29/09/2026
În fiecare an, la 29 septembrie, este marcată Ziua Internațională de Conștientizare asupra Risipei și Pierderilor Alimentare, un prilej de a ne aminti că fiecare aliment pe care îl aruncăm înseamnă, de fapt, mult mai mult decât ceea ce rămâne neconsumat în farfurie.
Risipa alimentară reprezintă o problemă cu efecte importante asupra mediului și asupra resurselor pe care le utilizăm zi de zi. Potrivit materialelor de informare, o treime din alimentele produse la nivel global sunt pierdute sau risipite, iar odată cu ele sunt irosite și resursele folosite pentru cultivare, procesare, transport și comercializare.
De ce ajungem să risipim alimente?
Printre cauzele frecvente se numără cumpărăturile în exces, interpretarea greșită a termenelor înscrise pe ambalaje și preferința pentru fructe și legume cu un aspect „perfect”. Materialele atrag atenția asupra necesității de a face diferența dintre indicațiile de tip „a se consuma de preferință înainte de…” și data efectivă de expirare.
Totodată, fructele și legumele care nu au un aspect comercial perfect pot avea aceeași valoare nutritivă și același gust ca produsele considerate mai aspectuoase. Alegerea lor contribuie la reducerea cantității de alimente care ajunge inutil la gunoi.
Risipa alimentară afectează și planeta
Aruncarea alimentelor nu înseamnă doar risipă de hrană. Pe măsură ce alimentele se descompun, este eliberat metan, un gaz cu efect de seră, iar risipa alimentară este asociată și cu consum inutil de combustibili și cu afectarea biodiversității.
De aceea, prevenirea risipei începe prin gesturi simple, pe care fiecare dintre noi le poate integra în viața de zi cu zi.
Cumpărăm mai atent, păstrăm mai bine
O bună organizare începe înainte de a merge la cumpărături. Realizarea unei liste și cumpărarea doar a produselor de care avem nevoie pot preveni acumularea unor cantități de alimente pe care nu reușim să le consumăm.
La fel de importantă este și păstrarea corectă a alimentelor. Respectarea indicațiilor de depozitare de pe etichetă, utilizarea recipientelor potrivite și organizarea frigiderului după principiul „primul intrat – primul ieșit”, cu produsele mai vechi în față și cele recent cumpărate în spate, pot reduce alterarea și degradarea alimentelor.
Durata de păstrare poate fi prelungită și prin metode precum congelarea, conservarea, murarea, deshidratarea sau fermentarea.
Resturile pot primi o nouă întrebuințare
Mâncarea rămasă nu trebuie să ajungă automat la gunoi. Resturile alimentare pot fi transformate în alte preparate, iar porția neconsumată la restaurant poate fi cerută la pachet și consumată ulterior.
Unele resturi, precum cojile de ouă sau de cartofi, zațul de cafea și frunzele de ceai, pot fi transformate în compost și utilizate pentru plantele din grădină. În același timp, surplusul de alimente care poate fi consumat în siguranță poate fi donat persoanelor sau organizațiilor care au nevoie de el.
Mâncarea reprezintă mult mai mult decât ceea ce se află în farfuria noastră. Prin cumpărături cumpătate, depozitare corectă, reutilizare și donarea surplusului putem contribui, fiecare dintre noi, la reducerea risipei alimentare și la folosirea mai responsabilă a resurselor.
Spune STOP risipei alimentare!
