20/07/2026
Informare privind proiectul Legii salarizării
Rezumatul ședinței-maraton din 19 iulie 2026, desfășurată la Camera Deputaților cu reprezentanții PSD
La data de 19 iulie 2026, reprezentanții confederațiilor și organizațiilor sindicale au participat, la Camera Deputaților, la o ședință-maraton cu reprezentanții Partidului Social Democrat, având ca obiect analizarea proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice.
Preambul
Proiectul Legii salarizării a fost prezentat inițial de ministrul Dragoș Pîslaru. Acesta a precizat că nu este proiectul elaborat de el, ci un document pe care „l-a găsit la minister”.
Proiectul a fost ulterior discutat cu liderii organizațiilor sindicale și cu reprezentanții conducerilor instituțiilor din cadrul familiilor ocupaționale.
După finalizarea acestor consultări, urma să fie prezentată o formă consolidată, care să cuprindă amendamentele acceptate, iar asupra acesteia trebuiau organizate dezbateri publice la Ministerul Muncii.
Forma consolidată nu a mai fost prezentată, iar dezbaterile anunțate la nivelul Ministerului Muncii nu au mai avut loc.
Proiectul asumat și prezentat de ministrul Dragoș Pîslaru a fost transmis partidelor politice joi, 16 iulie 2026. Proiectul și anexele sale au fost publicate ulterior pe pagina Ministerului Muncii.
Potrivit înțelegerii dintre PSD, PNL, USR și UDMR, marți, 21 iulie 2026, reprezentanții celor patru partide urmează să decidă, în cadrul unei întâlniri la Palatul Cotroceni, dacă susțin sau nu proiectul Legii salarizării.
În situația în care nu se va ajunge la un acord comun pentru promovarea Legii salarizării, niciunul dintre cele patru partide nu va iniția propria formă a proiectului de lege.
Existența unei noi reuniuni politice la Palatul Cotroceni pentru adoptarea unei decizii asupra proiectului a fost anunțată și public.
În acest context, reprezentanții PSD s-au întâlnit cu reprezentanții confederațiilor sindicale pentru a identifica problemele generate de proiectul de lege și pentru a analiza propunerile și observațiile formulate de liderii sindicali.
În urma analizării concluziilor acestor discuții, PSD va decide dacă susține sau nu proiectul Legii salarizării.
Probleme generale constatate
Proiectul transmis partidelor politice la 16 iulie 2026 a reținut foarte puține dintre amendamentele propuse de organizațiile sindicale în cadrul întâlnirilor cu ministrul Dragoș Pîslaru.
Față de forma discutată anterior, proiectul cuprinde coeficienți majorați, însă conține în continuare numeroase inechități, neclarități și diferențe insuficient fundamentate între funcții și familii ocupaționale.
Majoritatea liderilor sindicali au propus ca valoarea de referință utilizată pentru determinarea salariilor să fie salariul minim brut pe țară garantat în plată.
Reprezentanții PSD au explicat că proiectul a cuprins inițial anumite valori ale coeficienților, o anumită valoare de referință și o anumită ierarhie a funcțiilor, convenite cu experții Băncii Mondiale și agreate de confederațiile sindicale.
Din cauza impactului bugetar, considerat prea ridicat pentru posibilitățile financiare actuale ale României, coeficienții și valoarea de referință au fost reduse la un nivel care să permită încadrarea proiectului în limitele cheltuielilor bugetare.
Fondul destinat cheltuielilor de personal este raportat la nivelul prevăzut pentru anul 2027, la care se adaugă aproximativ 12,1 miliarde de lei.
Proiectul prevede aplicarea noilor grile și protejarea salariilor aflate în plată prin acordarea unor sume compensatorii tranzitorii atunci când salariul rezultat din grilă este inferior celui deținut de angajat.
Familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”
În cadrul discuțiilor privind familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională” au fost formulate următoarele propuneri:
• armonizarea și corectarea unor articole din proiect;
• acordarea pentru personalul contractual a unor drepturi similare celor prevăzute de lege pentru polițiști;
• introducerea unei garanții potrivit căreia angajații nu vor pierde drepturi salariale în cazul mobilității sau al modificării raporturilor de serviciu;
• extinderea grilei de salarizare a agenților de poliție, prin stabilirea unor coeficienți pentru șefii de post care să fie superiori coeficientului prevăzut pentru ofițerul debutant;
• stabilirea salariului de funcție ca valoare de referință pentru calcularea sporurilor, în mod similar celorlalte categorii profesionale.
În proiect au fost integrate și unele propuneri formulate de organizațiile sindicale, în special cele referitoare la conservarea drepturilor salariale aflate în prezent în plată.
Un exemplu îl reprezintă drepturile acordate pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal și de sărbătoare legală – SDSL.
Familia ocupațională „Justiție”
În ceea ce privește familia ocupațională „Justiție”, discuțiile au vizat drepturile salariale ale grefierilor, specialiștilor și consilierilor de probațiune.
Au fost susținute grilele și coeficienții conveniți anterior cu reprezentanții Ministerului Justiției.
Pentru consilierii de probațiune, am prezentat modul în care această categorie profesională este recunoscută în alte state ale Uniunii Europene.
Am arătat că activitatea consilierilor de probațiune nu este normată, ceea ce presupune un efort profesional suplimentar și expunerea la riscuri specifice activității desfășurate.
De asemenea, am prezentat faptul că particularitățile acestei categorii profesionale au fost recunoscute în anul 2016 prin acordarea unei majorări salariale de 25%, precum și problemele apărute ulterior în aplicarea și recunoașterea acestui drept, inclusiv prin intermediul hotărârilor judecătorești.
În consecință, Pro Lex a propus majorarea cu 25% a coeficienților de salarizare prevăzuți în proiect pentru consilierii de probațiune.
Familia ocupațională „Administrație publică centrală”
Pentru familia ocupațională „Administrație publică centrală” au fost prezentate mai multe exemple comparative între salariile aflate în plată și salariile care ar rezulta din aplicarea proiectului.
Din unele dintre aceste comparații a rezultat că salariile stabilite potrivit noii grile ar fi mai mici decât cele aflate în prezent în plată.
Discuțiile s-au concentrat și asupra necesității reducerii diferențelor salariale dintre funcțiile din aparatul central și funcțiile similare din structurile teritoriale.
Pentru personalul din administrația publică s-a susținut:
• păstrarea indemnizației de hrană;
• păstrarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare;
• reglementarea drepturilor salariale pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal și de sărbătoare legală.
Familia ocupațională „Administrație publică locală”
Pentru poliţia locală, Pro Lex a susținut acordarea unei majorări salariale de 7,5%, drept reglementat și prin legile anterioare de salarizare.
Concluzii
Adoptarea unei noi legi a salarizării este necesară pentru:
• clarificarea modului de stabilire a salariilor personalului plătit din fonduri publice;
• eliminarea sau diminuarea inechităților salariale existente;
• eliminarea diferențelor salariale din cadrul acelorași instituții și chiar din cadrul acelorași familii ocupaționale;
• stabilirea unei ierarhii mai clare a funcțiilor și salariilor;
• acordarea unor creșteri salariale pentru un număr important de angajați, nivelul creșterilor fiind diferit de la o familie ocupațională la alta și de la o funcție la alta.
Niciun angajat nu ar urma să primească un venit mai mic decât cel aflat în prezent în plată, întrucât proiectul prevede acordarea unor sume compensatorii tranzitorii pentru acoperirea diferenței dintre salariul actual și cel rezultat din aplicarea noii grile.
Proiectul prezentat nu reprezintă forma definitivă a Legii salarizării. În măsura în care va exista acordul politic necesar pentru promovarea sa, proiectul va fi discutat și amendat în Parlament.
În această etapă, este esențial ca observațiile și amendamentele organizațiilor sindicale să fie analizate efectiv, astfel încât noua lege să elimine inechitățile existente, fără a crea altele noi.
Percepția publică asupra proiectului va fi determinată, în mare măsură, de mesajul transmis de liderii organizațiilor sindicale și de modul în care vor fi prezentate efectele concrete ale legii asupra salariaților.
