28/09/2026
𝐃𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐬𝐞𝐦𝐧𝐚𝐥𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐞𝐭𝐚𝐜𝐞𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐞𝐬̦𝐮𝐚𝐭𝐞 𝐦𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐥𝐚 𝐜𝐨𝐚𝐬𝐭𝐚 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐚𝐬𝐜𝐚̆!
Deși ne-am propus să venim către sfârșitul anului în fața publicului cu un raport științific complet referitor la eșuarea cetaceelor pe țărmul românesc al Mării Negre, suntem nevoiți, mult în avans, să luăm poziție față de cifra de 𝟐𝟔𝟔 (𝐜𝐨𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦 𝐏𝐫𝐨𝐓𝐯) sau 𝟐𝟔𝟒 (𝐜𝐨𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐧𝐞𝐰𝐬) de cetacee eșuate la coasta românească până la jumătatea lunii septembrie anul acesta, comunicată public din mediul neguvernamental. În urma programului organizației noastre de monitorizare cu efort intensiv a eșuării cetaceelor la coasta românească relansat la începutul lunii iunie a.c., putem spune cu un grad de încredere extrem de ridicat că aceste cifre sunt exagerate și departe de realitatea din teren.
Prezentăm în continuare câteva argumente în sprijinul poziției noastre, fără a face încă referire la propriile date rezultate din programul desfășurat în parteneriat cu Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Constanța cu Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării și cu alte entități guvernamentale și neguvernamentale din România și din străinătate.
În data de 4 mai 2026 era comunicată public, de către ONG Mare Nostrum, o cifră de 29 de cetacee eșuate până în acel moment. Rezultă deci că în intervalul 4 mai 15 septembrie au avut loc alte 235-237 cazuri într-un interval de 135 zile pe un sector costier de 100-150km (Vadu-Vama Veche)
Într-un bazin închis precum Marea Neagră, dinamica maselor de apă este guvernată de Curentul Principal al Mării Negre (The Black Sea Rim Current), care circulă în sens invers acelor de ceasornic. Dacă pe coasta românească (un sector de ~240 km cu tot cu Deltă, sau cei ~100-150 km de coastă sudică Vadu-Vama Veche) s-ar fi înregistrat o mortalitate reală și acută de 237 de cetacee în doar 135 de zile, acest fenomen de „die-off” masiv ar fi trebuit să se reflecte proporțional și pe coastele vecine. Cadavrele din sectorul nord-vestic sunt purtate natural de curentul circular către sud. O mortalitate de o asemenea amploare în apele noastre sau în larg ar fi inundat plajele din Bulgaria și, inevitabil, coasta de vest a Turciei (zona Tracia, strâmtoarea Bosfor, Zonguldak). Când există un eveniment epizootic real, ecotoxicologic sau chiar legat de pescuit, rapoartele biologilor turci (de exemplu, de la TUDAV - Turkish Marine Research Foundation) și bulgari se aliniază numeric cu cele din România. O discrepanță de raportate în Bulgaria sau Turcia în același interval indică o anomalie clară de raportare, nu un fenomen ecologic real la nivelul bazinului. Datele publice oficiale din Bulgaria pentru anul 2026 sunt centralizate de Ministerul Mediului și Apelor (MOEW) prin inspectoratele sale regionale (РИОСВ - Varna și РИОСВ - Burgas). Într-un răspuns oficial oferit de РИОСВ - Varna pentru presa bulgară (Pro News Dobrich), de la începutul anului au fost identificate oficial 117 cetacee moarte. Dintre acestea, strict de la începutul sezonului estival și până la începutul lunii septembrie, au fost raportate 60 de cazuri pe întreg litoralul de nord bulgăresc. Pentru calculul statistic raportat la lungimea costieră să nu uităm că regiunea costieră bulgară are 350km lungime, fiind mult mai întinsă decât cea românească. Curenții marini din nord-vest (care trec pe la noi) bat direct spre coasta bulgară (Shabla, Kavarna, Varna, Burgas).
Faptul că pe întreg sectorul de nord al Bulgariei (unde se opresc natural majoritatea carcaselor purtate de curentul principal din bazinul nord-vestic) s-au înregistrat doar 60 de cazuri în tot sezonul estival arată că intensitatea biologică a eșuărilor în regiune este moderată. Și pentru a întări această afirmație putem compara intervalul din acest an anterior sezonului estival când pe coasta românească au fost comunicate 29 de cazuri în timp ce pentru coasta bulgară au fost raportate 57 de cazuri (aproape dublul valorii raportate pentru România). Raportul statistic în primul interval al anului până în sezonul estival este considerabil mai apropiat de realitatea dinamicii apelor marine de suprafață.
În comunitatea științifică, o raportare de peste 260 de cazuri care nu poate fi justificată prin documente de distrugere a materialului biologic (incinerare), care contrazice datele din restul bazinului și cuprinde date cărora nu li se poate prezenta o trasabilitate își pierde complet validitatea academică. Din acest motiv ne dorim lămurirea acestei discrepanțe între cifrele publicate pentru România și situația din zonele costiere ale țărilor învecinate.
De unde ar putea să apară erorile de raportare? O problemă frecventă în bazele de date bazate pe voluntariat sau alertare publică este înregistrarea multiplă a aceluiași exemplar. Un cadavru de marsuin lăsat pe plajă într-o zonă izolată sau plimbat de curenți de la o zi la alta între sectoare poate fi fotografiat și raportat la numerele de urgență ale diferitelor organizații de 5-6 ori de turiști diferiți. Dacă baza de date nu este filtrată riguros prin compararea semnelor unice (amprenta dorsală, stadiul de descompunere, leziuni specifice) și corelarea strictă a coordonatelor GPS în timp real, numărul de alerte se transformă eronat în număr de indivizi unici. În comunicatele de presă destinate publicului larg, se face uneori o confuzie (deliberată sau din eroare de comunicare) între numărul total de evenimente semnalate și numărul de cetacee identificate fizic și evaluate biologic.
𝐄𝐬𝐭𝐞 𝐧𝐞𝐯𝐨𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐝𝐚𝐭𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐞, 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐛𝐢𝐥𝐞 (𝐜𝐮 𝐭𝐫𝐚𝐬𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐥𝐚𝐫𝐚̆) pentru a putea evalua dimensiunea reală a fenomenului și pentru a stabili măsuri adecvate și eficiente de conservare și intervenție. În caz contrar există un mare risc de risipă a resurselor financiare, logistice și de timp și în egală măsură un risc de decredibilizare a eforturilor de conservare a cetaceelor din apele românești ale Mării Negre.
