04/06/2026
A fost publicat astăzi, pe pestigioasa platformă Centrul Politic și pe site-ul Asociației Casa Mării Negre, sub semnătura președintelui Asociației CMN, un articol pe tema alegerilor parlamentare din Armenia, de duminică (“Armenia: eșecul halucinogen al Moscovei”, linkuri în comentarii). Recomandăm, desigur, celor interesați, lectura acestui articol.
Câteva scurte note analitice:
La alegerile pentru Adunarea Națională a Armeniei, de la 7 iunie a.c., sunt date analitice care anticipează și prognozează menținerea la putere a unei puteri executive pro-europene, care ar permite continuarea cursului strategic de aderare la UE a țării.
Și aceste alegeri vor fi prioritar geopolitice. Și aceste alegeri se vor derula sub o inimaginabilă presiune rusească.
Armenia a fost pusă de mai mult timp pe agenda de urgențe extreme a Kremlinului. O multiplă presiune rusească se exercită de câteva luni la Erevan, cu scopul de a împiedica, la aceste alegeri, o reconfirmare a opțiunii pro-europene a Armeniei. Moscova nu va mai reuși însă menținerea Armeniei în zona gri a geopoliticii, iar Kremlinul este conștient de resursele paupere pe care le are la dispoziție pentru a bloca apropierea de UE a Armeniei și pentru a o ține în continuare în sfera sa de influență.
Este cert că Federația Rusă își dorește menținerea Armeniei în sfera sa de influență sau, cel puțin, menținerea actualului status-quo (ambiguitate geopolitică), ce ar permite reversibilități ulterioare sub forma unor noi vasalități geopolitice. La fel de cert este că Moscova operează cu un larg spectru de instrumente de presiune și șantaj pentru atingerea acestor obiective. Totodată, instrumentele și resursele Rusiei vor rămâne fără efect. Ele nu mai sunt suficiente, de această dată, pentru a ține Armenia pe orbita rusească.
Moscova este pe cale de a-și recunoaște eșecul strategic în Armenia. Victoria lui Pașinian la alegerile de duminică ar putea reprezenta un nou eșec al strategiei rusești de manipulare hibridă a situației politice din țările-țintă aflate în spațiul ex-sovietic, strategie pe care o gestionează Serghei Kirienko la nivelul Administrației Prezidențiale rusești, prioritar în “vecinătatea apropiată”.
Lecția armeană de rezistență la ingerințele rusești poate fi molipsitoare, în contextul bătăliilor multiple pentru Europa pe care le dau țările și popoarele regiunii. Este, aici, în lecția armeană, aceeași poveste de vitalitate a opțiunii europene pe care românii o cunosc, o prețuiesc și o sprijină (de) la Chișinău.
Moscova își coordonează vocile și acțiunea în organizațiile regionale în care activează, încă, Armenia. Totodată, coordonarea vocilor interne este, ca de obicei, puternică, stratificată, narată în exterior sub formă hibridă, de ode și blesteme. Numeroși oficiali ruși din Ministerul de Externe se întrec în ode la adresa beneficiilor pe care le are Armenia ca parte a lumii ruse. Blestemele, imprecațiile, șantajul sunt totuși prioritare în schema persuasivă.
Se conturează diminuări strategice ale rolului Moscovei în arhitectura de securitate a Caucazului de Sud. Menținerea la putere a premierului Pașinian va consolida actualul trend al pierderii masive de influență rusă în Caucazul de Sud și al unor redistribuiri de roluri în domeniu, cel mai probabil, între UE, SUA, Turcia și Federația Rusă.
Caucazul de Sud rămâne un spațiu de competiție directă între Federația Rusă și Occident (UE și SUA).
Vectorul occidental al Armeniei a sporit constant în relevanță în ultimele luni. Așteptata victorie a lui Nikol Pașinian la alegerile de duminică nu se bazează însă doar pe un mental colectiv sedus de beneficiile aderării la UE.
Prioritățile perioadei post-electorale vizează, într-un cadru mai larg, adoptarea unei noi constituții, aprofundarea procesului de pace cu Azerbaidjan, asigurarea securității naționale prin procese strategice de conectivitate (d.e. TRIPP) și aderarea la UE ca obiectiv strategic.
Duminică, 7 iunie, Armenia se va îndepărta și mai mult de relicvele și fantomele trecutului, de lumea rusă din narațiunile halucinogene ale Kremlinului. Votul va consemna o opțiune majoritară pentru continuarea și accelerarea apropierii Armeniei de Uniunea Europeană. Apropierea strategică de UE, relațiile privilegiate cu Statele Unite și bunele relații cu țările vecine vor reprezenta viitorul puzzle strategic al Armeniei, care va potența suveranitatea Armeniei și rolurile sale în creștere în noua arhitectură de securitate regională