26/03/2026
Parlamentul României a adoptat Legea nr. 36/2026 pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței domestice și a Legii nr. 26/2024 privind ordinul de protecție, act normativ publicat în Monitorul Oficial nr. 232/25.03.2026.
Adoptarea acestei legi trebuie analizată în contextul caracterului structural al violenței domestice, un fenomen persistent, care afectează în mod disproporționat femeile și copiii și care este asociat cu dezechilibre de putere, dependență economică, control coercitiv și acces inegal la resurse și mecanisme de protecție. Datele instituționale și evaluările recente indică faptul că, dincolo de incidența ridicată a cazurilor, dificultățile majore au fost generate de întârzieri procedurale, fragmentarea intervenției și accesul limitat la măsuri efective de protecție.
Legea nr. 36/2026 este rezultatul unui proces susținut de analiză instituțională, cooperare interinstituțională și contribuții constante din partea organizațiilor societății civile, experților și practicienilor din domeniul juridic și social. În ultimii ani, aceste eforturi au evidențiat necesitatea unei intervenții legislative orientate spre reducerea timpilor de reacție, clarificarea responsabilităților și creșterea accesibilității mecanismelor de protecție.
Din punct de vedere tehnic, legea introduce modificări care consolidează arhitectura intervenției în mai multe planuri.
În primul rând, sunt extinse și clarificate obligațiile autorităților administrației publice locale (art. 7 din Legea nr. 217/2003). Acestea au responsabilitatea explicită de a informa, îndruma și sprijini victimele în accesarea ordinului de protecție, inclusiv în ceea ce privește formularea cererilor și prelungirea măsurilor dispuse. Instituirea unui termen de 3 zile pentru contactarea victimei ulterior emiterii ordinului contribuie la asigurarea unei intervenții continue și la menținerea legăturii cu sistemul de sprijin.
În al doilea rând, legea extinde instrumentele aflate la dispoziția instanței (art. 38 și 39), permițând dispunerea unor măsuri precum consilierea psihologică, psihoterapia sau includerea în programe de tratament și dezintoxicare pentru agresori. Aceste intervenții vizează reducerea riscului de recidivă și abordarea factorilor care pot contribui la perpetuarea comportamentului violent. Eficiența acestor măsuri este însă condiționată de existența unor programe specializate, accesibile și monitorizate.
Un element central al legii îl reprezintă reducerea termenelor procedurale și optimizarea comunicării interinstituționale (art. 40 și 46). Stabilirea unui termen de maximum 5 ore pentru comunicarea ordinului de protecție către instituțiile competente, în special către Poliția Română, răspunde unei vulnerabilități identificate în practică – intervalul dintre pronunțarea hotărârii și punerea în executare. Diminuarea acestui interval este esențială pentru creșterea gradului de protecție efectivă.
Modificările aduse Legii nr. 26/2024 privind ordinul de protecție vizează creșterea accesibilității și flexibilității procedurilor. Posibilitatea prelungirii ordinului în absența agresorului, clarificarea competenței teritoriale și extinderea titularilor cererii către reprezentanți legali și autorități contribuie la adaptarea mecanismului juridic la realitățile concrete în care se află victimele.
În ceea ce privește regimul sancțiunilor, legea consolidează cadrul existent și clarifică răspunderea pentru încălcarea obligațiilor legale, atât în ceea ce privește respectarea ordinului de protecție, cât și îndeplinirea atribuțiilor instituționale. Această componentă este esențială pentru asigurarea eficienței și credibilității mecanismelor de protecție.
Modificările introduse sunt în concordanță cu standardele internaționale relevante, inclusiv cele privind obligația statului de a asigura intervenție promptă, protecție efectivă și măsuri de prevenire în cazurile de violență domestică.
În același timp, impactul acestor prevederi depinde de o serie de factori esențiali pentru implementare:
– capacitatea instituțională și resursele disponibile la nivel local
– formarea continuă a personalului implicat în intervenție
– accesul la servicii specializate pentru victime și agresori
– mecanismele de coordonare și monitorizare interinstituțională
Centrul Metropolitan pentru Egalitate de Gen consideră că Legea nr. 36/2026 reprezintă un pas important în consolidarea cadrului juridic și instituțional, precum și în creșterea eficienței mecanismelor de protecție.
Pentru că fiecare femeie și fată merită să trăiască în siguranță! 💜