06/10/2026
NOTĂ DE INFORMARE:
Întâlnire organizată la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu reprezentanții organizațiilor reprezentative ale fermierilor din sectorul vegetal
1. Contextul întâlnirii
În data de 5 octombrie 2026, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a participat la întâlnirea organizată la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de ministrul agriculturii, Tánczos Barna, și de ministrul transporturilor și infrastructurii, Radu Miruță, cu reprezentanții organizațiilor reprezentative ale fermierilor din sectorul vegetal.
La întâlnire au participat, de asemenea, reprezentanți ai operatorilor feroviari de marfă, respectiv CFR Marfă și Carpatica Feroviar, precum și reprezentanți ai administrației Portului Constanța.
Din partea Alianței pentru Agricultură și Cooperare au participat reprezentanți ai:
* LAPAR: Matei Titianu, Cezar Gheorghe, Vladislaw Petriceac și Liliana Piron;
* UNCSV: Florentin Bercu;
* PRO AGRO: Cristi Gavrilă.
Tema centrală a întâlnirii a fost reprezentată de blocajele logistice care afectează exportul cerealelor românești prin Portul Constanța, în contextul presiunii suplimentare exercitate de transportul și tranzitul cerealelor provenite din Ucraina pe teritoriul României.
2. Blocajele logistice și operarea în Portul Constanța
În cadrul discuțiilor au fost analizate principalele dificultăți logistice care afectează fluxurile de cereale prin Portul Constanța.
Una dintre problemele identificate este lipsa unei corelări suficiente între momentul sosirii mărfurilor în port, disponibilitatea navelor și capacitatea efectivă de încărcare. În aceste condiții, vagoanele și camioanele ajung să fie utilizate drept spații de depozitare temporară, ceea ce conduce la imobilizarea capacității de transport și la apariția unor blocaje succesive în lanțul logistic.
În acest context, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a anunțat intenția de a modifica ordinul ministrului transporturilor referitor la regimul de acceptare a trenurilor de marfă în stațiile de cale ferată care deservesc Portul Constanța.
Potrivit informațiilor prezentate în cadrul întâlnirii, modificările urmăresc, în principal:
* reducerea perioadei necesare emiterii acceptelor portuare pentru descărcarea trenurilor, fiind avută în vedere diminuarea acesteia de la 30 de zile la maximum 4 zile, în corelare cu sosirea navei;
* îmbunătățirea coordonării operatorilor implicați în transportul mărfurilor către port;
* instituirea unui mecanism mai eficient de sancționare a operatorilor care nu respectă regulile aplicabile;
* introducerea unui mecanism mai flexibil pentru stabilirea și modificarea priorităților la încărcare, astfel încât acestea să țină seama de disponibilitatea navelor, de obligațiile contractuale și de eventualele penalități aferente.
Ministerul Transporturilor a precizat că modificările urmează să fie adoptate în perioada imediat următoare.
În ceea ce privește mecanismul de sancționare, AAC a subliniat necesitatea ca acesta să fie conceput astfel încât sancțiunile să vizeze exclusiv întârzierile și situațiile care sunt imputabile operatorilor. AAC va formula observații și propuneri după publicarea proiectului de modificare a actului normativ.
3. Transportul cerealelor provenite din Ucraina pe teritoriul României și necesitatea unei trasabilități complete
Pe lângă aspectele strict logistice, în cadrul discuțiilor a fost ridicată o problemă de importanță majoră pentru sectorul agricol românesc, respectiv monitorizarea și trasabilitatea cerealelor și produselor agroalimentare provenite din Ucraina și transportate pe teritoriul României.
În prezent, este necesară o imagine cât mai exactă asupra volumelor de cereale și produse agroalimentare care intră din Ucraina pe teritoriul României, asupra traseului acestora și asupra destinației finale.
Problema este cu atât mai relevantă în cazul fluxurilor care utilizează infrastructura rutieră, feroviară și portuară din România, inclusiv Portul Constanța. În lipsa unor mecanisme complete și integrate de monitorizare, există riscul ca datele disponibile să nu reflecte în mod fidel dimensiunea reală a acestor fluxuri.
Un aspect deosebit de important îl reprezintă trasabilitatea originii mărfurilor pe întregul circuit comercial. În practică, au fost semnalate situații în care există riscul ca originea declarată a mărfurilor să fie modificată sau mascată pe parcursul circuitului comercial. O asemenea situație poate conduce la o subevaluare a volumelor reale de produse de origine ucraineană care ajung, tranzitează sau sunt comercializate ulterior prin intermediul infrastructurii logistice din România.
Consecința directă este posibilitatea apariției unei imagini distorsionate asupra volumelor reale de produse agroalimentare provenite din Ucraina care tranzitează Portul Constanța.
Prin urmare, simpla raportare a unor volume în funcție de originea declarată la un anumit moment sau într-un anumit punct al circuitului comercial nu este suficientă pentru o evaluare completă a situației.
Este necesară instituirea sau consolidarea unui mecanism prin care să poată fi urmărite, într-o manieră coerentă și verificabilă:
* cantitățile de cereale și produse agroalimentare care intră din Ucraina în România;
* modalitatea de transport utilizată și traseul parcurs pe teritoriul României;
* cantitățile care tranzitează România și cele care rămân pe piața internă;
* destinația finală a mărfurilor;
* originea mărfurilor pe întregul circuit comercial;
* volumele care ajung în Portul Constanța și cele care sunt ulterior exportate.
O asemenea evidență este necesară atât pentru gestionarea eficientă a infrastructurii logistice, cât și pentru evaluarea corectă a impactului acestor fluxuri asupra pieței românești și asupra producătorilor agricoli autohtoni.
Nu poate fi realizată o evaluare corectă a impactului economic și logistic al acestor fluxuri în absența unor date complete, coerente și verificabile privind cantitățile și originea mărfurilor.
În acest sens, se impune ca autoritățile competente să analizeze posibilitatea consolidării mecanismelor de monitorizare și trasabilitate a cerealelor și produselor agroalimentare provenite din Ucraina, de la intrarea acestora pe teritoriul României până la destinația finală.
4. Bugetul MADR și măsurile de sprijin pentru fermieri
În cadrul întâlnirii au fost abordate și aspecte referitoare la bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și la posibilitatea suplimentării schemelor de sprijin destinate sectorului agricol.
Potrivit informațiilor prezentate de ministrul agriculturii, MADR nu a beneficiat, în cursul anului 2026, de o suplimentare a bugetului aprobat inițial, deși ministerul a formulat solicitări în acest sens către Ministerul Finanțelor.
În ceea ce privește sprijinul pentru îngrășăminte, lipsa unor fonduri suplimentare a împiedicat acordarea contribuției naționale solicitate în completarea finanțării europene.
Referitor la despăgubirile pentru secetă, MADR a solicitat suplimentarea sprijinului prin contribuție națională, însă fondurile necesare nu au fost obținute. Potrivit celor prezentate în cadrul întâlnirii, discuțiile cu Ministerul Finanțelor au condus la întârzierea adoptării măsurii cu aproximativ două luni.
Ministrul agriculturii și-a exprimat, de asemenea, rezervele cu privire la posibilitatea obținerii unei majorări bugetare în perioada următoare.
5. DR-32 – stadiul discuțiilor
La solicitarea LAPAR privind stadiul elaborării intervenției DR-32, ministrul agriculturii a precizat că discuțiile cu Banca Mondială sunt într-un stadiu avansat și că există deja o schemă asupra căreia s-a ajuns la un acord.
După finalizarea lucrărilor la nivelul MADR, organizațiile reprezentative ale fermierilor urmează să fie invitate la consultări, în vederea formulării de observații și contribuții asupra formei propuse.
6. Certificatele de depozit
Un alt subiect abordat a fost schema certificatelor de depozit, în relație cu Bursa Română de Mărfuri.
Discuțiile au vizat aspecte referitoare la administrarea sistemului, emiterea certificatelor, responsabilitățile participanților și mecanismele de garantare.
La momentul întâlnirii nu a fost comunicat un calendar concret pentru implementarea schemei.
7. Concluzii și următoarele etape
Întâlnirea a evidențiat necesitatea unor măsuri coordonate pentru îmbunătățirea funcționării fluxurilor logistice prin Portul Constanța și pentru reducerea blocajelor care afectează exportul cerealelor românești.
În acest context, este important ca măsurile privind organizarea transportului feroviar și accesul în Portul Constanța să fie corelate cu dinamica reală a fluxurilor de marfă, cu disponibilitatea navelor și cu obligațiile contractuale ale operatorilor.
În egală măsură, monitorizarea transportului cerealelor provenite din Ucraina pe teritoriul României și asigurarea trasabilității acestora reprezintă elemente esențiale pentru obținerea unei imagini reale asupra volumelor care utilizează infrastructura logistică națională și asupra impactului acestora asupra pieței agricole românești.
Pentru sectorul agricol românesc este esențial ca deciziile privind infrastructura, logistica și piața cerealelor să fie fundamentate pe date complete și verificabile.
AAC va urmări evoluția măsurilor anunțate de autorități și va formula observații și propuneri în cadrul proceselor de consultare, în special cu privire la proiectul de modificare a reglementărilor referitoare la acceptarea trenurilor de marfă în stațiile care deservesc Portul Constanța.
De asemenea, vom reveni cu informații pe măsură ce vor fi puse la dispoziție documentele oficiale privind modificarea reglementărilor referitoare la operarea în Portul Constanța și consultările privind DR-32.
