Asociația ALES

10/10/2026

Iată de ce este importantă acțiunea noastră și de ce suntem "neagreați" de anumite personaje.
Apărarea democrației implică, uneori, căi de luptă surprinzătoare.

Tot ce oferim în numele ALES este transparent, publicăm sumele primite prin donații precum și cheltuielile.

Timp de o săptămână am stat între susținătorii lui Călin Georgescu care au protestat în fața Arestului Central din București. Aici am aflat că manifestația este coordonată de un grup de persoane care câștigă bani din nemulțumirea oamenilor. Unii dintre ce

09/10/2026

Azi, 9 octombrie, s-a depus un memoriu-sesizare despre intervenția din 15 septembrie a Janda**eriei la manifestația din Piața Victoriei și despre felul în care sunt anchetate incidentele.

"CEREM O ANCHETĂ CORECTĂ, PENTRU TOȚI"

L-a inițiat Asociația ALES, și s-au alăturat alte organizații ale societății civile.

Pe 15 septembrie, fermieri, agricultori și crescători de animale au venit în Piața Victoriei să-și spună revendicările. Manifestația s-a terminat cu gaze lacrimogene, oameni scoși din mulțime și duși la secții de poliție, iar acum unii dintre ei sunt cercetați penal pentru ultraj.

De ce s-a făcut această sesizare?

Din materialele și mărturiile adunate reies întrebări care nu au primit încă un răspuns:
▪️ Există indicii că gazele lacrimogene au fost folosite înainte de confruntările violente de amploare, împotriva tuturor manifestanților, inclusiv femei și copii, și chiar în localuri publice;
▪️ Au fost semnalate intervenții în forță asupra unor oameni despre care nu s-a stabilit că ar fi comis vreo violență;
▪️ Se vorbește despre persoane în civil care ar fi provocat incidente sau ar fi acționat împreună cu forțele de ordine. Acest lucru trebuie verificat;
▪️ Unii participanți declară că au fost agresați, inclusiv în dube, și reținuți fără motiv, iar unii au suferit vătămări serioase;
▪️ Nu știm dacă înregistrările video integrale ale Janda**eriei au fost păstrate și analizate;
▪️ Până acum, ancheta pare să se uite doar la manifestanți, ca și cm intervenția Janda**eriei ar fi fost din start legală și justificată.

Cui ne-am adresat și ce solicităm:

1. Primului Procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul București:
➡️ să obțină de la unitățile de jandarmi implicate ordinele de zi, rapoartele post-intervenție și înregistrările video integrale, brute, neprelucrate, de urgență, ca să nu fie pierdute sau „rescrise”;
➡️ să fie identificați cei care au provocat dezordinea la început, persoanele în civil infiltrate și momentele în care s-au folosit spray-urile lacrimogene;
➡️ să se întocmească lista tuturor persoanelor reținute în 15–16 septembrie.

2. CSM – Inspecția Judiciară:
➡️ să verifice dacă procurorii au cercetat obiectiv, adică au strâns probe și în favoarea și împotriva celor acuzați, așa cm cere legea (art. 5 Cod procedură penală).

3. Comisiile Camerei Deputaților (Apărare, ordine publică și siguranță națională; Abuzuri și petiții):
➡️ audierea conducerii Janda**eriei și a MAI;
➡️ o cronologie exactă a intervenției: cine a dat ordinul, când s-a folosit prima dată gazul, dacă au existat somații;
➡️ verificarea respectării Legii 550/2004, care cere ca forța să fie folosită treptat și proporțional;
➡️ un raport parlamentar public.

Am cerut fiecărei instituții să înregistreze memoriul și să ne trimită un răspuns motivat, așa cm prevede legea. Vă vom ține la curent cu răspunsurile.

Poziția noastră este simplă:

a) Respingem orice violență, indiferent de la cine vine: de la manifestanți sau de la reprezentanții statului;
b) Participarea la un protest este un drept fundamental într-o democrație autentică și nu înseamnă vinovăție colectivă;
c) Uniforma nu dă nimănui imunitate în fața legii;
d) Nu cerem privilegii pentru manifestanți. Cerem ca reprezentanții statului să fie supuși acelorași exigențe de legalitate și răspundere ca orice cetățean;
e) Autoritatea statului vine din respectarea legii, nu din capacitatea de a folosi forța.

07/10/2026

Asta se petrece în România de azi!😢

04/10/2026

CÂND ALȚII VORBESC, EI AU VENIT ÎN STRADĂ!
Asociatia ALES și Partidul Integrității Naționale (PIN) nu au ales să privească protestul de la Arestul Central de pe margine. Au ales să fie acolo, printre oameni.
Într-o Românie în care discursurile sunt multe, dar implicarea concretă este adesea puțină, prezența în stradă înseamnă asumare.
DEMOCRAȚIA NU SE APĂRĂ DOAR ÎN DECLARAȚII!
Vegherea asupra respectării democrației, a libertăților și a drepturilor cetățenești nu este responsabilitatea unei singure organizații. Este o responsabilitate civică a tuturor asociațiilor, organizațiilor și partidelor politice.
Alături de ALES au fost oameni veniți din toate colțurile țării, dar și români întorși sau veniți din diaspora pentru a fi prezenți la protest.
Români din țară. Români din diaspora. Oameni diferiți, dar uniți printr-o preocupare comună pentru democrație și drepturile cetățenești.
Și nu a fost doar despre pancarte și scandări.
Pentru oamenii care au rămas ore întregi la protest au fost asigurate cafea, ceai, apă și sandvișuri.
O cafea caldă.
Un ceai.
Un sandviș.
O sticlă cu apă.
Lucruri simple. Dar importante atunci când stai în stradă ore întregi pentru ceea ce crezi.
Asta înseamnă solidaritate concretă.
PREZENȚĂ. IMPLICARE. SOLIDARITATE.
OAMENII NU TREBUIE LĂSAȚI SINGURI ATUNCI CÂND ÎȘI EXERCITĂ PAȘNIC DREPTURILE CIVICE.”
DE ACEEA, FACEM UN APEL CĂTRE TOȚI CEI CARE CRED ÎN LIBERTATE ȘI DEMOCRAȚIE: ALĂTURAȚI-VĂ!
INVITĂM TOATE ASOCIAȚIILE, ORGANIZAȚIILE CIVICE ȘI PARTIDELE POLITICE CARE CRED ÎN DEMOCRAȚIE SĂ NI SE ALĂTURE!
DEMOCRAȚIA APARȚINE TUTUROR. ȘI APĂRAREA EI ESTE RESPONSABILITATEA TUTUROR.Pentru că democrația nu este proprietatea unui partid. Nu aparține unei asociații. Nu aparține unei persoane.

ROMÂNIA DIN ȚARĂ ȘI ROMÂNIA DIN DIASPORA, ÎMPREUNĂ.
ALES și PIN au transmis, prin participarea lor, un mesaj simplu:
„OAMENII DIN STRADĂ NU SUNT SINGURI!”
Poți fi de acord cu protestul sau poți fi împotriva lui. Poți avea altă opinie politică.
Dar într-o societate democratică există un lucru care nu ar trebui negociat:
dreptul oamenilor de a-și face auzită vocea pașnic.
Iar când oamenii aleg să rămână în stradă, solidaritatea nu trebuie să rămână doar un cuvânt.
Se demonstrează prin fapte.
ALES & PIN — NU DOAR VORBE. PREZENȚĂ ȘI IMPLICARE

04/10/2026

VREȚI MILITARI ACTIVI ȘI REZERVIȘTI PREGĂTIȚI SĂ INTERVINĂ ÎN ORICE MOMENT? ATUNCI TRATAȚI-I CU RESPECT!
România își asumă participarea cu până la 20 de militari de stat-major la Comandamentul Operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei.
Ni se vorbește despre securitate, responsabilitate, planificare strategică și obligații internaționale.
Foarte bine.
Dar înainte de a ne întreba câți militari putem trimite într-un comandament multinațional, ar trebui să ne întrebăm:
CUM ÎI TRATĂM PE MILITARII ROMÂNI PE CARE ÎI AVEM DEJA?
Pe cei activi.
Pe cei aflați în rezervă.
Pe cei care au stat ani de zile în cazărmi, în poligoane, în misiuni și exerciții.
Pe cei care au jurat să-și apere țara și care, chiar după trecerea în rezervă, pot fi chemați din nou sub a**e atunci când situația o impune.
MILITARUL ACTIV
Statul îi cere militarului activ să fie pregătit permanent.
Să poată pleca atunci când este chemat.
Să accepte restricții pe care alte categorii profesionale nu le au.
Să lucreze în condiții dificile.
Să respecte disciplina militară.
Să fie gata să-și pună viața în pericol.
Dar această responsabilitate trebuie însoțită de echipamente corespunzătoare, dotare modernă, salarizare decentă și condiții de muncă pe măsura misiunii.
Nu poți construi o Armată puternică doar prin discursuri despre securitate și interoperabilitate.
DAR REZERVISTUL?
Rezervistul este adesea uitat.
Ani de zile a purtat uniforma României.
A acumulat experiență.
A fost instruit.
A participat la misiuni și exerciții.
A ocupat funcții și a comandat oameni.
A fost parte din mecanismul de apărare al statului.
Iar după trecerea în rezervă, statul îi spune, în esență:
„Ține-te pregătit. Dacă va fi nevoie de tine, te chemăm.”
Foarte bine.
Dar atunci apare întrebarea:
Dacă statul are nevoie de rezervist în caz de criză sau război, de ce nu este la fel de preocupat de respectarea drepturilor și demnității lui în timp de pace?
Rezervistului i se cere să rămână disponibil.
I se cere să poată răspunde unei eventuale chemări.
I se cere să accepte că pregătirea și experiența lui militară pot redeveni necesare într-o situație de criză.
Atunci statul trebuie să înțeleagă un lucru fundamental:
REZERVISTUL NU ESTE O RESURSĂ GRATUITĂ DE CARE ROMÂNIA ÎȘI AMINTEȘTE DOAR CÂND ARE NEVOIE.
Este parte din rezerva de apărare a țării.
Iar respectul față de această categorie trebuie să fie permanent, nu activat prin decret în momentul unei crize.
PENSIA MILITARĂ NU ESTE O POMANĂ
Pentru un militar ajuns în rezervă, pensia nu reprezintă un cadou oferit de stat.
Ea este rezultatul unei cariere în care militarul a acceptat restricții profesionale, obligații speciale, disponibilitate permanentă și riscuri pe care societatea civilă nu le are în aceeași formă.
De aceea, atunci când pensiile militare sunt înghețate, când mecanismele de indexare sunt suspendate sau când drepturile sunt modificate succesiv, problema nu este doar una contabilă.
Este și o problemă de încredere între stat și oamenii care au servit statul.
Un militar care a servit 20, 25 sau 30 de ani trebuie să știe că România nu își schimbă regulile de fiecare dată când apar dificultăți bugetare.
NU POȚI CERE SACRIFICIU FĂRĂ SĂ OFERI RESPECT
Aceasta este problema de fond.
România vrea militari activi bine pregătiți.
Vrea rezerviști disponibili.
Vrea oameni care să poată fi mobilizați.
Vrea interoperabilitate cu armatele aliate.
Vrea participare la structuri multinaționale.
Vrea oameni capabili să planifice și să conducă operații.
Dar toate acestea trebuie să înceapă cu omul care poartă sau a purtat uniforma românească.
Nu cu conferințele.
Nu cu declarațiile.
Nu cu fotografiile oficiale.
Cu militarul.
Cu militarul activ care intră dimineața în unitate.
Cu militarul aflat în poligon.
Cu militarul care pleacă în misiune.
Cu rezervistul care și-a încheiat cariera după zeci de ani de serviciu.
Cu veteranul care a reprezentat România peste hotare.
VREȚI REZERVIȘTI PREGĂTIȚI?
Atunci respectați-i.
Vreți să răspundă rapid unei chemări?
Atunci mențineți o relație instituțională corectă cu ei.
Vreți să aibă încredere în stat?
Atunci statul trebuie să-și respecte propriile angajamente.
Vreți să fie pregătiți pentru situații de criză?
Atunci investiți în pregătirea, echiparea și actualizarea competențelor lor.
Vreți ca generațiile tinere să aleagă cariera militară?
Atunci arătați-le ce se întâmplă cu militarul după ce își termină cariera.
Pentru că tânărul care intră astăzi în Armată se uită și la cel care a ieșit ieri din sistem.
Dacă vede respect, va avea încredere.
Dacă vede promisiuni încălcate, va avea îndoieli.
APĂRAREA NAȚIONALĂ ÎNCEPE CU PROPRII MILITARI
Nu poți vorbi despre o Românie puternică în exterior și despre un militar neglijat în interior.
Nu poți cere sacrificiu permanent și oferi respect temporar.
Nu poți cere rezervistului să fie gata oricând, dar să-l tratezi ca pe un om de care îți amintești doar atunci când ai nevoie de efective.
Și nu poți cere militarului activ să apere România cu prețul vieții, dacă statul nu este capabil să-i asigure în timp de pace condiții demne de misiunea pe care i-a încredințat-o.
Vreți militari activi și rezerviști pregătiți să intervină în orice moment?
Atunci:
ECHIPAȚI-I CORESPUNZĂTOR.
PLĂTIȚI-I CORECT.
RESPECTAȚI-LE DREPTURILE.
PROTEJAȚI-LE DEMNITATEA.
RESPECTAȚI-LE PENSIILE ȘI CARIERELE.
NU-I TRATAȚI CA PE O CHELTUIALĂ BUGETARĂ, CI CA PE O INVESTIȚIE ÎN SECURITATEA ROMÂNIEI.
Pentru că militarul activ de astăzi poate deveni rezervistul de mâine.
Iar rezervistul de astăzi poate fi omul pe care România îl va chema mâine să-și apere țara.
Militarul activ și rezervistul fac parte din aceeași Armată.
Au servit aceeași țară.
Merită același respect.
Iar mesajul către cei care iau decizii trebuie să fie simplu:
VREȚI O ARMATĂ PUTERNICĂ?
ATUNCI ÎNCEPEȚI PRIN A-I RESPECTA PE CEI CARE AU JURAT SĂ APERE ROMÂNIA.
RESPECT PENTRU MILITARII ACTIVI!
RESPECT PENTRU REZERVIȘTI!
RESPECT PENTRU VETERANI!
RESPECT PENTRU CEI CARE AU SERVIT ROMÂNIA!
O ARMATĂ PUTERNICĂ NU SE CONSTRUIEȘTE DOAR CU ARMAMENT.
SE CONSTRUIEȘTE CU OAMENI.
IAR OAMENII CARE APĂRĂ ROMÂNIA MERITĂ SĂ FIE RESPECTAȚI .

04/10/2026

MANIFEST PENTRU O JUSTIȚIE LIBERĂ
Dragi prieteni,
Doamnelor și domnilor,
Suntem astăzi aici pentru a apăra un principiu simplu: într-un stat democratic, legea trebuie să fie deasupra tuturor. Deasupra partidelor, deasupra instituțiilor, deasupra intereselor politice și, evident, deasupra fiecăruia dintre noi. Cazurile recente ale ciobanilor și al lui Călin Georgescu au readus în atenția publică o problemă mult mai largă: încrederea cetățeanului în justiție și în instituțiile statului. Nu suntem noi cei care trebuie să stabilim dacă un om este vinovat sau nevinovat. Aceasta este obligația instanțelor, pe baza probelor și a legii. Dar avem dreptul să cerem ca orice cetățean să beneficieze de aceleași garanții: respectarea procedurilor, dreptul la apărare, prezumția de nevinovăție și judecarea cauzei de către o instanță independentă. Aceste principii trebuie respectate indiferent despre cine este vorba. Și tocmai aici apare problema mai profundă. În ultimii ani s-a acumulat în societatea românească o neîncredere serioasă în funcționarea instituțiilor. Anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie-decembrie 2024 a amplificat această neîncredere și a lăsat în urmă întrebări la care o parte importantă a societății continuă să aștepte răspunsuri. PIN consideră că aceste întrebări nu trebuie tratate nici prin speculații, nici prin acuzații nedovedite. Trebuie tratate prin documente, explicații instituționale și respectarea legii. Dacă au existat amenințări la adresa securității naționale sau ingerințe în procesul electoral, instituțiile statului trebuie să clarifice, în limitele permise de lege, mecanismele prin care acestea au fost constatate. Dacă anumite documente sunt clasificate, trebuie să existe un temei legal pentru clasificarea lor. Dacă au existat mandate sau alte proceduri prevăzute de legislația privind securitatea națională, instituțiile competente trebuie să poată răspunde întrebărilor formulate potrivit legii. Iar dacă au existat încălcări ale legii, acestea trebuie investigate și răspunderea trebuie stabilită individual, prin justiție. Nu credem că soluția este să înlocuim o suspiciune cu alta. Soluția este transparența. De aceea, Partidul Integrității Naționale susține câteva principii clare pentru funcționarea justiției. În primul rând, independența reală a magistratului. Judecătorul trebuie să poată lua o hotărâre fără presiune politică, fără influența serviciilor de informații și fără intervenția unor grupuri de interese. În al doilea rând, transparența. Accesul în magistratură trebuie să se bazeze pe competență și pe proceduri verificabile. Repartizarea dosarelor trebuie să fie transparentă, iar hotărârile trebuie motivate într-un termen rezonabil. În al treilea rând, răspunderea. Independența justiției nu trebuie confundată cu lipsa răspunderii. Atunci când legea este încălcată cu bună știință, trebuie să existe mecanisme legale prin care faptele să fie cercetate și, dacă este cazul, sancționate. Dar aceste mecanisme trebuie construite astfel încât răspunderea să nu devină, la rândul ei, un instrument de presiune politică asupra judecătorului. Avem nevoie, deci, de trei lucruri în același timp: independență, responsabilitate și instituții care răspund cetățeanului. Parlamentul trebuie să își exercite efectiv atribuțiile de control parlamentar asupra serviciilor de informații. Instituțiile judiciare trebuie să răspundă solicitărilor de informații atunci când legea specifică acest lucru. Iar deciziile care afectează fundamental viața democratică trebuie explicate suficient pentru ca cetățeanul să poată înțelege ce s-a întâmplat și în baza căror prevederi legale. PIN nu cere o justiție favorabilă unui partid sau unei persoane. Nu vrem o justiție pentru cei care gândesc ca noi și alta pentru cei care nu sunt de acord cu noi. Cerem aceeași lege pentru toți. Pentru un ministru și pentru un agricultor. Pentru un magistrat și pentru un muncitor. Pentru cel aflat la putere și pentru cel aflat în opoziție. Credem că acesta trebuie să fie unul dintre fundamentele reconstrucției încrederii în statul român. Cetățeanul trebuie să știe că, atunci când intră într-o sală de judecată, nu contează partidul din care face parte, funcția pe care o ocupă, oamenii pe care îi cunoaște sau opiniile pe care le exprimă. Trebuie să conteze doar faptele și legea. Nu cerem o justiție care să fie de partea noastră. Cerem o justiție care să nu fie de partea nimănui, ci numai de partea legii. Aceasta este justiția pe care o datorăm fiecărui cetățean al României. Aceeași lege pentru toți

29/09/2026

10 Ani fără Gyuri! Felicitări TVR!👍
La Agnita, ieri, a avut loc un spectacol magnific în amintirea Marelui Artist!

O mobilizare exemplară a prietenilor și a celor care îi sunt recunoscători pentru moștenirea culturală excepțională.
Mă simt privilegiat să-l fi cunoscut și să fi participat la un asemenea eveniment organizat la el ... acasă.
E o perioadă potrivită pentru reconsiderarea și promovarea adevăratelor valori!

28/09/2026

COMUNICAT DE PRESĂ

15 organizații și inițiative civice transmit parlamentarilor un apel privind participarea României la Comandamentul Operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei

Un grup format din 15 organizații și inițiative civice a transmis parlamentarilor români un apel prin care solicită respingerea propunerii privind participarea Armatei Române, cu până la 20 de militari, personal de stat-major, la Comandamentul Operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei și la structurile de comandă și control subordonate acestuia.

Demersul are loc în contextul în care președintele României a solicitat Parlamentului încuviințarea acestei participări. Potrivit documentelor prezentate public, personalul român ar urma să participe la activități de planificare, comandă și control, iar structura de comandă funcționează prin rotație în Franța și Marea Britanie.

Semnatarii apelului consideră însă că discuția nu trebuie redusă la numărul militarilor sau la locul în care aceștia urmează să fie dislocați inițial. În opinia organizațiilor, Parlamentul trebuie să analizeze natura angajamentului militar asumat de România, implicațiile sale pe termen lung și condițiile în care această participare ar putea evolua ulterior.

"Votul Parlamentului nu privește doar 20 de militari. Privește natura angajamentului pe care România și-l asumă și direcția în care acesta poate evolua. Considerăm că orice decizie de o asemenea importanță trebuie luată transparent, după o dezbatere parlamentară reală și după prezentarea tuturor documentelor relevante", se arată în apel.

Organizațiile semnatare solicită parlamentarilor:

1. respingerea propunerii privind participarea militarilor români la această structură;
2. publicarea integrală a documentelor care fundamentează solicitarea adresată Parlamentului;
3. organizarea unei dezbateri parlamentare reale și transparente;
4. garanții ferme privind nedislocarea militarilor români pe teritoriul Ucrainei;
5. susținerea inițiativelor diplomatice destinate încetării conflictului și instaurării păcii.

Semnatarii afirmă că România trebuie să acorde prioritate încetării focului, negocierilor diplomatice, protejării populației civile și identificării unei soluții politice durabile.

În același timp, aceștia cer ca orice angajament militar suplimentar al României în contextul războiului din Ucraina să fie supus unei informări publice complete și unui control parlamentar riguros.

Apelul a fost transmis parlamentarilor români înaintea votului asupra solicitării privind participarea Armatei Române la Comandamentul Operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei.

SEMNATARI:

1. Asociația Mișcarea pentru Pace, prin președinte Georgeta Mihail Alexandrina
2. Asociația pentru Libertate și Egalitate Socială (ALES), prin președinte Constantin Jean Bucur
3. Asociația Avangarda de Sacrificiu, prin vicepreședinte Cătălin Zamfir
4. Asociația Civică Dreptate, Filiala Prahova, prin președinte Cotîrlan-Simioniuc Costel
5. Asociația pentru Civilizația Ortodoxă ASCIOR, prin președinte ing. Nicolae Mușat
6. Asociația "Prietenii Social-Democrației Române", prin președinte Ionescu Constantin
7. Asociația Haiducilor, prin președinte Nicolae Mavrodin
8. Comitetul de Inițiativă și Organizare a Societății Românești, prin președinte Cristina Crețan
9. Liga pentru Apărarea Constituției și a Drepturilor Omului, prin președinte Nicolae Mavrodin
10. Valul Democrației, prin Cristian N. Dan
11. Unitatea Poporului, prin ing. Moldovan Silviu-Marius
12. Mediul Asociativ Diaspora, prin președinte Cristina Crețan
13. Asociația Forța Patriotică din Italia, prin președinte Daniel Oprican
14. Asociația Juriștilor pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților (JADL), prin președinte av. Marina-Ioana Alexandru
15. Alianța Părinților, prin președinte Sorin Berilă

28 septembrie 2026

27/09/2026

ȚARA ÎN CARE CIOBANUL AJUNGE SUSPECT, IAR PATRIOTISMUL DEVINE INFRACȚIUNE!
CINE MAI APĂRĂ ROMÂNIA?
Când omul care muncește ajunge să ceară socoteală în stradă, iar puterea răspunde prin forța instituțiilor, nu mai vorbim doar despre un conflict punctual. Vorbim despre ruptura dintre stat și cetățean.
Protestul ciobanilor de la București a scos la suprafață o nemulțumire care nu poate fi băgată sub preș. Oamenii au venit cu probleme concrete: restricții sanitare, pierderi economice, dificultăți privind exporturile și nemulțumiri față de modul în care autoritățile gestionează sectorul ovinelor.
Protestul a degenerat în violențe, iar cei care au încălcat legea trebuie să răspundă pentru propriile fapte. Asta este regula într-un stat de drept.
Dar statul de drept funcționează în ambele sensuri.
Cetățeanul trebuie să respecte legea. Puterea trebuie să respecte cetățeanul.
Arestarea sau anchetarea unor persoane pentru fapte concrete nu poate deveni un substitut pentru răspunsul la problemele care au adus oamenii în stradă.
CÂND PROTESTUL DEVINE SINGURA FORMĂ DE DIALOG
Dacă oamenii trebuie să vină la București pentru a fi auziți, ceva este profund greșit în mecanismul administrativ.
Un guvern responsabil nu așteaptă ca disperarea economică să devină conflict de stradă. Nu descoperă problemele unei categorii profesionale după ce camerele de televiziune ajung în Piața Victoriei.
Le identifică înainte.
Le discută.
Le rezolvă sau explică limpede de ce nu pot fi rezolvate.
Românilor li se cere permanent să fie răbdători. Să suporte taxe, scumpiri, reguli noi, reforme și sacrificii.
Întrebarea este legitimă: câtă răbdare mai poate cere un stat propriilor cetățeni înainte de a începe să le ofere rezultate?
ȚARA NU ESTE UN INVENTAR DE ACTIVE
România nu este o listă de active care trebuie valorificate pentru a acoperi următoarea gaură bugetară.
Pământul, energia, apa, pădurile, infrastructura și celelalte resurse strategice nu sunt proprietatea guvernelor care se succed la putere.
Sunt parte din patrimoniul unei națiuni.
De aceea, orice decizie majoră privind asemenea resurse trebuie să suporte lumina zilei: contracte verificabile, criterii clare, beneficiari cunoscuți, responsabilități precise și control public.
Când apar suspiciuni privind corupția, conflictele de interese sau favorizarea unor grupuri, instituțiile competente trebuie să verifice faptele și să stabilească răspunderea pe baza probelor.
Nu avem nevoie nici de verdicte fabricate în spațiul public, nici de protecție pentru cei aflați la putere.
Avem nevoie de aceeași măsură pentru toți.
Aici începe adevărata credibilitate a statului.
FUNCȚIA PUBLICĂ NU ESTE RECOMPENSĂ DE PARTID
Una dintre cele mai grave boli ale administrației este percepția că funcția publică poate deveni monedă de schimb pentru loialitate politică.
Un stat modern nu poate fi construit din sinecuri.
Nu poți cere performanță unei administrații dacă promovezi obediența în locul competenței.
Nu poți vorbi despre reformă în timp ce instituțiile sunt tratate ca teritorii de partid.
Și nu poți cere oamenilor să aibă încredere în instituții dacă numirile importante sunt înconjurate permanent de suspiciuni privind interese politice.
Funcția publică trebuie să servească România, nu partidul care a făcut numirea.
NU, PATRIOTISMUL NU A EMIGRAT
Patrioții nu au dispărut.
Unii au plecat din țară pentru că aici nu au mai găsit ceea ce căutau: un loc de muncă, predictibilitate, respect pentru munca lor sau o perspectivă pentru copii.
Dar România nu s-a golit de oameni care țin la ea.
Patriotismul se vede în agricultorul care continuă să lucreze, în antreprenorul care investește, în medicul care rămâne, în muncitorul care își face meseria și în românul din diaspora care, deși trăiește la mii de kilometri distanță, nu și-a rupt legătura cu țara.
Patriotismul nu înseamnă să aplauzi puterea.
Uneori înseamnă exact contrariul:
să ai curajul să-i spui puterii că greșește.
DESTUL CU ROMÂNIA ADMINISTRATĂ PRIN FRICĂ ȘI RESEMNARE
Nu cerem privilegii pentru nimeni.
Cerem aceeași lege pentru toți.
Nu justificăm violența.
Cerem însă ca problemele reale ale oamenilor să nu fie ascunse în spatele imaginilor cu jandarmi, dosare și comunicate.
Nu cerem ca statul să fie slab.
Cerem ca statul să fie drept.
Nu vrem o Românie în care cetățeanul este important doar în ziua votului.
Vrem o Românie în care puterea își amintește, în fiecare zi, de unde îi vine legitimitatea.
Pentru că funcțiile sunt temporare.
Guvernele se schimbă.
Partidele trec.
Contractele expiră.
Dar România rămâne.
Iar cei care administrează această țară trebuie să înțeleagă un lucru simplu: nu au primit România în proprietate. Au primit responsabilitatea de a o administra.
IAR RESPONSABILITATEA SE TERMINĂ ÎN ZIUA ÎN CARE ÎNCEPE DISPREȚUL FAȚĂ DE CETĂȚEAN.
România nu are nevoie de supuși.
Are nevoie de cetățeni.
Nu are nevoie de tăcere.
Are nevoie de adevăr.
Și nu are nevoie de oameni care să-i spună că totul merge bine.
Are nevoie de români care să aibă curajul să spună atunci când nu merge.
România nu este de vânzare. România nu este moșia niciunui partid. România este responsabilitatea noastră, a tuturor.