediului sau Managementul Ecosistemelor) - un subdomeniu al Ecologiei Generale, unde am plecat de la actualizarea definiției antice și etimologice a Ecologiei (ECOS-casă, curte și LOGOS-știință). Domeniul Ecologiei Sistemice, structurat pe patru medii fundamentale (susținute de noi încă din 1992) corespunde și noilor programe universitare, precum ”Știința și Ingineria Mediului”,

Programul 3 - Învățământ particular, de calitate, prin care am înființat și coordonat: 3.1 - Universitatea Ecologică din Craiova (1999-2004, după care am transferat studenții la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, continuând ca un Centru de Invățământ la Distanță, 3.2 - Postliceala Ecologică Sf. Ștefan din Craiova ( care a funcționat cu rezultate de prim nivel regional și național din 1999 până în august 2018 când pentru durabilitate și încredere am transferat-o gratuit (donată) la Mitropolia Olteniei), 3.3 - Postliceala Ecologică din Calafat ( a funcționat între 2000 și 2006 când am închis-o noi din cauza unei frecvențe slabe a elevilor la practica din spital sau din Vama Calafat,

Programul 4 : Proiectare - implementare a peste 18 proiecte, din surse proprii sau prin co-finanțare de la Guvern, UE și din SUA , cu un buget total de 3,7 milioane euro. Menționez aici următoarele proiecte: 4.1 – Școala Civic-Ecologică din Oltenia, finanțat de la Guvernul României, în perioada 2007 – 2008; 4.2. – Acțiunea Danubius 2007, co- finanțat prin PHARE în perioada 2007-2008, elaborat de noi și implementat în colaborare cu UBB din Cluj-Napoca; 4.3. - Studiu pentru Ecoirigații, cofinanțare prin PHARE CBC, tot în perioada 2007-2008, proiect pe care l-am implementat în colaborare cu Universitatea din Craiova, pe un teren din Bechet de lângă Dunăre,

Programul 5 : Cercetare-inovare pentru contribuții la găsirea unor soluții tehnice care să reducă diferitele tipuri de poluare a Mediului local, regional, național sau internațional. Am început această activitate după 2019 și am depus două cereri de brevet de invenție, la OSIM București care au fost publicate în monitoarele oficiale nr. 1/2024 ( cu tema ”Eco Stocarea Energiilor Regenerabile – ESER Arhimede”) și în buletinul nr. 2/2024 unde a fost publicat procedeul ”Transport feroviar silențios și sigur” . Acum pregătim două teme de procedeu pentru stocarea nepoluantă sau ”verde” pentru ”energiile verzi” – energiile regenerabile de la soare, vânt etc, energii gratis sau mai ieftine și nepoluante.

Exemple de publicații pentru contribuții la educația ecologică: 1- Pliante de informare, începând din 1991, pentru educație civic-ecologică și pentru documentarea unor autorități locale sau naționale, 2- Informări publice începând din ianuarie 1990, 3- Comunicări făcute la simpozioanele organizate de noi în țară sau în zona transfrontalieră și în Europa unde eram invitați, ca de exemplu la Simpozionul european al societății academice și al societății civice, de la Berlin, în 2007, unde președintele ONG-ului a prezentat tema ”Conversia Ecologică pentru Dezvoltarea Durabilă” , pe baza tezei de la master în Știința Mediului / Ecologie Sistemică susținută la UBB din Cluj-Napoca în 2005, 4- Câteva cărți editate, revista Fundației AER și revista Școlii Postliceale Ecologice Sf. Ștefan din Craiova.

Concluzii : 1. Consider că în cei 36 de ani de activități eficiente ( acțiuni ) realizate cu echipe de lucru sau pe departamente / programe, am obținut rezultate bune și foarte bune, așa după cm am prezentat mai sus, sintetizând ațâția ani, 2. Aceste rezultate au fost obținute prin devotament comun, de echipă sau departament, cu multe eforturi și cu prea mult consum de timp, mai ales din timpul familiei președintelui, 3. ONG-ul nostru - Fundația AER, mulțumește tuturor colaboratorilor și speră să apară și alte ONG-uri cu potențial pentru colaborări și contribuții la Dezvoltarea Durabilă locală și internațională, dezvoltare fundamentată pe Ecologia Sistemică ( domeniu științific managerial bazat pe ecosisteme umane și sub-ecosisteme umane ) !!

Președinte fondator,
Prof. mat. eco. Teclu Codreși Craiova, 27 decembrie 2025

17/10/2025

Preluare si postare >>> Rețeaua invizibilă a cercetării de stat din România: 178 de entități și salarii colosale
Publicat: 02 iun. 2025, 09:44, de Andrei Ceausescu, în ECONOMIE
Rețeaua invizibilă a cercetării de stat din România: 178 de entități și salarii colosale
România are 113 institute de cercetare, 12 centre de cercetare, 48 de stațiuni de cercetare, o editură, o revistă și chiar și o unitate militară care figurează ca „unitate de cercetare”. În total, 178 de entități finanțate din bani publici în domeniul cercetării, potrivit unei analize făcute de fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui.
Aceste instituții aparțin sistemului de cercetare de stat și sunt finanțate integral din bugetul public. Năsui atrage atenția că în spatele fiecărei linii din listă se află organigrame complete – conducere, secretariat, șoferi, clădiri, logistică. Fiecare dintre aceste instituții este ordonator de credite, adică gestionează bugete proprii.

Bani publici, transparență minimă
Pentru o parte din aceste instituții, Năsui spune că se află în procese în instanță pentru a obține informații despre salariile angajaților. Deși funcționează din bani publici, multe dintre ele refuză să ofere detalii despre cm sunt cheltuiți acești bani.

„Cele mai mari salarii din statul român se găsesc în aceste institute, cel puțin din ce am descoperit eu. Unele depășesc salariul președintelui SUA, iar în anumite cazuri chiar și totalul salariilor tuturor miniștrilor din Guvern la un loc”, afirmă fostul ministru.

Deputații USR Prună și Năsui propun eliminarea taxelor temporare rămase definitive
12:22, 30.09.2025 • POLITICĂ
Deputații USR Prună și Năsui propun eliminarea taxelor temporare rămase definitive
Care este scopul acestor instituții?
Deși misiunea oficială a acestor institute este cercetarea, Năsui sugerează că în realitate scopul principal este salarizarea și asigurarea de posturi de conducere pentru persoane cu conexiuni politice. El atrage atenția și asupra suprapunerii tematice a multor institute, ceea ce sugerează o dublare inutilă a activităților.

„Ei tot cercetează de 35 de ani. Ce cercetează? Care e rezultatul? Vă las pe dumneavoastră să ziceți”, spune Năsui.

Salarii lunare de peste 40.000 lei
Potrivit informațiilor publice disponibile pentru anul 2024, unii directori de institute din rețeaua celor 178 de INCD-uri aflate în coordonarea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) au obținut salarii nete lunare care variază între 28.000 și 42.000 lei.

Printre cele mai mari venituri se numără:

INCD Turbomotoare COMOTI București: aproximativ 42.000 lei/lună

INCD pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă (INSEMEX) Petroșani: peste 39.000 lei/lună

INCD Delta Dunării – INCDDD Tulcea: aproximativ 32.000 lei/lună

INCD pentru Ecologie Industrială – ECOIND: în jur de 28.000 lei/lună

Institutul Național de Fizica Pământului (INFP): peste 23.000 lei/lună

Aceste sume sunt de 4 până la 8 ori mai mari decât salariile obținute de cercetători, ingineri și alți specialiști din cadrul acelorași instituții.

Cum sunt posibile aceste venituri?
Veniturile directorilor sunt stabilite prin contracte de management aprobate de ministerul de resort și sunt finanțate în parte din veniturile proprii ale institutelor, în parte din contractele cu statul sau din fonduri europene. În multe cazuri, directorii cumulează salariul de bază cu indemnizații de conducere și venituri din proiecte în care figurează ca experți.

Un exemplu este directorul general al INCDDD Tulcea, Marian Toader, care, pe lângă salariul net, a încasat și venituri din poziția de expert în proiecte de cercetare, însumând peste 245.000 lei într-un singur an, potrivit declarațiilor de avere analizate de publicația Fanatik.

Nu toți sunt vinovați
Totuși, Năsui nu generalizează complet. El recunoaște că a întâlnit în aceste instituții și cercetători autentici, care își fac treaba cu dedicare, dar subliniază că fondurile importante nu ajung la ei, ci la „nomenclatura politică” care a ajuns să conducă cercetarea românească.

De ce nu dispar aceste entități?
Numărul agențiilor și instituțiilor crește anual, iar niciuna nu dispare vreodată, notează Năsui. Motivul? Sunt create nu pentru performanță științifică, ci pentru a oferi locuri bine plătite oamenilor politici și celor conectați la sistemul politic.

Lista completă
Năsui publică o listă de 178 de entități care acoperă toate domeniile – de la pomicultură, textile, sociologie, viticultură, turism, spațiu, lingvistică, filozofie, până la irigații sau tehnologii nucleare. Lista include inclusiv stațiuni agricole și zootehnice, institute academice, unități militare sau oficii obscure și centre documentare.

Lista integrală este publicată de fostul ministru și evidențiază complexitatea și dimensiunea aparatului de cercetare de stat.

1. Institutul de Cercetare a Calității Vieții
2. Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului
3. Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
4. Institutul de Drept Public și Științe Administrative al României
5. Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale
6. Institutul de Sociologie
7. Institutul de Etnografie și Folclor
8. Institutul Limbii Romane
9. Institutul de Cercetări Eco-Muzeale
10. Institutul de Cercetări Avansate Interdisciplinare
11. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști
12. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor
13. Institutul de Cercetare și Producție pentru Cultura și Industrializarea Sfeclei de Zahar și Substanțelor Dulci
14. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Industrializarea și Marketingul Produselor Horticole
15. Casa Oamenilor de Știință
16. Centrul de Cercetări Financiare și Monetare Al Academiei Romane
17. Institutul de Speologie
18. Institutul de Studii Sud-Est Europene
19. Institut pentru Prognoză Economică
20. Centrul de Informare și Documentare Economică
21. Institutul de Economie Agrară
22. Institutul de Economie Mondială
23. Institutul de Economie Națională
24. Institutul Național de Cercetări Economice
25. Centrul de Economia Industriei și Serviciilor
26. Centrul de Economie Montană
27. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie
28. Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurala
29. Institutul de Cercetări Socio-Umane
30. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor
31. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor
32. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatica Pescuit și Acvacultura
33. Institutul de Statistică Matematică și Matematică Aplicată
34. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare in Sudura si Încercări de Materiale
35. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului
36. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii
37. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutica
38. Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare pentru Ecologie Industriala
39. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Tehnica
40. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare și Încercări pentru Electrotehnica
41. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile și Pielărie
42. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare in Turism
43. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrica
44. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală
45. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare
46. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă
47. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației
48. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare in Domeniul Patologiei si Științelor Biomedicale
49. Institutul Geologic al României
50. Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale
51. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă
52. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială
53. Institutul de Științe Spațiale
54. Institutul Astronomic
55. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină
56. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice
57. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare
58. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare
59. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică
60. Institutul de Cercetări Biologice
61. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism si Dezvoltare Teritorială Durabilă
62. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare În Silvicultura
63. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie
64. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice
65. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie
66. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara
67. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor
68. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului
69. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării”
70. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protecția Mediului
71. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronica și Tehnica Măsurării
72. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina
73. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații Destinate Agriculturii si Industriei Alimentare
74. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie si Materie Condensata
75. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof si Sfecla de Zahar
76. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronica
77. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale Neferoase si Rare
78. Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvica
79. Centrul European de Studii în Probleme Etnice
80. Centrul de Cercetare Documentare și Promovare Constantin Brâncuși
81. Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială
82. Institutul Bucovina
83. Institutul de Antropologie
84. Institutul de Arheologie
85. Institutul de Biochimie
86. Institutul de Biologie
87. Institutul de Chimie
88. Institutul de Chimie Fizică
89. Institutul de Chimie Macromoleculară
90. Institutul de Chimie Organică și Supramoleculară
91. Institutul de Biologie și Patologie Celulara
92. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură
93. Institutul de Cercetări Juridice
94. Institutul de Filozofie și Psihologie al Academiei Române
95. Institutul de Fizică Atomică
96. Institutul de Geodinamică
97. Institutul de Geografie
98. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Romanesc
99. Institutul de Istoria Artei
100. Institutul de Istorie a Religiilor
101. Institutul de Istorie
102. Institutul de Istorie și Teorie Literară
103. Institutul de Lingvistică
104. Institutul de Matematică
105. Institutul de Mecanica Solidelor
106. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură și Floricultură
107. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație
108. Institutul de Cercetare-Dezvoltare și Inovare Politehnică
109. Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică
110. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetica și Resurse Montane
111. Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură
112. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură
113. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Horticolă
114. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură
115. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa
116. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu
117. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă
118. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricola Brăila
119. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricola Oradea
120. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricola Podu Iloaiei
121. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricola Secuieni
122. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricola Simnic – Craiova
123. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricola Suceava
124. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricola Teleorman
125. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricola Tulcea
126. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricola Turda
127. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricola Valu Lui Traian
128. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof Tg Secuiesc
129. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Arad
130. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu
131. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bubalinelor Sercaia
132. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Caransebeș
133. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Popăuți
134. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Secuieni Bacău
135. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura
136. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura Bacău
137. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet
138. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Constanta
139. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iași
140. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura și Vinificație Blaj
141. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura și Vinificație Bujoru
142. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura și Vinificație Iași
143. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura și Vinificație Minis
144. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura și Vinificație Murfatlar
145. Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricola Mărculești
146. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricola Lovrin
147. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului Mircea Motoc
148. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor
149. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri
150. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura
151. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura
152. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura și Vinificație Drăgășani
153. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura și Vinificație Odobești
154. Stațiunea de Cercetări Sericicole Băneasa
155. Stațiunea de Dezvoltare Pomicola
156. Stațiunea de Dezvoltare Pomicola Dolj
157. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Vaslui
158. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Timișoara
159. Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole
160. Institutul de Virusologie
161. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură
162. Institutul Național de Cercetare pentru Sport
163. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară
164. Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală
165. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului Din Romania
166. Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului
167. Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale
168. Institutul pentru Tehnologii Avansate
169. Institutul de Cercetare și Inginerie Tehnologica pentru Irigații și Drenaje
170. Centrul Național de Studii Mihai Eminescu
171. Unitatea Militară 02512M Centrul de Cercetare și Inovare pentru Forțele Navale
172. Centrul de Cercetări Biologice Jibou
173. Centrul de Cercetare-Dezvoltare pentru Biostimulatori Bios
174. Agenția de Administrare a Rețelei Naționale de Informatică pentru Educație și Cercetare
175. Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989
176. Institutul Român pentru Drepturile Omului
177. Editura Academiei Române
178. Revista Academică.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmărește Puterea.ro și pe canalul de WhatsApp

29/08/2025

Mesaj de la Greenpeac

Către cetățenii cu responsabilitate morală pentru generațiile următoare

Vreau să-ți vorbesc despre un studiu recent care sugerează că tăierea la ras, adică exploatarea forestieră totală a unei porțiuni de pădure, poate face ca inundațiile să fie de până la 18 ori mai frecvente. Studiul a fost condus de Universitatea din British Columbia și a analizat una dintre cele mai vechi exploatări forestiere din lume, în Carolina de Nord, unde două bazine hidrografice au fost tăiate la ras în anii 50.

*Un bazin hidrografic cuprinde atât cursul de apă principal, toți afluenții săi, cât și suprafețele de pe care afluenții își adună apele.*

Ce au descoperit în urma studiului a fost că în bazinul cu versant nordic, care avea mai multă umiditate și era mai puțin expus la soare, inundațiile au devenit de până la 18 ori mai frecvente. De asemenea, studiul ne arată și că efectele negative pot persista peste 40 de ani după o tăiere la ras.

*Dacă vrei să citești întreg studiul, intră aici. E important, însă, să știi că există doar varianta în engleză.*

Acest studiu este relevant și pentru noi, mai ales pentru managementul forestier - în special în zonele cu terenuri similare, unde pădurile chiar au fost tăiate la ras și unde comunitățile de la baza versanților sunt expuse la inundații catastrofale și la alunecări de teren.

Într-un prezent în care schimbările climatice se accentuează (caniculă, secetă, inundații, alunecări de teren), avem nevoie mai mult decât oricând să ne uităm către soluțiile noastre naturale care ne pot proteja. Dacă avem păduri, nu toate ploile torențiale se transformă în inundații.

Vegetația lemnoasă și covorul vegetal ajută la o absorbție mai bună a apei de ploaie și devin obstacole care întârzie scurgerea apei de pe versanți. Astfel, unda de viitură se formează mai lent - suficient cât apa să vină mai lent și fără aluviuni, iar comunitățile să fie avertizate (deci să se salvează vieți). Dacă vom continua cu această sivicultură agresivă, nu vom face decât să rămânem vulnerabili în fața unei crize climatice care e deja aici.

Așteptăm cât mai multe fotografii și mărturii de la oameni care au simțit pe pielea lor impactul acestei crize, pentru a construi o galerie digitală vie, constant actualizată. Aceasta ar urma să arate cât de reală este criza climatică în România.

Am și eu o fotografie și pot să o trimit

Cauze ?   Pericolele ?  Soluții ?  Răspunsurile cele mai apropiate de adevăr ar trebui să le producă sau să le sugereze,...
12/08/2025

Cauze ? Pericolele ? Soluții ? Răspunsurile cele mai apropiate de adevăr ar trebui să le producă sau să le sugereze, cele mai documentate institute de cercetare din lume, inclusiv în geodezia matematică ! În România sunt oarece preocupări avansate ? TC.250812

Pământul se rupe în două chiar sub ochii noștri 😮 În Pinglu, China, o imensă ruptură în scoarța terestră a provocat uimire și îngrijorare. Formata într-o regiune agricolă din provincia Shanxi, această fisură spectaculoasă se întinde pe aproximativ 10 kilometri și are între 1 și 2 kilometri lățime, atrăgând imediat atenția cercetătorilor și autorităților.

• O crăpătură impresionantă
Imaginile surprinse arată o adâncitură uriașă, șerpuitoare, care „taie” pământul în două. În unele sectoare, adâncimea ajunge la aproape 100 de metri, iar lățimea variază considerabil, atingând în punctele maxime 2 kilometri. Pentru localnici, dimensiunea și rapiditatea cu care a apărut această formațiune au fost șocante.

• Explicațiile geologice
Specialiștii pun fenomenul pe seama mișcărilor tectonice din sistemul de falii Shanxi, o zonă cunoscută pentru activitatea seismică. Pe lângă tectonică, factori precum eroziunea și modificările nivelului apelor subterane ar putea contribui la extinderea crăpăturii.

• Măsuri preventive
Casele din apropiere au fost evacuate, iar drumurile și terenurile din zona fisurii au fost închise accesului public. Autoritățile monitorizează permanent schimbările din teren.

• O amintire a fragilității noastre
Această ruptură masivă din Pinglu este o dovadă a forței imense și imprevizibile a naturii, dar și un avertisment pentru regiunile cu risc tectonic ridicat.

Address

Strada Roznov, Nr. 41
Craiova
200368

Opening Hours

Monday 09:00 - 17:00
Tuesday 09:00 - 17:00
Wednesday 09:00 - 17:00
Thursday 09:00 - 17:00
Friday 09:00 - 17:00
Saturday 09:00 - 17:00

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Fundatia AER posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Share