Strajerii Voievodului de Campulung sunt un grup de pasionati de istorie, care activeaza in cadrul Asociatiei Prietenii Muzeului si isi propun reconstituirea secolului XIV fiind cel mai important secol pentru orasul Campulung. In primul rand pentru ca il dateaza documentar la 1300 prin lespedea tombala a lui Laurentiu de Longo Campo, care este expusa la Baratia catolica din centrul orasului, iar in
al doilea rand, deoarece d**a lupta de la Posada din noiembrie 1330 , prima capitala a Tarii Romanesti ca stat independent devine Campulungul . Basarab I conduce Tara Romaneasca ca stat independent intre 1330-1352 care in ultimii ani de domnie il asociaza pe fiul sau Nicolae Alexandru Basarab care il urmeaza la tron intre 1352-1364 , acesta facand acelasi lucru cu fiul lui Vladislav I Vlaicu care domneste pana in 1377. Acesta a domnit la Campulung pana in 1369 cand terminand curtea voievodala si biserica domneasca de la Curtea de Arges isi muta resedinta acolo. Cei trei voievozi care au domnit la Campulung, au avut resedinta la actuala Manastire Negru Voda care era curte domneasca atunci. Asa cm era firesc , acestia aveau o armata proprie, mica, pentru paza lor personala, asa-numitii strajeri care le asigurau protectia. Nu se poate vorbi de o armata propriu-zisa pentru ca Tarile Romanesti foloseau in caz de pericol mare o armata formata din toti cei care puteau sa manuiasca o arma. Acesti strajeri erau foarte importanti pentru clasa politica si pentru tara deoarece aparau voievozii cand se deplasau din loc in loc pentru rezolvarea problemelor teritoriale. In ceea ce priveste recrutarea lor, alegerea se facea dintre tineri care erau instruiti in mod deosebit si pregatiti pentru a se apara si pentru a-l apara pe voievod. Strajerii Voievodului de Campulung au existat ca armata personala pana la mutarea domniei si functiei capitalei Tarii Romanesti la Curtea de Arges, unde a continuat sa functioneze pana tarziu de tot in perioada medievala .
