AsoP, Filiala Teritoriala Nord-Vest

13/09/2026

///// PREȘEDINTE ASOP ROMÂNIA (2026 - 2030) /////

Peis. ANDREEA RĂDUCU-LEFTER (AsoP, F.T. București-Ilfov) a fost aleasă în funcția de președinte al Asociației Peisagiștilor din România - AsoP, pentru un mandat de 4 ani (2026-2030), cu ocazia ADUNĂRII GENERALE A MEMBRILOR ASOCIAȚI din data de 12 septembrie 2026.
Andreea Raducu a absolvit în 2006 Secția Peisagistică a Facultății de Horticultură din cadrul USAMV București; și-a construit însă o bună parte din formarea și cariera profesională în Canada. A lucrat timp de mai mulți ani în provinciile Quebec, Ontario și Nova Scoția, atât ca arborist, cât și ca account manager/arhitect peisagist, formându-se profesional în cadrul companiei Strathmore Landscaping. Această experiență canadiană i-a adus certificarea internațională de arborist ISA-TRAQ și calitatea de membră în organizații de profil de peste ocean, precum AAPQ (Association des architectes paysagistes du Québec) și CSLA (Canadian Society of Landscape Architects).
Pe lângă cei 20 de ani de experiență acumulați atât în România cât și în Canada, deține două diplome de master — în Management în agribusiness (USAMV Cluj-Napoca) și în Conservarea și reabilitarea monumentelor istorice (UAUIM București) — precum și atestatul de specialist al Ministerului Culturii. În prezent activează ca peisagist la Centrul de Inovare și Proiectare Urbană Sector 6 și este președinta Filialei Teritoriale București-Ilfov a AsoP. În trecut a fost membră în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr. 2 (2016-2018) și a activat și în mediul privat.
Pe această cale, mulțumim totodată colegului nostru peis. Nicolas Triboi pentru mandatul de președinte AsoP România (2022-2026), într-o etapă extrem de importantă în evoluția asociației și a profesiei de peisagist în România.
Mult succes, Andreea!

///// PREȘEDINTE ASOP ROMÂNIA (2026 - 2030) /////
Peis. ANDREEA RĂDUCU-LEFTER (AsoP, F.T. București-Ilfov) a fost aleasă în funcția de președinte al Asociației Peisagiștilor din România - AsoP, pentru un mandat de 4 ani (2026-2030), cu ocazia ADUNĂRII GENERALE A MEMBRILOR ASOCIAȚI din data de 12 septembrie 2026.
Andreea Raducu a absolvit în 2006 Secția Peisagistică a Facultății de Horticultură din cadrul USAMV București; și-a construit însă o bună parte din formarea și cariera profesională în Canada. A lucrat timp de mai mulți ani în provinciile Quebec, Ontario și Nova Scoția, atât ca arborist, cât și ca account manager/arhitect peisagist, formându-se profesional în cadrul companiei Strathmore Landscaping. Această experiență canadiană i-a adus certificarea internațională de arborist ISA-TRAQ și calitatea de membră în organizații de profil de peste ocean, precum AAPQ (Association des architectes paysagistes du Québec) și CSLA (Canadian Society of Landscape Architects).
Pe lângă cei 20 de ani de experiență acumulați atât în România cât și în Canada, deține două diplome de master — în Management în agribusiness (USAMV Cluj-Napoca) și în Conservarea și reabilitarea monumentelor istorice (UAUIM București) — precum și atestatul de specialist al Ministerului Culturii. În prezent activează ca peisagist la Centrul de Inovare și Proiectare Urbană Sector 6 și este președinta Filialei Teritoriale București-Ilfov a AsoP. În trecut a fost membră în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr. 2 (2016-2018) și a activat și în mediul privat.
Pe această cale, mulțumim totodată colegului nostru peis. Nicolas Triboi pentru mandatul de președinte AsoP România (2022-2026), într-o etapă extrem de importantă în evoluția asociației și a profesiei de peisagist în România.
Mult succes pe mai departe, Andreea !

10/06/2026

Strada revine oamenilor. Noi revenim pe stradă!

Între 19–22 iunie, vă așteptăm pe Strada Potaissa – Piața de flori altfel, în calitate de parteneri ai unui eveniment care transformă orașul într-un loc de întâlnire, inspirație și comunitate.

🚶‍♀️ Strada fără grabă.
🌿 Flori, culoare și creativitate.
🤝 Oameni care se reconectează cu spațiul public și unii cu alții.

Haideți să redescoperim împreună bucuria unei străzi luate înapoi de oameni și să celebrăm orașul așa cm ne place: viu, prietenos și plin de energie.

📍 Strada Potaissa, Cluj-Napoca
📅 19–22 iunie

Link eveniment: https://www.facebook.com/events/997947936308929

03/06/2026

Spațiile verzi nu sunt „metafore”
Asociația Peisagiștilor din România – Filiala Nord-Vest își exprimă profunda îngrijorare față de proiectul „Grădina Termală Ioșia”, care presupune reducerea semnificativă a unei suprafețe înregistrate oficial ca spațiu verde și transformarea acesteia într-un complex construit, dominat de bazine, clădiri și suprafețe mineralizate, fără o abordare integrată a peisajului și fără valorificarea vegetației mature existente.
Când un teren este înscris în Registrul Local al Spațiilor Verzi, el nu poate deveni, peste noapte, altceva doar pentru că proiectul primește o denumire atractivă. O grădină urbană nu este o metaforă.
O grădină urbană este un spațiu viu, definit prin arbori, umbră, biodiversitate, continuitate ecologică și beneficii reale pentru sănătatea și confortul comunității, nu o rezervă de teren pentru dezvoltări viitoare.
Înlocuirea arborilor maturi, fără o evaluare a acestora în prealabil, cu promisiunea unor plantări ulterioare aproape deloc justificate ca selecție, reducerea suprafeței verzi și ignorarea rolului esențial pe care această zonă îl joacă în reglarea microclimatului urban, reprezintă o abordare incompatibilă cu principiile dezvoltării durabile și cu directivele europene privind protejarea și extinderea infrastructurii verzi urbane.
Mai grav, o intervenție de asemenea amploare ar fi trebuit fundamentată printr-un studiu peisagistic riguros, transparent și accesibil publicului! Comunitatea are dreptul să știe ce se pierde, de ce se pierde și care sunt efectele reale asupra mediului urban, asupra biodiversității și asupra calității vieții.
Dar miza depășește pierderea vegetației.
Prin separarea vechiului ștrand de noul complex propus, proiectul fragmentează un spațiu care a funcționat timp de decenii ca loc de întâlnire și recreere pentru întreaga comunitate. În locul unui peisaj urban coerent și incluziv, se conturează două realități distincte: una rămasă în trecut și alta orientată exclusiv către consum și turism. Se pierde astfel mai mult decât spațiu verde. Se pierde un reper identitar, un loc al memoriei colective și al apartenenței urbane.
Nu contestăm nevoia de investiții și modernizare atunci când acestea sunt realizate responsabil, cu respect pentru patrimoniul natural și pentru interesul public.
Contestăm însă ideea că dezvoltarea trebuie să se facă prin sacrificarea spațiilor verzi existente.. Contestăm proiectele care tratează vegetația ca pe un obstacol și peisajul ca pe un element secundar. Contestăm lipsa documentațiilor de specialitate, acolo unde legea și buna practică profesională le impun.
Într-o perioadă în care orașele europene investesc în protejarea arborilor maturi, umbră, soluții bazate pe natură și adaptare climatică, Oradea nu își poate permite să considere vegetația urbană o problemă de care trebuie să scape.
Spațiile verzi nu sunt terenuri de rezervă pentru construcții. Nu sunt cifre într-un registru. Nu sunt decor și nu sunt metafore.
Spațiile verzi o necesitate reală, iar protejarea lor este o responsabilitate, nu o opțiune.

Articolul din Bihoreanul prezintă situația Ștrandului Ioșia: https://www.ebihoreanul.ro/stiri/strand-defrisat-sub-acoperirea-unei-gradini-termale-primaria-oradea-pregateste-betonarea-strandului-iosia-202440.html?fbclid=IwY2xjawSMuQ5leHRuA2FlbQIxMQBzcnRjBmFwcF9pZBAyMjIwMzkxNzg4MjAwODkyAAEe-c4NcoYe5gXgfHsqabbaxQua4fX8neJs4BM4p86x-rDf1nFjkyQftGDOJqM_aem_GeLxniT4D9wccxIrqxwUvg

Sub acoperirea unei „Grădini Termale”, Primăria Oradea pregătește betonarea ștrandului Ioșia. Proiectul de peste 215 milioane de lei promite relaxare, dar ascunde o intervenție dură: o suprafață verde de peste un hectar va fi pierdută, 110 arbori și arbuști vor fi tăiați sau reloc...

07/05/2026

Comunicat AsoP filiala Nord-Vest cu privire la documentația pentru proiectul ´Amenajare Grădina termală, Ioșia´, Oradea

Proiectul tehnic disponibil public, odată cu lansarea procedurii de licitație publică se remarcă prin deficiențe majore, în ceea ce privește componenta de spații verzi și amenajare peisagistică, deficiențe care afectează caracterul complet, verificabil și conform al proiectului atât în raport cu prevederile Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilan, cât și cu cerințele de conținut prevăzute de HG nr. 907/2016 privind elaborarea documentațiilor tehnico-economice aferente investițiilor publice.

Conform Legii nr. 24/2007, spațiile verzi din intravilan includ parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate, spații verzi aferente dotărilor publice și spații pentru agrement, iar administrarea acestora trebuie să urmărească inclusiv conservarea, regenerarea și menținerea peisajului urban. Legea prevede expres obligația autorităților de a ține evidența spațiilor verzi prin registre locale, precum și faptul că schimbarea destinației, reducerea suprafețelor sau strămutarea spațiilor verzi sunt interzise, cu excepțiile strict prevăzute de lege. Totodată, transplantarea arborilor și arbuștilor poate fi realizată numai cu acordul administrației publice locale și al autorității teritoriale pentru protecția mediului, iar nerespectarea cerințelor privind proiectarea și realizarea obiectivelor în spațiile verzi constituie contravenție.

În documentația analizată există planuri generale de situație - existent și propus - cu vagi referințe asupra vegetatiei existente sau propuse. Documentația conține memorii tehnice și caiet de sarcini. Cu toate acestea, lipsesc exact documentele de specialitate necesare verificării intervenției asupra fondului vegetal existent și a conformării proiectului din punct de vedere peisagistic și ecologic.

Principalele neconformități identificate sunt următoarele:
- lipsa unui studiu de peisaj / studiu peisagistic distinct și a unui memoriu de specialitate peisagistică, capabile să trateze profesionist vegetația existentă, conceptul vegetal, relația dintre vegetația existentă și cea propusă, măsurile de conservare și regenerare și integrarea peisajului urban;
- absența unei inventarieri dendrologice și fitosanitare complete a arborilor existenți, cu identificare individuală a fiecărui exemplar, specie, dimensiuni, stare fitosanitară, grad de viabilitate și evaluarea riscurilor;
- lipsa unei delimitări clare și verificabile a arborilor păstrați, relocați și eliminați, precum și lipsa justificării tehnice individualizate pentru fiecare intervenție propusă;
- lipsa avizelor, acordurilor și documentelor-suport aferente intervențiilor asupra arborilor și vegetației existente, deși legislația impune autorizarea acestor operațiuni și evidențierea lor în registrele locale ale spațiilor verzi;
- inexistența unor planșe de specialitate peisagistică și a unui plan de plantare corelat cu lista speciilor vegetale și cu amplasarea efectivă a acestora în teren;
- lipsa unei corelări explicite între vegetația existentă și plantările propuse, inclusiv în ceea ce privește eventualele plantări compensatorii;
- lipsa detaliilor tehnice specifice specialității peisagistice privind protecția arborilor existenți, gropile de plantare, substraturile, sistemele de irigații, barierele radiculare și măsurile de întreținere;
- imposibilitatea verificării reducerii sau modificării suprafețelor de spațiu verde, în lipsa unui bilanț teritorial detaliat complet, comparativ, între situația existentă și situația propusă.
Analiza caietului de sarcini confirmă, în mod implicit, existența unor piese de proiect care ar fi trebuit să însoțească documentația, dar care nu se regăsesc în setul transmis. Capitolul privind spațiile verzi conține prescripții generale referitoare la plantare, întreținere și execuție, iar documentația face trimitere explicită la „planul de plantare” și la „tabelul de plante”. Cu toate acestea, în planșele analizate nu există nici o planșă pentru specialitatea peisagistică, sau măcar o legendă dendrologică detaliată, codificarea speciilor sau un sistem de identificare care să permită verificarea amplasării vegetației propuse.
Lista materialului dendrologic utilizat în proiect include arbori, arbuști, graminee ornamentale, gazon și specii tropicale/de interior, însă această listă nu este corelată cu planșele grafice și nu permite verificarea poziționării și funcțiunii fiecărei categorii de plantare. În plus, documentația nu conține o fundamentare peisagistică și ecologică a selecției speciilor și nici o delimitare clară între plantările exterioare, plantările aferente teraselor verzi și vegetația de interior.

Aceste lipsuri sunt cu atât mai relevante în contextul finanțării prin Programul Regional Nord-Vest 2021–2027, apelul 713, întrucât ghidul apelului prevede expres că investițiile trebuie să respecte principiile turismului urban durabil, să nu producă efecte negative asupra ecosistemului urban și asupra zonelor naturale din vecinătate și să utilizeze specii vegetale adaptate și adecvate contextului local. În acest context, lipsa unei documentații peisagistice complete și verificabile afectează inclusiv maturitatea tehnică și sustenabilitatea investiției.
Totodată, raportat la HG nr. 907/2016, proiectul tehnic trebuie să conțină toate piesele scrise și desenate necesare descrierii complete și verificabile a investiției, adaptate specificului acesteia. În cazul unui proiect care intervine asupra unui spațiu verde urban relevant și presupune relocarea, eliminarea și plantarea unui număr semnificativ de arbori și arbuști, componenta peisagistică nu poate fi tratată generic sau implicit, ci trebuie documentată distinct și complet.
În concluzie, documentația analizată nu demonstrează suficient și verificabil conformarea proiectului pe componenta de spații verzi și peisagistică și nu permite evaluarea adecvată a impactului asupra fondului vegetal existent, a legalității intervențiilor propuse și a coerenței soluției peisagistice.
Pentru asigurarea conformității tehnice și legale, documentația trebuie completată cel puțin cu:
- studiu de peisaj / studiu peisagistic;
- memoriu de specialitate peisagistică;
- inventariere dendrologică și evaluare fitosanitară a arborilor existenți;
- plan de plantare cu legendă și codificarea speciilor;
- tabel de corespondență între lista speciilor și amplasarea acestora în plan;
- evidențierea clară a arborilor existenți, păstrați, relocați, eliminați, precum și numărul lor și a plantărilor compensatorii;
- corelarea explicită dintre vegetația existentă și cea propusă;
- planșe și detalii tehnice specifice specialității peisagistice;
- documentele și avizele aferente intervențiilor asupra fondului vegetal.
În lipsa acestor documente, proiectul nu poate fi considerat suficient fundamentat și verificabil pentru implementare pe componenta de spațiu verde și amenajare peisagistică, în raport cu cerințele Legii nr. 24/2007, ale HG nr. 907/2016 și ale cadrului de finanțare europeană aplicabil.
Aceste aspecte de neconformitate, dar și altele se regăsesc în scrisoarea publică co-semnată de AsoP - Asociația Peisagiștilor din România, Filiala Teritorială Nord-Vest, alături de CAPDD Bihor (Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor) și Ecotop Oradea (Fundația ECOTOP pentru Cultură și Educație Ecologistă).