Initiativa pentru Drepturile Cetatenilor Nereprezentati Politic

Directions Website Contact the organization

Initiativa pentru Drepturile Cetatenilor Nereprezentati Politic Mișcare Civica Apolitica / Non-partizana si dedicata exclusiv Reprezentării Drepturilor Cetățenilor R

16/10/2026

O sumă fabuloasă despre care trebuie să dea explicații și Rareș Bogdan, coordonatorul campaniei electorale a "ostașului".

Au zis ceva procurorii despre cele 14.000.000 lei?

Încă nu au ordin?

Clasa politică trădătoare a cheltuit 1186 mld. lei pentru alegeri. Banii sunt din munca poporului român.

Nimeni nu întreabă de ce le finanțăm noi, românii, activitatea politică?

Orice candidat se poate prezenta în fața alegătorilor prin forțe proprii. Faptele lui completează cariera, demnitatea și moralitatea atrag alegătorii.

În Argeș am fost eu în anul 2020, Remus Chivescu și Dorin Mărășoiu în 2024. A fost la nivel național domnul CĂLIN GEORGESCU în 2024, pentru funcția supremă în stat, pe care a și câștigat-o.

Deci, se poate candida fără să se "fure" munca poporului.

De ce nu respectă tâlharii politici munca românilor?

Fiindcă sunt niște slugi politice trădătoare, tâlharii propriului popor.

Ați auzit șefii de partide că au refuzat banii românilor? A fost unul în 2020 care a zis că nu va cheltui banii românilor, dar și el îi cheltuie de 6 ani.

Deci? Când chemați tâlharii politici să le dați "dictare", domnilor procurori?

Îndrăzniți! Au lăsat pensionarii muritori de foame, mamelor le-au furat din pix banii, chiar și persoanelor cu dizabilități etc.

În țara asta vreți să guvernați voi în continuare, PSD?

Da, dar poporul nu vă mai vrea!

TRĂDĂTORILOR!

Text: Georgeta Janta

28/09/2026

COMUNICAT DE PRESĂ

15 organizații și inițiative civice transmit parlamentarilor un apel privind participarea României la Comandamentul Operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei

Un grup format din 15 organizații și inițiative civice a transmis parlamentarilor români un apel prin care solicită respingerea propunerii privind participarea Armatei Române, cu până la 20 de militari, personal de stat-major, la Comandamentul Operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei și la structurile de comandă și control subordonate acestuia.

Demersul are loc în contextul în care președintele României a solicitat Parlamentului încuviințarea acestei participări. Potrivit documentelor prezentate public, personalul român ar urma să participe la activități de planificare, comandă și control, iar structura de comandă funcționează prin rotație în Franța și Marea Britanie.

Semnatarii apelului consideră însă că discuția nu trebuie redusă la numărul militarilor sau la locul în care aceștia urmează să fie dislocați inițial. În opinia organizațiilor, Parlamentul trebuie să analizeze natura angajamentului militar asumat de România, implicațiile sale pe termen lung și condițiile în care această participare ar putea evolua ulterior.

"Votul Parlamentului nu privește doar 20 de militari. Privește natura angajamentului pe care România și-l asumă și direcția în care acesta poate evolua. Considerăm că orice decizie de o asemenea importanță trebuie luată transparent, după o dezbatere parlamentară reală și după prezentarea tuturor documentelor relevante", se arată în apel.

Organizațiile semnatare solicită parlamentarilor:

respingerea propunerii privind participarea militarilor români la această structură;

publicarea integrală a documentelor care fundamentează solicitarea adresată Parlamentului;

organizarea unei dezbateri parlamentare reale și transparente;

garanții ferme privind nedislocarea militarilor români pe teritoriul Ucrainei;

susținerea inițiativelor diplomatice destinate încetării conflictului și instaurării păcii.

Semnatarii afirmă că România trebuie să acorde prioritate încetării focului, negocierilor diplomatice, protejării populației civile și identificării unei soluții politice durabile.

În același timp, aceștia cer ca orice angajament militar suplimentar al României în contextul războiului din Ucraina să fie supus unei informări publice complete și unui control parlamentar riguros.

Apelul a fost transmis parlamentarilor români înaintea votului asupra solicitării privind participarea Armatei Române la Comandamentul Operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei.

SEMNATARI:

Asociația Mișcarea pentru Pace, prin președinte Georgeta Mihail Alexandrina

Asociația pentru Libertate și Egalitate Socială (ALES), prin președinte Constantin Jean Bucur

Asociația Avangarda de Sacrificiu, prin vicepreședinte Cătălin Zamfir

Asociația Civică Dreptate, Filiala Prahova, prin președinte Cotîrlan-Simioniuc Costel

Asociația pentru Civilizația Ortodoxă ASCIOR, prin președinte ing. Nicolae Mușat

Asociația "Prietenii Social-Democrației Române", prin președinte Ionescu Constantin

Asociația Haiducilor, prin președinte Nicolae Mavrodin

Comitetul de Inițiativă și Organizare a Societății Românești, prin președinte Cristina Crețan

Liga pentru Apărarea Constituției și a Drepturilor Omului, prin președinte Nicolae Mavrodin

Valul Democrației, prin Cristian N. Dan

Unitatea Poporului, prin ing. Moldovan Silviu-Marius

Mediul Asociativ Diaspora, prin președinte Cristina Crețan

Asociația Forța Patriotică din Italia, prin președinte Daniel Oprican

Asociația Juriștilor pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților (JADL), prin președinte av. Marina-Ioana Alexandru

Alianța Părinților, prin președinte Sorin Berilă

28 septembrie 2026

28/09/2026

CRONICA UNEI DEMOCRAȚII ANULATE

RAPORTUL FINAL PRIVIND ANULAREA ALEGERILOR DIN ROMÂNIA ȘI MOTIVELE INVOCATE PENTRU ACEASTĂ DECIZIE A FOST FINALIZAT

Au trecut aproape doi ani și, cu toate astea, sunt răni peste care timpul nu reușește să aștearnă liniștea, nu pentru că ne-ar lipsi trecerea ceasurilor, ci pentru că ecoul întrebărilor noastre a rămas închis între pereții unei tăceri nefirești.
Îmi amintesc acele luni ca pe o dimineață în care România s-a trezit captivă într-o oglindă spartă, descoperind cu stupoare că regulile după care adormisem cu o seară înainte dispăruseră, înlocuite de capriciile unui sistem care și-a asumat dreptul de a strivi destine electorale cu o ușurință aproape crudă.

EU ÎNSĂMI ERAM ATUNCI LA ÎNCEPUTUL UNUI DRUM POLITIC.

Candidasem deja la alegerile pentru Parlamentul European și, chiar dacă nu obținusem mandatul, făcusem până atunci zeci de drumuri la Bruxelles, pe banii mei, încercând să înțeleg mecanismele instituțiilor europene și să mă pregătesc pentru ziua în care oamenii îmi vor acorda încrederea lor, pentru ca atunci să nu ajung într-o funcție publică doar cu o legitimație în buzunar, ci pregătită să aduc ceva în plus democrației pe care îmi doream să o apăr. Aveam în minte și speranța că la Bruxelles voi găsi poate cea mai înaltă formă a democrației pe care Europa o putea oferi, locul în care regulile, drepturile și voința oamenilor nu puteau fi negociate după împrejurări. Din nefericire, timpul avea să-mi arate că m-am înșelat.

POATE TOCMAI DE ACEEA PRIVEAM ȘI STATUL ROMÂN CU ÎNCREDEREA OMULUI AFLAT LA ÎNCEPUT DE DRUM.

Credeam în instituțiile statului român. Credeam că există hotare pe care aceste instituții nu le pot trece și că votul oamenilor este unul dintre ele. Iar când au început să apară acele hotărâri, primul meu gând nu a fost că statul greșește. Dimpotrivă. M-am gândit că, dacă instituțiile statului își asumă decizii de o asemenea gravitate, trebuie să existe în spatele lor temeiuri legale și dovezi pe măsură, poate lucruri pe care noi încă nu le cunoșteam.

Pe 24 noiembrie 2024, oamenii s-au dus la vot. Au stat la rând cu speranța scrisă în palme, au rupt din timpul lor și al familiilor lor, au fost blamați, au fost obosiți, dar au crezut până în ultima secundă că votul lor valorează ceva. Au intrat în cabine, au pus ștampila și au plecat acasă convinsi că, într-o democrație, odată exprimată, voința lor nu poate fi pur și simplu ștearsă.

Și totuși, după câteva zile, voturile lor n-au mai valorat nimic. Alegerile au fost anulate, iar milioane de oameni au aflat că trebuie să o ia de la capăt. Acea neputință m-a urmărit ca o umbră tot drumul de atunci.

ZIUA ÎN CARE VOTUL NOSTRU N-A MAI CONTAT

Și poate că tocmai de aici au început să mă urmărească întrebările. Nu una, ci multe, revenind iar și iar, pe măsură ce încercam să împac ceea ce vedeam cu încrederea pe care încă o aveam în instituțiile statului. Dacă cei care au luat aceste decizii aveau dreptate? Dacă ceea ce mie îmi părea nedrept era, de fapt, singura cale prin care putea fi apărată democrația? Dacă, dincolo de tot ceea ce știam noi, exista un adevăr pe care încă nu-l puteam vedea?

Tocmai aceste îndoieli nu mi-au dat pace. Nu m-am apucat de acest raport ca să demonstrez ceea ce credeam deja, ci ca să aflu dacă m-am înșelat. Am citit și am cercetat inclusiv cu gândul că, la capătul drumului, s-ar putea să fiu nevoită să spun: da, statul a avut dreptate.

Nu scriu aceste rânduri ca un avocat al unor nume, ci ca un om format în spiritul principiilor de drept, care știe că democrația nu este o haină pe care să o purtăm doar când ne place croiala sau persoana de dedesubt, ci este temelia însăși a ființei noastre ca popor liber.

În ianuarie am numit-o „Democrația la judecată” și am stat cinci zile în Parlament, în dezbateri publice, ascultând, întrebând și cerând explicații. Am încercat apoi să clădim o anchetă parlamentară care să ducă mai departe aceste întrebări, dar, din lipsa majorității, încercarea a fost înăbușită.

Am ales să caut adevărul acolo unde alții au preferat să lase uitarea să aștearnă praful, pentru cǎ firea mea ca om nu mi-a dat pace. Am studiat documentele, am vorbit cu oamenii, am ascultat, am pus întrebări, am citit, am pus cap la cap piesele acestui puzzle întunecat și, astăzi, vă pot spune că raportul este finalizat.

În zilele ce vin, vă voi deschide ușa către acea cronologie dureroasă și voi așeza înaintea ochilor dumneavoastră documentele, contradicțiile și tot ceea ce a rămas ascuns sub vălurile instituționale, pentru că un cetățean liber nu trebuie să accepte cuvântul statului ca pe un adevăr absolut. Statul are datoria de a dovedi, iar noi nu putem doar accepta liniștea asta instituțională care a îmbrăcat totul ca pe ceva normal.
Voi arata lumii că ceea ce am trăit atunci nu a fost o întâmplare, ci o sentință dată voinței noastre.

CRONICA UNEI DEMOCRAȚII ANULATE

Zilele ce vin vor arăta ceea ce unii dintre noi au presimțit de mult: că în România s-a produs, de fapt, un asasinat al democrației.

02/05/2026

Diseară, la ora 18:00, deschidem grupul dedicat dialogului (vezi link în primul comentariu) pentru toți cei interesați de demersurile inițiate în cadrul Valul Democrației.

Este un spațiu în care putem discuta deschis, clar și aplicat despre pașii concreți pe care îi avem de făcut. Ne adresăm în mod special celor care nu au depus încă plângere penală la Parchetul General și au nevoie de informații, îndrumare sau clarificări înainte de a face acest pas.

În ultimele luni, peste 600 de români au ales să acționeze, folosind instrumentele legale disponibile. Totuși, există încă mulți care ezită, nu pentru că nu ar înțelege gravitatea situației, ci pentru că nu știu exact cm să procedeze.

Pentru asta deschidem acest grup:
– ca să răspundem la întrebări
– ca să explicăm procedura pas cu pas
– ca să lămurim orice nelămurire legată de depunerea plângerilor
– ca să oferim un punct de sprijin celor care vor să se implice

Dacă ai întrebări, dacă vrei să înțelegi mai bine sau dacă pur și simplu vrei să vezi cm poți contribui, te așteptăm la ora 18:00.

Nu e despre teorie. E despre acțiune, făcută corect și informat.

Poți intra și pe site pentru documente și detalii.

La 18:00 deschidem dialogul.

Address

Piața Victoriei , Teatrul Victoriei
Bucureşti Sectorul 1
011791

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Initiativa pentru Drepturile Cetatenilor Nereprezentati Politic posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Organization

Send a message to Initiativa pentru Drepturile Cetatenilor Nereprezentati Politic:

Shortcuts

Share