28/07/2025
Asociația Orașelor din România – promotor al dezvoltării urbane echilibrate
Asociația Orașelor din România susține ferm o dezvoltare unitară și echilibrată a urbanului mic, considerând că orașele mici și mijlocii fac parte din coloana vertebrală a teritoriului național.
• Prin activitatea sa, AOR militează pentru politici publice care să reducă decalajele dintre zonele urbane mari și cele mici, iar pentru acesta susținem:
• Coerența teritorială, adică integrarea orașelor mici în strategiile naționale de dezvoltare și nu tratarea lor ca entități marginale;
• Accesul la fonduri europene și naționale, în acest sens AOR pledează pentru simplificarea procedurilor în accesarea proiectelor și crearea de axe dedicate exclusiv urbanului mic;
• Susținem reforma administrativă și adaptarea legislației românești la realitățile socio-economice ale orașelor mici și mijlocii;
• Susținem investiții în infrastructură și mobilitate fapt pentru care orașele mici trebuie să beneficieze de rețele de transport, digitalizare și servicii publice modern capabile să rețină tinerii și să atragă investiții.
Luând în considerare cele de mai sus aducem în atenție urmatoarele:
• Credem că Programul Național de Investiții Anghel Saligny este un pilon esențial pentru dezvoltarea comunităților locale și reprezintă o inițiativă vitală pentru modernizarea infrastructurii publice din România, cu impact direct asupra calității vieții cetățenilor.
• Prin finanțarea rețelelor de apă, canalizare, drumuri sau gaze naturale acest program contribuie la reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni și la crearea unui mediu sustenabil pentru generațiile viitoare.
De ce considerăm că trebuie continuat iar nu blocat acest program ?
• Pentru că sustenabilitatea proiectelor este garantată prin prioritizarea investițiilor în infrastructura de bază (apă, canalizare, gaze), urmate de modernizarea drumurilor. Aceste investiții sunt esențiale pentru dezvoltarea economică locală și atragerea de noi oportunități.
• Pentru că clauzele contractuale deja asumate implică obligații legale și financiare care, dacă sunt ignorate, pot genera litigii costisitoare și blocaje administrative.
• Pentru că, conservarea lucrărilor începute ar presupune cheltuieli suplimentare semnificative, fără beneficii reale pentru comunități. În multe cazuri, lucrările abandonate s-ar degrada rapid, necesitând reparații sau reconstrucții ulterioare fără garanția unei reutilizări eficiente în viitor.
• Pentru că firmele mici și mijlocii care desfășoară lucrări sunt deja afectate de lipsa plăților din prima parte a anului, ele nu mai au rezerve financiare.
• Bugetul național va fi văduvit de încasările pe care aceste firme , firme românești, le generează în implementarea acestor proiecte .
• Nu în ultimul rând creșterea nemulțumirii publice datorită menținerii unor șantiere perpetue afectează viața de zi cu zi în comunitățile noastre mic urbane.
• Continuarea Programului Anghel Saligny nu este doar o alegere strategică, ci o necesitate. Este un angajament față de comunități, față de dezvoltarea durabilă și față de respectarea obligațiilor asumate. Este o măsură de responsabilitate administrativă.
• Pentru ca administrațiile publice locale ele să funcționeze eficient, este necesar un cadru clar privind dimensionarea personalului, raportat la nevoile reale ale localităților. Propunerea actuală din proiectul de lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, proiect aflat in analiză guvernamentală, prevede stabilirea numărului de posturi în primării în funcție de numărul locuitorilor, dar folosind ca sursă date din recensământului populației din 2021 furnizat de INS.
• Considerăm ca aceasta sursă nu reflectă realitatea din teren de aceea propunem ca dimensionarea personalului administratiei publice să se facă conform datelor oficiale de la serviciile de evidență a populației.
• În acest fel numărul de posturi se va corela direct cu numărul de locuitori și va respecta principiul echității.
• În acest fel va fi redusă discrepanța între UAT-uri cu populație similară, dar structuri de personal disproporționate și va crește eficiența administrativă.
• Vor fi optimizate bugetele locale prin diminuarea cheltuielilor cu salariile.
• Va apărea posibilitatea ca un funcționar să deservească mai multe UAT-uri, acolo unde activitatea o permite.
• Va exista posibilitatea reevaluarii periodice a necesarului de personal pe baza evoluției demografice
Considerăm ca orașele mici si mijlocii din România pot implementa modele de regenerare urbană de succes în urma transferului clădirilor abandonate sau neutilizate de la administrația centrală către autoritățile locale.
• Asociația Orașelor din România a cerut oficial Guvernului în mai multe rânduri un mecanism clar de transfer al imobilelor aflate în administrarea ministerelor (MAI, MADR, MT, Ministerul Tineretului sau aflate în administrarea unor companii de stat precum CFR, ADS, etc.) către autoritățile locale.
• Scopul este ca aceste clădiri și terenuri să fie reutilizate pentru servicii publice, centre comunitare, spații culturale sau locuințe sociale, în funcție de nevoile locale.
• Aceste proiecte de regenerare urbană pot include spații verzi, locuințe, birouri și zone comerciale, revitalizând zonele urbane fără demolări masive și discomfort accentuat.
• De un real folos ar putea fi o bază de date publică cu imobilele neutilizate și statutul lor juridic.
• Considerăm ca unele stimulente fiscale sau granturi pentru reabilitarea și reutilizarea acestor spații ar grabi regenerarea urbană și modernizarea comunității.
• Propunem de asemenea dezvoltarea unor parteneriate cu ONG-uri și antreprenori locali pentru utilizarea temporară a spațiilor.
