Asociația Comunitară Integrată Pentru Prevenirea și Tratarea Adicțiilor, Aleea Crizantemelor, Constanta (2026)

11/10/2026

📢 𝐒𝐂𝐑𝐈𝐒𝐎𝐀𝐑𝐄 𝐃𝐄𝐒𝐂𝐇𝐈𝐒𝐀̆ 𝐂𝐀̆𝐓𝐑𝐄 𝐀𝐍𝐏𝐂𝐃𝐃𝐀

𝐒𝐨𝐥𝐢𝐜𝐢𝐭𝐚̆𝐦 𝐜𝐨𝐧𝐯𝐨𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐮𝐫𝐠𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐚 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐒̦𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐢𝐟𝐢𝐜 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚𝐧𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐬𝐥𝐚𝐭𝐢𝐯 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐝𝐞𝐭̦𝐢𝐧𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐝𝐫𝐨𝐠𝐮𝐫𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐦 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐮.

Dezbaterea despre dezincriminare trebuie să depășească polarizarea și să se bazeze pe dovezi științifice, pe realitățile din România și pe evaluarea consecințelor pentru sănătatea publică.

ACIPTA solicită un punct de vedere oficial, transparent și multidisciplinar, precum și implicarea activă a ANPCDDA în moderarea dezbaterii publice.

𝐍𝐮 𝐜𝐞𝐫𝐞𝐦 𝐨 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐥𝐮𝐳𝐢𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚̆. 𝐂𝐞𝐫𝐞𝐦 𝐞𝐱𝐩𝐞𝐫𝐭𝐢𝐳𝐚̆, 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐩𝐚𝐫𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐨𝐧𝐬𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞.

𝐒𝐂𝐑𝐈𝐒𝐎𝐀𝐑𝐄 𝐃𝐄𝐒𝐂𝐇𝐈𝐒𝐀̆

𝐂𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐀𝐠𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐏𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐢 𝐬̦𝐢 𝐂𝐨𝐨𝐫𝐝𝐨𝐧𝐚𝐫𝐞 𝐢̂𝐧 𝐃𝐨𝐦𝐞𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐃𝐫𝐨𝐠𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬̦𝐢 𝐚𝐥 𝐀𝐝𝐢𝐜𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 (𝐀𝐍𝐏𝐂𝐃𝐃𝐀)

𝐒𝐮𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭: 𝐒𝐨𝐥𝐢𝐜𝐢𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐯𝐨𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐮𝐫𝐠𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐚 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐒̦𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐢𝐟𝐢𝐜 𝐚𝐥 𝐀𝐍𝐏𝐂𝐃𝐃𝐀 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚𝐧𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐮𝐧𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐬𝐥𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐝𝐞𝐳𝐢𝐧𝐜𝐫𝐢𝐦𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞𝐭̦𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐝𝐫𝐨𝐠𝐮𝐫𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐦 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐮 𝐬̦𝐢 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐮𝐥𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭 𝐝𝐞 𝐯𝐞𝐝𝐞𝐫𝐞 𝐟𝐮𝐧𝐝𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐭 𝐬̦𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐢𝐟𝐢𝐜

Asociația Comunitară Integrată pentru Prevenirea și Tratarea Adicțiilor (ACIPTA) adresează public Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA) invitația de a-și asuma un rol activ în evaluarea științifică și moderarea dezbaterii publice privind propunerea legislativă B544/2026, referitoare la deținerea de droguri pentru consum propriu (conform art. 3, lit. f, l, r, s din HG nr. 186/2025 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor - ANPCDDA).

Considerăm că o inițiativă legislativă cu potențialul de a modifica semnificativ răspunsul instituțional al României la fenomenul drogurilor și al adicțiilor trebuie analizată riguros, multidisciplinar și transparent, înaintea adoptării unei decizii legislative.

𝐎 𝐚𝐬𝐞𝐦𝐞𝐧𝐞𝐚 𝐝𝐞𝐳𝐛𝐚𝐭𝐞𝐫𝐞 𝐧𝐮 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐢 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐬𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐫𝐮𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐬𝐮𝐬𝐭̦𝐢𝐧𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐞𝐳𝐢𝐧𝐜𝐫𝐢𝐦𝐢𝐧𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐜𝐞𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐨 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐬𝐭𝐚̆. 𝐌𝐢𝐳𝐚 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐚̆ 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐬𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐩𝐨𝐩𝐮𝐥𝐚𝐭̦𝐢𝐞𝐢, 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬̦𝐢 𝐚𝐝𝐨𝐥𝐞𝐬𝐜𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐥𝐨𝐫, 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐬𝐮𝐥 𝐥𝐚 𝐭𝐫𝐚𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭, 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐨𝐫𝐭𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐜𝐨𝐦𝐛𝐚𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭𝐚̆ 𝐚 𝐭𝐫𝐚𝐟𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐝𝐫𝐨𝐠𝐮𝐫𝐢.

𝐒𝐨𝐥𝐢𝐜𝐢𝐭𝐚̆𝐦 𝐀𝐍𝐏𝐂𝐃𝐃𝐀 𝐮𝐫𝐦𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚̆𝐬𝐮𝐫𝐢:

𝟏. 𝐂𝐨𝐧𝐯𝐨𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐮𝐫𝐠𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐚 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐒̦𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐢𝐟𝐢𝐜 𝐚𝐥 𝐀𝐍𝐏𝐂𝐃𝐃𝐀 (conform art. 6, pct. 1-4 din HG nr. 186/2025 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor - ANPCDDA)

Solicităm convocarea Consiliului Științific pentru examinarea textului integral al propunerii legislative B544/2026, inclusiv a expunerii de motive și a consecințelor potențiale ale modificărilor legislative propuse.

Analiza trebuie să țină cont atât de dovezile științifice internaționale, cât și de particularitățile României: prevalența și tiparele consumului, profilul persoanelor care dezvoltă adicții, accesul la servicii medicale și psihosociale, situația consumului în rândul minorilor, riscurile asociate substanțelor disponibile pe piața ilicită și capacitatea instituțiilor de a răspunde adecvat.

𝟐. 𝐄𝐦𝐢𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭 𝐝𝐞 𝐯𝐞𝐝𝐞𝐫𝐞 𝐨𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚𝐥, 𝐟𝐮𝐧𝐝𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐭 𝐬̦𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐢𝐟𝐢𝐜

Solicităm publicarea unui document de analiză care să prezinte argumentele favorabile și riscurile asociate modificărilor propuse, fără a porni de la o concluzie prestabilită.

Considerăm necesară evaluarea cel puțin a următoarelor aspecte:

🔹efectele posibile ale dezincriminării asupra consumului, în special în rândul adolescenților și tinerilor;
🔹impactul asupra accesului la prevenție, evaluare, tratament și recuperare;
🔹consecințele asupra stigmatizării și disponibilității persoanelor de a solicita ajutor;
🔹implicațiile pentru activitatea poliției, parchetelor și instanțelor;
🔹efectele asupra combaterii traficului și a rețelelor de criminalitate organizată;
🔹oportunitatea, condițiile și riscurile introducerii unor servicii de consum supravegheat;
🔹capacitatea actuală a sistemului medical și social de a răspunde eventualelor nevoi suplimentare;
🔹mecanismele necesare pentru protejarea minorilor și a persoanelor vulnerabile.
De asemenea, considerăm esențială identificarea indicatorilor prin care efectele oricărei reforme ar putea fi monitorizate și evaluate periodic.

𝟑. 𝐈𝐦𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐚̆ 𝐚 𝐀𝐍𝐏𝐂𝐃𝐃𝐀 𝐢̂𝐧 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞𝐳𝐛𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐞

Solicităm Agenției să inițieze și să modereze un dialog instituțional și profesional real, reunind specialiști din domeniul adicțiilor, medici psihiatri, psihologi clinicieni, specialiști în sănătate publică, cercetători, profesioniști din domeniul social, reprezentanți ai instituțiilor de aplicare a legii, organizații neguvernamentale și reprezentanți ai beneficiarilor serviciilor de tratament.

O asemenea dezbatere trebuie să ofere spațiu atât argumentelor favorabile, cât și criticilor documentate, cu respectarea standardelor de rigoare științifică și a demnității persoanelor afectate de adicții.

ANPCDDA are un rol instituțional important în coordonarea politicilor din acest domeniu. Tocmai de aceea, considerăm că implicarea sa activă poate contribui la depășirea polarizării și la orientarea discuției către soluții aplicabile, adaptate realităților din România.

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐢𝐝𝐞𝐫𝐚̆𝐦 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐝𝐞𝐦𝐞𝐫𝐬 𝐧𝐞𝐜𝐞𝐬𝐚𝐫?

ACIPTA susține o abordare a adicțiilor bazată pe dovezi, care îmbină prevenția, tratamentul, recuperarea, reducerea riscurilor și protecția comunității.

Nu considerăm că simpla sancțiune penală reprezintă un răspuns suficient la problema consumului problematic sau a dependenței. În același timp, nici dezincriminarea nu trebuie privită ca o soluție automată, independentă de capacitatea sistemului medical, de particularitățile pieței ilicite și de mecanismele de protecție a minorilor.

𝐃𝐞𝐳𝐢𝐧𝐜𝐫𝐢𝐦𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐬𝐢𝐧𝐨𝐧𝐢𝐦𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐥𝐞𝐠𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚, 𝐝𝐮𝐩𝐚̆ 𝐜𝐮𝐦 𝐝𝐞𝐳𝐢𝐧𝐜𝐫𝐢𝐦𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐧𝐮 𝐠𝐚𝐫𝐚𝐧𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆, 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐞𝐚 𝐢̂𝐧𝐬𝐚̆𝐬̦𝐢, 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬𝐚𝐮 𝐚 𝐦𝐨𝐫𝐭𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢.

Efectele unei asemenea schimbări depind de forma concretă a legislației, de serviciile disponibile și de modul în care instituțiile publice aplică și evaluează noile măsuri.

Tocmai de aceea, România are nevoie de o analiză științifică riguroasă înainte de a lua o decizie cu implicații atât de importante.

Nu este suficient să invocăm experiența altor state fără să examinăm diferențele dintre sistemele lor de sănătate, modelele de intervenție și particularitățile fenomenului drogurilor. Este necesar să identificăm ce dovezi sunt transferabile în România, ce riscuri trebuie anticipate și ce resurse sunt necesare pentru implementarea oricărei reforme.

𝐀𝐩𝐞𝐥 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜 𝐜𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐀𝐍𝐏𝐂𝐃𝐃𝐀

Prin această scrisoare deschisă, ACIPTA invită Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor să își exercite rolul de coordonare și expertiză, prin convocarea de urgență a Consiliului Științific, elaborarea unui punct de vedere oficial și organizarea unei dezbateri publice interdisciplinare.

Solicităm ca rezultatele acestui demers să fie făcute publice și puse la dispoziția Parlamentului, astfel încât procesul legislativ să beneficieze de o fundamentare științifică adecvată.

𝐍𝐮 𝐬𝐨𝐥𝐢𝐜𝐢𝐭𝐚̆𝐦 𝐨 𝐯𝐚𝐥𝐢𝐝𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐞𝐜𝐨𝐧𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐭𝐚̆ 𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬̦𝐢 𝐧𝐢𝐜𝐢 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐢𝐧𝐠𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐚 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐜𝐢𝐩𝐚𝐭𝐚̆. 𝐒𝐨𝐥𝐢𝐜𝐢𝐭𝐚̆𝐦 𝐨 𝐞𝐯𝐚𝐥𝐮𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐞𝐭𝐞𝐧𝐭𝐚̆, 𝐢𝐧𝐝𝐞𝐩𝐞𝐧𝐝𝐞𝐧𝐭𝐚̆, 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐩𝐚𝐫𝐞𝐧𝐭𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐟𝐮𝐧𝐝𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐭𝐚̆ 𝐩𝐞 𝐝𝐨𝐯𝐞𝐳𝐢.

Credem că persoanele afectate de adicții au dreptul la politici publice eficiente, copiii și adolescenții au dreptul la protecție, comunitățile au dreptul la siguranță, iar societatea are dreptul la decizii legislative responsabile.

Aceste obiective nu se exclud reciproc. Ele trebuie urmărite împreună.

𝐀𝐂𝐈𝐏𝐓𝐀 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐢𝐝𝐞𝐫𝐚̆ 𝐜𝐚̆ 𝐨 𝐫𝐞𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐚𝐬𝐞𝐦𝐞𝐧𝐞𝐚 𝐚𝐦𝐩𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐢𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐜𝐞𝐝𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐨 𝐝𝐞𝐳𝐛𝐚𝐭𝐞𝐫𝐞 𝐩𝐞 𝐦𝐚̆𝐬𝐮𝐫𝐚 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐨𝐧𝐬𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐬𝐚𝐥𝐞.

Invităm ANPCDDA să inițieze acest demers fără întârziere.

Pentru că, atunci când discutăm despre droguri și adicții, nu discutăm doar despre sancțiuni și încadrări juridice. Discutăm despre sănătatea oamenilor, despre șansele lor de recuperare și despre siguranța generațiilor viitoare.

𝐀𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐂𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚𝐫𝐚̆ 𝐈𝐧𝐭𝐞𝐠𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐏𝐫𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐬̦𝐢 𝐓𝐫𝐚𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐀𝐝𝐢𝐜𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 – 𝐀𝐂𝐈𝐏𝐓𝐀

Pentru politici privind adicțiile bazate pe dovezi, sănătate publică și responsabilitate.

Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor
Guvernul României
Parlamentul Romaniei - Camera Deputatilor

10/10/2026

🌍 NU EXISTĂ SĂNĂTATE FĂRĂ SĂNĂTATE MINTALĂ. NU EXISTĂ RECUPERARE FĂRĂ SPRIJIN.

💚 De Ziua Mondială a Sănătății Mintale, reamintim un adevăr esențial: în spatele unei dependențe poate exista o suferință nevăzută, iar în spatele unei suferințe se poate ascunde o luptă despre care nu știm nimic.

Sănătatea mintală și tulburările legate de consumul de substanțe psihoactive sunt adesea strâns legate. Cu toate acestea, prea mulți oameni se confruntă cu prejudecăți, judecată, servicii fragmentate și dificultăți în a găsi ajutorul de care au nevoie.

❗ Oamenii nu trebuie să aleagă între a-și trata suferința psihică și a-și trata dependența. Au nevoie de sprijin integrat, de specialiști care colaborează și de servicii care văd omul dincolo de diagnostic.

Credem că fiecare persoană merită să fie ascultată fără să fie judecată, sprijinită fără să fie stigmatizată și însoțită pe drumul recuperării cu demnitate, empatie și respect.

💚 Dependența nu este o etichetă care definește un om. Suferința psihică nu este un motiv de rușine. Iar a cere ajutor nu este un semn de slăbiciune, ci un pas spre schimbare.

De Ziua Mondială a Sănătății Mintale 2026, susținem un mesaj care trebuie să devină realitate: servicii integrate, accesibile și centrate pe nevoile persoanei, în care sănătatea mintală și adicțiile sunt abordate împreună, nu separat.

Pentru că nu putem trata omul pe bucăți. Nu putem construi recuperarea prin stigmatizare. Și nu putem lăsa pe nimeni în urmă.

🤝 Distribuim mesajul Agenției Uniunii Europene pentru Droguri (EUDA), alături de resursele sale dedicate înțelegerii și abordării integrate a tulburărilor asociate sănătății mintale și consumului de substanțe.

📘 Informarea înseamnă înțelegere. Înțelegerea înseamnă empatie. Iar empatia, susținută de servicii adecvate, poate deschide drumul spre recuperare.

💚 ACIPTA – pentru oameni, pentru sănătate, pentru șansa reală la o viață mai bună.

09/10/2026

📢 ACIPTA – PREVENȚIA ANTIDROG, DINCOLO DE TEORIE! EDUCAȚIE, DIALOG ȘI RESPONSABILITATE!

🎓 O activitate „altfel”, dedicată informării, educării, conștientizării și prevenirii consumului de droguri, a reunit echipa de specialiști și colaboratori ai Asociației Comunitare Integrate pentru Prevenirea și Tratarea Adicțiilor (ACIPTA) și elevii Școlii Postliceale „Henri Coandă” din Constanța.

🤝 Pornind de la materialul cu tematică antidrog prezentat de doamna profesor Ene Aurica Ionică, specialiștii ACIPTA au completat informațiile cu aspecte relevante și concludente, esențiale pentru viitoarele cadre medicale.

👥 La activitate au participat:
🔹 Marius Cristian Oprișan – președintele ACIPTA;
🔹 Magistrat dr. Ciprian Nu Coadă – colaborator al asociației.

💬 Întâlnirea a depășit cadrul unei prezentări clasice, punând accent pe informația aplicată, cadrul legal, conștientizarea riscurilor asociate consumului de droguri și importanța unei abordări responsabile în relația cu persoanele afectate de adicții.

La finalul activității, discuțiile cu elevii au oferit oportunitatea clarificării unor aspecte importante, schimbului de idei și consolidării mesajului preventiv.

🩺 Pentru viitoarele cadre medicale, cunoașterea fenomenului adicțiilor reprezintă un pas important în formarea profesională. Informarea corectă, identificarea riscurilor, înțelegerea vulnerabilităților și abordarea fără prejudecăți a persoanelor afectate pot contribui la prevenție, sprijin și intervenție timpurie.

🌱 La ACIPTA credem că prevenția eficientă înseamnă mai mult decât transmiterea unor informații: înseamnă dialog, implicare, responsabilitate și construirea unei culturi a sănătății.

🙏 Mulțumim conducerii Școlii Postliceale „Henri Coandă” din Constanța și doamnei profesor Ene Luana pentru deschidere, sprijin și implicare în realizarea acestei activități!

💙 Continuăm să investim în educație, conștientizare și prevenție, pentru o comunitate mai informată și mai sănătoasă!

ACIPTA – Împreună pentru prevenție, împreună pentru sănătate!

09/10/2026

📢 ACIPTA, alături de societatea civilă, în dialogul privind legislația antidrog!

Președintele Asociației Comunitare Integrate pentru Prevenirea și Tratarea Adicțiilor (ACIPTA), Marius Cristian Oprișan, a participat alături de reprezentanți ai societății civile la dezbaterea online organizată de Asociația Împlinim Destine din București, dedicată proiectului legislativ B544/2026.

Discuțiile au vizat propunerea de modificare și completare a Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, precum și modificarea art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României.

🤝 Un prim pas spre acțiune comună! La finalul dezbaterii, participanții au decis înființarea unui grup de lucru, care să inițieze demersuri și să propună măsuri concrete în legătură cu acest proiect legislativ.

💙 ACIPTA își reafirmă angajamentul de a susține dialogul, cooperarea între organizațiile societății civile și implicarea activă în dezvoltarea unor politici publice în domeniul prevenirii și tratării adicțiilor.

Împreună, prin dialog și colaborare, putem contribui la schimbări care contează!

08/10/2026

📚 Prevenția începe cu informarea – ACIPTA, alături de elevii din Constanța

Asociația Comunitară pentru Prevenirea și Tratarea Adicțiilor (ACIPTA) a desfășurat o activitate de informare, educare și conștientizare dedicată prevenirii consumului de alcool, tutun – cu accent asupra efectelor nocive ale dispozitivelor de vapat – și droguri.

Activitatea s-a adresat elevilor claselor a IX-a din cadrul Liceului Tehnologic UCECOM „Spiru Haret” din municipiul Constanța și a fost susținută de specialiștii și colaboratorii ACIPTA, Marius Cristian Oprișan, președintele ACIPTA, și magistrat dr. Ciprian Coadă.

A fost prima vizită a reprezentanților ACIPTA în această unitate de învățământ, un prim pas important în construirea unui parteneriat dedicat informării și prevenirii comportamentelor de risc în rândul adolescenților.

💬 Dialogul direct cu tinerii, informațiile corecte și exemplele concrete sunt instrumente esențiale pentru ca aceștia să poată înțelege consecințele consumului de substanțe și să ia decizii responsabile pentru sănătatea și viitorul lor.

🙏 Mulțumim conducerii Liceului Tehnologic UCECOM „Spiru Haret” pentru deschidere și sprijin!

🤝 Mulțumim consilierului școlar Luminița Panait pentru implicare, sprijin și colaborare!

Prevenția începe prin informare. Iar un adolescent informat este un adolescent mai bine pregătit să spună NU dependenței!

08/10/2026

ACIPTA: Dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu – o reformă care poate fi oportună, dar care trebuie făcută responsabil

Asociația Comunitară Integrată pentru Prevenirea și Tratarea Adicțiilor - ACIPTA nu susține nici o abordare pur represivă, nici una care minimalizează riscurile consumului de droguri. Susținem o politică bazată simultan pe sănătate publică, protecția copiilor și adolescenților, reducerea riscurilor, tratament, recuperare și combaterea fermă a traficului.

1. De ce există argumente serioase PENTRU dezincriminare?

Primul argument este unul de sănătate publică.

Dependența de droguri este o tulburare medicală și psihosocială complexă, iar persoanele care dezvoltă o tulburare de consum de substanțe au nevoie, în primul rând, de evaluare, tratament și servicii de recuperare. UNODC recomandă explicit abordări de sănătate publică și alternative la condamnare sau pedeapsă pentru posesia destinată consumului personal, subliniind și efectele negative pe care antecedentele penale le pot avea asupra vieții profesionale și sociale.

În România, datele prezentate în expunerea de motive a proiectului arată o creștere importantă a condamnărilor pentru deținere în vederea consumului propriu: de la 78 de persoane în 2016 la 520 în 2025. În același timp, dosarele privind drogurile reprezintă o parte foarte mare din activitatea DIICOT. Aceste date merită analizate serios în perspectiva utilizării resurselor poliției, parchetelor și instanțelor.

Al doilea argument este că dezincriminarea nu este același lucru cu legalizarea.

Proiectul nu creează o piață legală a drogurilor. Drogurile rămân substanțe ilicite, iar furnizarea, vânzarea și traficul rămân infracțiuni. Ceea ce se schimbă este natura răspunsului statului la posesia și operațiunile destinate exclusiv consumului propriu: de la sancțiune penală la sancțiune contravențională, asociată cu posibilitatea evaluării și orientării către servicii de sănătate.

Al treilea argument este experiența internațională.

Literatura științifică nu demonstrează că dezincriminarea conduce în mod automat la creșterea consumului. O revizuire sistematică a 114 articole a constatat că, pentru majoritatea indicatorilor de consum analizați, reformele legislative nu au fost asociate cu modificări ale consumului; autorii atrag însă atenția că cercetarea este concentrată în special pe cannabis și pe Statele Unite, iar rezultatele nu pot fi extrapolate mecanic la orice substanță sau orice țară.

Prin urmare, afirmația corectă științific nu este „dezincriminarea nu crește niciodată consumul”, ci mai degrabă: nu există dovezi solide că simpla trecere a posesiei din penal în contravențional produce, în mod inevitabil, o creștere a consumului; efectele depind de modelul legislativ și de modul în care este implementat.

Al patrulea argument este reducerea consecințelor sociale disproporționate ale unui dosar penal.

Pentru un tânăr aflat la prima experiență de consum, un cazier poate avea consecințe pe termen lung asupra educației, angajării și reintegrării sociale. A elimina răspunsul penal pentru posesia destinată consumului propriu poate însemna că statul sancționează comportamentul fără a transforma automat persoana într-un „infractor”.

2. Dar există și argumente serioase ÎMPOTRIVA formei actuale a proiectului

ACIPTA consideră că aici trebuie să fim foarte atenți.

Dezincriminarea nu trebuie confundată cu o politică de sănătate publică completă.

Dacă statul retrage sancțiunea penală, dar nu investește concomitent în prevenție, tratament, servicii comunitare, reducerea riscurilor, intervenție în criză și recuperare, reforma riscă să mute problema din sistemul judiciar într-un sistem medical deja insuficient dimensionat.

Acesta este, probabil, cel mai important risc al reformei.

România are nevoie de o creștere reală a capacității de tratament și de intervenție timpurie înainte ca sancțiunea contravențională să devină principalul instrument de răspuns. Datele europene arată că accesul la tratament și capacitatea serviciilor diferă considerabil între țări, iar pentru România există în continuare nevoia de consolidare a serviciilor specializate.

În al doilea rând, amenda nu trebuie să devină o nouă formă de pedeapsă care îi lovește disproporționat pe cei săraci.

O amendă de 1.000–3.500 de lei poate reprezenta o sumă foarte mare pentru un adolescent devenit major, un student sau o persoană dependentă și fără venituri. O politică modernă trebuie să evite situația în care persoana vulnerabilă acumulează datorii fără să primească tratament.

De aceea, sancțiunea trebuie să fie legată de o cale clară de evaluare, intervenție și orientare către servicii, iar tratamentul trebuie să fie accesibil, voluntar și bazat pe dovezi.

În al treilea rând, proiectul are nevoie de criterii mai clare pentru diferențierea consumului propriu de trafic.

În forma actuală, proiectul nu introduce un prag cantitativ simplu care să stabilească automat ce înseamnă „consum propriu”. Diferențierea urmează să se facă pe baza materialului probator.

ACIPTA consideră că această chestiune trebuie clarificată riguros, pentru a reduce arbitrarul și practicile neunitare. Totodată, un simplu prag cantitativ nu poate fi singurul criteriu, deoarece substanțele au potențe diferite, iar cantitatea nu demonstrează singură destinația.

În al patrulea rând, afirmația că dezincriminarea „salvează vieți” trebuie formulată cu mai multă prudență științifică.

Există argumente plauzibile și dovezi că reducerea fricii de interacțiunea cu autoritățile poate facilita accesul la servicii și că politicile de reducere a riscurilor pot preveni decese. Dar nu putem afirma că o anumită modificare legislativă va reduce automat mortalitatea prin supradoză.

Experiența Oregonului este un avertisment important: un studiu cvasi-experimental a estimat o creștere a deceselor prin supradoză după Measure 110, în timp ce alte analize au pus accent pe problemele de implementare și pe contextul crizei opioidelor. Prin urmare, efectele dezincriminării nu pot fi separate de disponibilitatea tratamentului, de profilul pieței ilicite și de infrastructura de sănătate publică.

În al cincilea rând, spațiile de consum supravegheat trebuie tratate ca o intervenție medicală distinctă și evaluată separat.

ACIPTA vede un potențial important în asemenea servicii pentru persoanele cu risc foarte mare, în special în prevenirea supradozelor și conectarea persoanelor vulnerabile la servicii medicale.

Literatura de specialitate arată beneficii consistente privind prevenirea supradozelor în interiorul acestor servicii, comportamentele de consum mai sigure și conectarea la tratament, fără dovezi consistente privind creșterea criminalității în proximitate.

În același timp, o revizuire sistematică recentă a studiilor din 2016–2024 arată că efectul acestor servicii asupra mortalității prin supradoză la nivelul întregii populații rămâne incert și diferă în funcție de context și de gradul de acoperire.

Așadar, dacă vor fi introduse în România, aceste servicii trebuie implementate gradual, cu protocoale medicale clare, personal instruit, naloxonă și intervenție de urgență, criterii de eligibilitate, conectare efectivă la tratament și evaluare independentă a rezultatelor.

3. Care ar trebui să fie poziția ACIPTA?

În opinia noastră, întrebarea corectă nu este:

„Suntem pentru sau împotriva drogurilor?”

Aceasta este o falsă dilemă.

Întrebarea corectă este:

„Care combinație de politici reduce cel mai mult mortalitatea, dependența, criminalitatea și prejudiciile sociale, protejând în același timp copiii și comunitatea?”

Din această perspectivă, ACIPTA consideră că dezincriminarea posesiei pentru consum propriu poate fi o reformă oportună pentru România, dar numai dacă este însoțită de un pachet coerent de politici publice.

Susținem în mod special:

• menținerea unei reacții penale ferme față de trafic, furnizarea către alte persoane, exploatarea minorilor și criminalitatea organizată;

• eliminarea consecințelor penale disproporționate pentru simpla posesie destinată consumului propriu;

• evaluarea și intervenția timpurie, cu servicii accesibile și realmente funcționale;

• protecție suplimentară pentru minori și adolescenți;

• extinderea tratamentului pentru dependență, inclusiv a tratamentelor farmacologice acolo unde sunt indicate;

• dezvoltarea serviciilor de reducere a riscurilor și a intervențiilor pentru prevenirea supradozelor;

• dezvoltarea, în condiții strict reglementate și monitorizate, a serviciilor de consum supravegheat pentru persoanele cu risc major;

• utilizarea efectivă și transparentă a sumelor provenite din amenzi pentru prevenție, tratament și recuperare – așa cm prevede proiectul;

• un sistem public de monitorizare a rezultatelor reformei.

4. Ce ar trebui să măsurăm după adoptarea unei asemenea legi?

O reformă de asemenea amploare nu trebuie evaluată după impresii sau după numărul de dosare penale.

Trebuie să urmărim anual:

consumul problematic, consumul în rândul minorilor, decesele prin supradoză, prezentările la UPU, accesul la tratament, retenția în tratament, infecțiile asociate consumului injectabil, numărul condamnărilor pentru trafic, destructurarea rețelelor de trafic, criminalitatea asociată drogurilor, recidiva și costurile totale pentru stat.

Dacă acești indicatori se îmbunătățesc, reforma funcționează. Dacă nu, legea trebuie modificată.

Concluzia ACIPTA

ACIPTA salută faptul că Parlamentul discută deschis trecerea de la o abordare predominant penală la una în care sănătatea publică are un rol mai important.

Nu credem că orice persoană care consumă droguri trebuie tratată ca infractor. Dar nici nu credem că dezincriminarea, singură, rezolvă problema dependenței.

Dezincriminarea poate fi o componentă legitimă a unei politici moderne privind drogurile. Nu este însă un substitut pentru tratament, prevenție, recuperare și reducerea riscurilor.

La fel de important: nu trebuie să alegem între sănătate publică și combaterea traficului. Avem nevoie de ambele.

Mai puține resurse consumate pentru pedepsirea utilizatorului cu risc redus și mai multe resurse pentru identificarea și destructurarea rețelelor de trafic.

Mai puțină stigmatizare și mai mult acces la tratament.

Mai multă protecție pentru copii și adolescenți.

Mai multă responsabilitate instituțională și mai puține sloganuri.

ACIPTA susține, așadar, principiul unei dezincriminări atent reglementate, dar solicită îmbunătățirea proiectului B544/2026 și, mai ales, garantarea prealabilă a infrastructurii medicale și sociale necesare pentru ca schimbarea juridică să producă rezultate reale în sănătatea publică.

Dezincriminarea nu înseamnă legalizare.
Dar dezincriminarea fără tratament, prevenție și evaluare ar însemna doar schimbarea unei sancțiuni cu alta.

Politica antidrog trebuie să fie evaluată după vieți protejate, persoane recuperate, adolescenți preveniți de la dezvoltarea unei dependențe și comunități mai sigure — nu doar după numărul de dosare și condamnări.

ACIPTA – pentru politici privind adicțiile bazate pe dovezi, sănătate publică și responsabilitate.

Asociația Comunitară Integrată Pentru Prevenirea și Tratarea Adicțiilor

11/10/2026

10/10/2026

09/10/2026

09/10/2026

08/10/2026

08/10/2026

Address

Website

Alerts

Shortcuts

Share

Category

Listing takedown request