16/09/2026
Fundația Doina Cornea nu este nici fabrică de cuie,
nici instituție bugetară
(Articol apărut în buletinul lunar al Fundației Doina Cornea – „De la opoziție spre democrație”)
Leontin Horațiu Iuhas
Am ținut să fac această precizare (din titlul articolului) nu pentru majoritatea cititorilor acestui buletin ci pentru domnul Ministru al Culturii, Demeter András István. Poate, pe viitor, va înțelege ce sunt organizațiile neguvernamentale, cm funcționează ele şi cum, spre deosebire de instituțiile bugetare, economisesc la maxim banii pe care îi gestionează pentru a-şi maximiza şi performanța.
Fundația Doina Cornea a solicitat Guvernului României recunoaşterea statutului de utilitate publică, în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații şi fundații.
În răspunsul primit (înregistrat la Cabinet Ministru cu nr. 3465/26.08.2026) se precizează:
“În urma analizării documentației depuse de Fundația Doina Cornea (un biblioraft ce cuprindea cererea propriu-zisă, copii ale bilanțurilor anuale, liste de proiecte realizate, parteneriate cu diverse instituții sau organizatii, recomandari, etc. – n.n.), realizată de structurile de specialitate din cadrul Ministerului Culturii, s-a constatat că activitatea culturală, memorială şi educațională desfăşurată de Fundație este relevantă şi corespunde scopului statutar. Din documentele prezentate rezultă desfăşurarea unei activități constante şi neîntrerupte, prin proiecte culturale şi memoriale dedicate personalității Doinei Cornea şi contextului istoric al rezistenței anticomuniste, precum şi existența unor proiecte de cercetare, activități editoriale şi educaționale, proiecte de digitalizare şi parteneriate cu instituții publice şi alte organizații din țară şi din străinătate.”
Cu toate acestea, cererea de acordare a statutului de utilitate publică a fost respinsă din două motive, unul minor de natură birocratică, pentru care, conform normelor trebuia să se ceară documente suplimentare şi altul, principal, de neînțeles pentru cineva care a citit legea dar este capabil să şi înțeleagă cm funcționează un ONG.
Acest al doilea motiv mă pune însă în fața unei întrebări care depăşeşte cazul particular al Fundației Doina Cornea.
Ministerul constată că Fundația are un singur contract individual de muncă şi apreciază că, “raportat la amploarea şi diversitatea activităților statutare şi a celor prezentate în raportul de activitate, existența unui singur angajat nu demonstrează asigurarea resurselor umane necesare desfăşurării activităților şi realizării scopului Fundației”. Cred totuşi că cei cinci ani de activitate a Fundației, fără multe salarii acordate dar cu o evoluție în creştere atât a activităților desfăşurate cât şi a patrimoniului acesteia dovedeşte din plin existența şi capacitatea de atragere a resursei umane necesare.
Se poate observa însă că OG nr. 26/2000 nu stabileşte un număr minim de salariați pe care trebuie să-i aibă o asociație sau o fundație pentru a putea fi recunoscută ca fiind de utilitate publică. Legea cere ca organizația să dispună de patrimoniu, logistică, membri şi personal angajat corespunzător îndeplinirii scopului său.
De aici apare întrebarea pe care consider legitim să o pun: capacitatea unei organizații neguvernamentale de a-şi îndeplini scopul trebuie măsurată prin numărul persoanelor pe care le remunerează sau prin activitatea şi rezultatele pe care aceasta le poate demonstra?
Pe de altă parte o verificare a informațiilor publice privind organizațiile deja recunoscute ca fiind de utilitate publică arată că statutul a fost menținut inclusiv în cazul unor organizații care, potrivit datelor financiare publice, au funcționat cu un singur salariat sau chiar fără salariați. Există inclusiv un caz în care o fundație recunoscută de Guvern ca fiind de utilitate publică în anul 2025 figurează în cele mai recente informații financiare publice disponibile cu un număr mediu de zero angajați. Bineînțeles că nu voi da numele acelei fundații si am certitudinea că activitatea ei, cu zero angajați, o depaseste pe cea a multora din ONG-urile cu unul sau mai mulți salariați.
Sectorul neguvernamental, spre deosebire de cel bugetar şi parțial de cel privat, funcționează, prin însăşi natura lui, şi prin contribuția neremunerată a oamenilor care cred într-o cauză.
O parte importantă a muncii care a făcut posibilă realizarea proiectelor Fundației Doina Cornea nu a fost şi nu este remunerată.
Singura activitate, deosebit de importantă, care a fost constant remunerată (la început prin contract cu o firmă de specialitate, apoi prin contract de muncă) a fost cea financiar-contabilă. Utilitatea desfăşurării în cele mai bune condiții a acestei activități s-a dovedit la sfârşitul anului trecut când, în urma unui control al tuturor actelor şi documentelor Fundației care a durat peste trei luni, nu a fost găsită nici cea mai mică neregulă şi, mai mult, am fost şi felicitați (verbal) de modul în care am păstrat legalitatea în toate domeniile financiar-contabile dar şi contractuale.
Membrii conducerii, colaboratorii, specialiştii şi partenerii Fundației au contribuit la păstrarea memoriei Doinei Cornea, la cercetarea crimelor comunismului, la expoziții, publicații, proiecte educaționale și la recuperarea memoriei victimelor regimului comunist nu pentru că această activitate le-ar fi adus un salariu, ci pentru că au considerat-o necesară.
Nu cred că munca neremunerată valorează mai puțin decât munca remunerată.
Și nici nu cred că utilitatea publică a unei activități crește sau scade în funcție de numărul statelor de plată.
Există chiar un paradox în răspunsul primit. Pe de o parte, Ministerul Culturii constată existența unei activități „constante și neîntrerupte” și relevă amploarea proiectelor realizate. Pe de altă parte, tocmai amploarea acestor activități devine argument pentru concluzia că un singur salariat nu demonstrează existența resurselor umane necesare.
Eu privesc lucrurile puțin diferit: activitățile realizate constituie ele însele dovada existenței oamenilor care le-au făcut posibile.
Consider însă că această experiență merită făcută publică deoarece ridică o întrebare mai largă, importantă pentru întreaga societate civilă:
Ce loc acordă statul român muncii voluntare atunci când evaluează utilitatea publică a unei organizații neguvernamentale?
Doina Cornea însăși ne-a lăsat o lecție despre valoarea gesturilor făcute fără recompensă și despre responsabilitatea pe care omul și-o asumă față de ceilalți fără să aștepte să fie plătit pentru aceasta.
Fundația care îi poartă numele va continua să lucreze în același spirit — cu salariați acolo unde resursele permit acest lucru, dar și cu oameni care aleg să ofere din timpul, competența și energia lor pentru o cauză pe care o consideră de interes public.
Chiar dacă Fundației Doina Cornea nu i s-a recunoscut statutul de utilitate publică, sunt convins că o bună parte din activitățile acesteia sunt de certă utilitate publică.
Pentru cei care doresc să afle de ce am considerat că şi Fundația Doina Cornea, printre multe alte organizații neguvernamentale, are dreptul la un statut de utilitate publică, statut care nu-i oferă niciun avantaj material, las ca anexă, în încheierea acestui articol, raportul de activitate, aşa cm a fost primit de Ministerul Culturii, de la înființare şi până la depunerea cererii de recunoaştere a utilității publice:
Raport de activitate
(2019 – 2026)
Înfiinţarea de facto a fundaţiei
1. Demersuri, împreună cu Fundaţia Academia Civică şi Fundaţia Corneliu Coposu, pe lângă Romfilatelia pentru emiterea unui timbru comemorativ „Doina Cornea”. Din păcate Romfilatelia nu a considerat oportună emiterea acestui timbru comemorativ, din 2019 şi până acum.
2. Concert caritabil „Doina Cornea – Lumina din întuneric” ce a avut loc în data de 7.03.2020 în sala de concerte Auditorium Maximum din Cluj (Casa Universitarilor). Concertul a fost susținut de Alexandru Tomescu și ansamblul „Flauto Dolce” beneficiind și de participarea actorului Dorel Vișan. Printre invitații de onoare care au participat și susținut discursuri la spectacol se numără și președintele Emil Constantinescu, primarul Emil Boc, Ana Blandiana, Marius Oprea, reprezentanți ai AFPDR, ai Asociației 15 Noiembrie 1987 Brașov și alții.
3. Organizarea campaniei de cercetări arheologice pentru descoperirea victimelor comunismului desfășurată la Periprava în perioada 31.08-4.09.2020. Această campanie s-a efectuat de colectivul de arheologi ai Fundației Doina Cornea în parteneriat cu AFPDR și sub coordonarea Parchetului Militar.
4. Organizarea campaniei de cercetări arheologice pentru descoperirea victimelor comunismului desfășurată la Târgu Ocna în perioada 5-9.10.2020. Această campanie s-a efectuat de colectivul de arheologi ai Fundației Doina Cornea în parteneriat cu AFPDR și sub coordonarea Parchetului Militar.
5. Organizarea, în parteneriat cu asociația Create.Act.Enjoy, în cadrul programului Case de Poveste (11-13.11.2020) a unei vizite ghidate în casa Doinei Cornea.
6. Pregătirea și organizarea, în parteneriat cu Centrul Ceh de la București, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Create.Act.Enjoy și Artmark a expoziției „Eroinele”, având ca punct central personalitatea Doinei Cornea (12.02-14.03.2021).
7. Organizarea campaniei de cercetări arheologice pentru descoperirea victimelor comunismului desfășurată la Caransebeș în perioada 24-28.05.2021. Această campanie s-a efectuat de colectivul de arheologi ai Fundației Doina Cornea în parteneriat cu AFPDR și sub coordonarea Parchetului Militar.
Înfiinţarea de jure a fundatiei
8. Organizarea, în parteneriat cu asociația Create.Act.Enjoy, în cadrul programului Case de Poveste a unei noi vizite ghidate în casa Doinei Cornea în data de 2.06.2021
9. Organizarea, în parteneriat cu asociația Create.Act.Enjoy, în cadrul programului Case de Poveste (5-6.06.2021) a unei vizite ghidate în casa Doinei Cornea
10. Organizarea campaniei de cercetări arheologice pentru descoperirea victimelor comunismului desfășurată la Periprava în perioada 3-18.07.2021. Această campanie s-a efectuat de colectivul de arheologi ai Fundației Doina Cornea în parteneriat cu AFDPR și sub coordonarea Parchetului Militar.
11. Înfiinţarea, prin protocolul semnat în data de 19.07.2021 cu Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, a Bibliotecii Doina Cornea, devenită astfel filială a BCU.
12. Înfiinţarea şi acreditarea la Biblioteca Naţională a României, prin atestatul emis în data de 5.08.2021,a Editurii Doina Cornea, ca departament al fundaţiei
13. Organizarea campaniei de cercetări arheologice pentru descoperirea victimelor comunismului desfășurată la Târgu Ocna în perioada 3-13.10.2021. Această campanie s-a efectuat de colectivul de arheologi ai Fundației Doina Cornea în parteneriat cu AFDPR și sub coordonarea Parchetului Militar.
14. Publicarea la Editura Doina Cornea volumului de poezii „Sorin Grecu – Vara Coriştilor”
15. Sponsorizarea, prin intermediul Societăţii de Cruce Roşie Române a refugiaţilor din Ucraina cu suma de 10.000 lei.
16. Organizarea campaniei de cercetări arheologice pentru descoperirea victimelor comunismului desfășurată la Târgu Ocna în perioada 15-21.05.2022. Această campanie s-a efectuat de colectivul de arheologi ai Fundației Doina Cornea în parteneriat cu AFDPR și sub coordonarea Parchetului Militar.
17. Publicarea la Editura Doina Cornea a albumului de fotografie „Feleki István – Transpaysage”
18. Organizarea campaniei de cercetări arheologice pentru descoperirea victimelor comunismului desfășurată la Periprava în perioada 1-11.08.2022. Această campanie s-a efectuat de colectivul de arheologi ai Fundației Doina Cornea în parteneriat cu AFDPR și sub coordonarea Parchetului Militar
19. Organizarea pelerinajului „Ei sunt Eroii/ Un omagiu pentru martirii neamului/2922 km pentru 2922 zile de detenţie” în colaborare cu Marius Balo, AFDPR, Asociaţia „15 Noiembrie Braşov”, Fundaţia Academia Civică, Asociaţia Rupicapra, Asociaţia Opération Villages Ukrainiens (în curs de înregistrare juridică).
20. Realizarea de către Fundaţia Doina Cornea împreună cu Televiziunea Română a filmului TV „2922” având ca subiect pelerinajul lui Marius Balo la principalele locuri de detenţie şi exterminare a Martirilor neamului.
21. Lansarea, cu ocazia vernisajului expoziţiei de fotografii Feleki István ce a avut loc la Muzeul de Artă din Cluj a celui de-al doilea volum publicat: Feleki István – Transpaysage (7.09.2022).
22. Organizarea, în parteneriat cu Fundaţia Corneliu Coposu şi Clubul Monarhiştilor Clujeni în perioada 6 – 8 iunie 2023 a conferinţei „1990 – Primăvara de la Bucureşti”
23. Organizarea celei de a X-a campanii de cercetări arheologice pentru descoperirea victimelor comunismului desfășurată la Periprava în perioada 29.08.2023 – 6.09.2023. Această campanie s-a efectuat de colectivul de arheologi ai Fundației Doina Cornea în parteneriat cu AFDPR
24. Organizarea expoziţiei „Doina Cornea – Doamna din spatele ferestrei” la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca în perioada 15 decembrie 2023 – 7 ianuarie 2024.
25. Organizarea, în parteneriat cu doamna Tatiana Alban, a expoziţiei „Copiii expun împreună cu Doina Cornea” la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca în perioada 30.05 – 7.06.2024.
26. Organizarea expoziţiei „Doina Cornea – Doamna din spatele ferestrei” la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei Chişinău în perioada 3 iulie – 4 august 2024.
27. Organizarea primei campanii de cercetări arheologice pentru descoperirea victimelor comunismului desfășurate pe Insula Mare a Brăilei în perioada 20.08 – 25.08.2024. Această campanie s-a efectuat de colectivul de arheologi ai Fundației Doina Cornea în parteneriat cu Arhiepiscopia Dunării de Jos şi sub egida AFPDR.
28. Participarea cu exponate pentru amenajarea unei camere „Doina Cornea” în cadrul expoziţiei „Ţara din care venim. Primii 35 de ani.” organizată în casa „La Miţa Biciclista” din Bucureşti
29. Organizarea celei de-a doua campanii de cercetări arheologice pentru descoperirea victimelor comunismului desfășurate pe Insula Mare a Brăilei (15-22.06.2025).
30. Continuarea organizării, în colaborare cu Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga din Cluj-Napoca a Bibliotecii Doina Cornea ce cuprinde cărţile rămase la plecarea Doinei Cornea şi donaţiile care au fost făcute fundaţiei.
31. Începerea procesului de digitalizare a întregii arhive Doina Cornea (texte, scrisori, manuscrise, luări de cuvânt la diverse evenimente, etc.)
32. Reluarea editării şi difuzării online a buletinului lunar "De la opoziţie spre democraţie" (ianuarie 2025 – martie 2026)
33. Organizarea expoziţiei „Doina Cornea – Doamna din spatele ferestrei” la Biblioteca regională din Debrecen (Ungaria), Biblioteca Méliusz Juhász Péter (3-31.03.2026).
34. Demararea demersurilor pentru desemnarea anului 2029 ca An Doina Cornea, având în vedere că în data de 30 mai 2029 se vor împlini 100 de ani de la naşterea acesteia.
