FICSIMM-Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri

20/08/2026

Ana-Maria Icătoiu, președintă executivă FICSIMM-Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri: „Le-am spus antreprenorilor din Dâmbovița și Prahova, la evenimentul de informare organizat de partenerii noștri din cadrul ADR Sud-Muntenia, un lucru pe care îl repet de fiecare dată când am ocazia: inovarea nu este un lux pentru firmele din domenii "sofisticate". Nu e ceva ce fac doar cei cu laboratoare de cercetare și cu doctorate în echipă. Inovarea este, astăzi, condiția de bază ca o afacere să mai însemne ceva peste cinci ani - indiferent dacă vorbim despre software sau despre o brutărie, despre biotehnologie sau despre un atelier de tâmplărie.

Am insistat pe asta din două motive foarte concrete.

Primul ține de piață, nu de finanțări. Într-un domeniu clasic, unde toată lumea face cam același lucru, singura variabilă rămasă este prețul. Iar competiția pe preț este o competiție pe care IMM-ul românesc o pierde - pentru că întotdeauna va exista cineva, undeva, care produce mai ieftin. Diferențierea nu vine din a face același lucru mai ieftin, ci din a-l face altfel: un proces reorganizat, un material nou, o relație cu clientul construită pe altă logică, o soluție tehnologică care îți scade consumul sau îți scurtează livrarea. Asta înseamnă inovare în viața reală, nu în broșuri. Și asta este diferența dintre o firmă care se luptă pentru supraviețuire și una care este cu adevărat competitivă.

Al doilea motiv ține de arhitectura banilor europeni de după 2027, și aici trebuie să fim foarte lucizi. Cadrul financiar multianual 2028 - 2034 va finanța, prin componenta de coeziune, cu precădere proiecte cu o componentă puternică de inovare. Nu mai vorbim despre finanțarea achiziției de utilaje pentru că "ne trebuie utilaje". Vorbim despre proiecte care demonstrează un salt - tehnologic, de proces, de model de afacere.

Mai mult decât atât: viitorul Fond European de Competitivitate nu va finanța proiecte individuale, ci ecosisteme. Firme, institute de cercetare, universități, furnizori, autoritați publice - care lucrează împreună și pentru care inovarea nu este un proiect izolat, cu termen de finalizare și raport final, ci un element de zi cu zi în felul în care funcționează. Cine nu face parte dintr-un asemenea ecosistem riscă să rămână, pur și simplu, în afara hărții de finanțare. Nu pentru că nu ar merita, ci pentru că nu va avea unde să se încadreze.

De aceea consider că un apel pilot ca acesta - construit împreună cu World Bank Group, sub egida European Regional Competitiveness Policy Lab a DG REGIO - nu trebuie privit doar ca o oportunitate de 29 de milioane de euro. Este un exercițiu de pregătire. Este ocazia ca o firmă din Regiunea Sud-Muntenia să afle acum, cu feedback individual și fără să fie obligată să plătească un consultant, unde se situează ideea ei și ce îi lipsește ca să fie finanțabilă după 2027.

Le-am spus antreprenorilor prezenți, foarte direct: cel mai scump lucru pe care îl puteți face în următorii doi ani este să așteptați. Cine începe acum să își construiască proiectul, parteneriatele și maturitatea tehnologică va fi pregătit când se deschid liniile mari. Cine începe în 2028 va citi despre finanțări în presă.

va continua să fie prezentă activ în aceste dialoguri și să ducă preocupările reale ale antreprenorilor acolo unde se scriu regulile - la Bruxelles și la București deopotrivă. Pentru că nu ne dorim doar ca IMM-urile românești să prindă finanțare. Ne dorim să fie la masă atunci când se decide cm arată finanțarea.”

20/08/2026

Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate, Taxe și Audit (PACT.ro - Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate și Taxe), organizație patronală membră FICSIMM-Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri, a transmis Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și Ministerului Finanțelor o analiză tehnică asupra criteriilor de risc propuse pentru soluționarea deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare.

PACT cere „criterii de risc verificabile și avertizează că unele reguli reiau logica Formularului 088”, atunci când vine vorba de rambursările de TVA către firme.

„România a mai utilizat un mecanism care evalua compania prin profilul asociaților și administratorilor și prin legăturile lor cu alte firme: Formularul 088. A fost abandonat în 2017, tocmai pentru sarcinile administrative excesive pe care le genera. Nu este o soluție să reconstruim aceeași logică, într-o formă mai severă, aplicată recurent la fiecare rambursare. Riscul fiscal trebuie legat de faptă, de control efectiv și de operațiunile analizate”, a declarat Oana Luca, vicepreședintă , vicepreședintă regională FICSIMM.

„Avem deja instrumentele digitale necesare – D406, RO e-Factura – pentru a concilia datele înainte ca o diferență explicabilă să fie transformată într-un semnal de risc. Obiectivul comun trebuie să fie un filtru care identifică frauda, fără să penalizeze activitatea economică legitimă. Acest lucru este posibil cu instrumentele existente, dacă analiza se bazează pe praguri clare, faptă proprie, cauzalitate și posibilitatea efectivă de contestare”, a explicat
Loredana Mihăilă, membru fondator PACT, vicepreședintă națională .

Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate, Taxe și Audit (PACT) a transmis Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și Ministerului Finanțelor

18/08/2026

"Nu „cât economisim?”, ci: De ce capacitate are nevoie o comunitate ca să-și poată administra propria dezvoltare?

Abia după ce răspundem la asta aflăm câte unități administrative ne trebuie și de ce dimensiune.

În ordinea inversă, cea cu care ne-am obișnuit de zeci de ani, obținem o hartă nouă, dar aceleași rezultate."

Al treilea editorial din seria semnată de Ana-Maria Icătoiu, președinta executivă a FICSIMM-Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri, pe economedia.ro, este despre cele trei moduri în care reforma administrativ-teritorială poate eșua chiar dacă se face.

❌️ Comasarea pe hârtie: Iei un prag de populație, aplici o formulă și anunți că ai reorganizat România. Dar două comune alipite administrativ și despărțite de treizeci de kilometri de drum județean prost nu formează o unitate funcțională, ci o problemă logistică. Criteriul corect nu e numărul de locuitori, ci bazinul economic real: unde lucrează oamenii, unde se aprovizionează firmele, pe unde circulă marfa.

❌️ Recentralizarea mascată: Comasezi unitățile, dar muți decizia mai sus, fără să construiești capacitate la nivelul care rămâne. Pentru un antreprenor, un aviz care se dădea la douăzeci de kilometri și se dă acum la o sută nu e progres administrativ, ci cost. Așa s-au închis, în ultimele decenii, școli și dispensare - nu pentru că cineva a decis, ci pentru că nu a mai rămas nimeni care să lupte pentru ele.

❌️ Uniformizarea: O comună din zona metropolitană a Clujului și una din nordul Vasluiului nu pornesc de la aceeași linie de start, iar tratarea lor identică nu produce echitate, ci adâncește decalajele.

Ce cerem?

*Unități construite pe bazine economice funcționale;

*Specialiști în achiziții și fonduri europene la nivel consolidat;

*Digitalizare end-to-end, cu date care circulă între instituții, nu documente între cetățeni și ghișee;

*Interpretări unitare, publicate central;

*Competențe clare, dublate de venituri proprii - pentru că o competență fără buget e o glumă administrativă.

Toate documentele de poziție ale sunt publice:

https://ficsimm.eu/resurse/

Europa arată că se poate în mai multe feluri. Franța nu și-a desființat cele peste 34.000 de comune, ci le-a obligat să se grupeze în structuri intercomunale care preiau serviciile care cer scară. Letonia a redus, într-o singură etapă, numărul unităților de la 119 la 43. Constanta: serviciile care cer scară trebuie furnizate de o structură suficient de mare, chiar dacă localitatea, cu primarul ei ales, rămâne mică; nu localitatea trebuie neapărat mărită, ci structura care furnizează serviciile către comunitate.

Iar mediul de afaceri trebuie consultat permanent, nu invocat festiv în strategii. Firmele știu unde se termină în realitate o piață a muncii și ce drum se folosește, față de cel care e trecut degeaba pe hartă.

În episodul final al seriei: zonele pe care douăzeci de ani de fonduri europene nu le-au atins.

Editorialul, integral, accesând link-ul din primul comentariu.

14/08/2026

Harta administrativă a României ar trebui desenată în jurul zonelor metropolitane reale, al bazinelor economice și al coridoarelor logistice. Nu în jurul unor granițe istorice și, cu atât mai puțin, în jurul unor economii calculate într-un excel.

Aceasta este poziția : unități cu masă critică, capabile să planifice, să atragă fonduri și să livreze servicii; specialiști proprii în achiziții și fonduri europene la nivel consolidat; interpretări unitare, ca să dispară eternul „la noi se aplică altfel”. Și mediul de afaceri consultat permanent, nu invocat festiv în documente de strategie - pentru că cine cunoaște bazinele economice reale ale României, dacă nu firmele care le folosesc zilnic?

Al doilea editorial din seria semnată de Ana-Maria Icătoiu, președinta executivă a FICSIMM-Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri, publicat de economedia.ro, explică de ce fără asta nu se poate.

Județele și comunele urmăresc delimitări istorice, uneori politice. Economia și-a desenat între timp propria hartă: oameni care locuiesc într-un județ și lucrează în altul, platforme industriale care își trag furnizorii din trei județe, orașe mici care gravitează în jurul unui centru urban de care sunt despărțite administrativ. Nimic din toate acestea nu apare pe harta după care programăm investițiile publice. De aici drumuri care nu leagă ce trebuie legat și parcuri industriale fără furnizori în jur.

Pentru firme, fragmentarea nu e o dezbatere de politică publică, ci o taxă invizibilă. Aceeași documentație, termene diferite de la un județ la altul. Același text de lege, trei interpretări diferite, uneori opuse. O companie mare angajează pe cineva care să se ocupe. Un IMM cu douăzeci de angajați îl trimite la ghișeu pe patron - adică pe omul care ar trebui să se ocupe de afacere.

Iar miza nu mai e teoretică: noua arhitectură a bugetului european 2028 - 2034 premiază capacitatea de implementare. Un stat care nu are, la nivel local, cu cine programa și cu cine implementa pierde de două ori - proiecte acum, alocări pe viitor.

Documentele sunt publice: https://ficsimm.eu/resurse/

În episodul următor: cele două capcane în care România poate cădea - reforma făcută cu calculatorul de buzunar și recentralizarea mascată.

👇Editorialul, integral, pe link-ul din primul comentariu.👇

13/08/2026

Proiectele verzi și sustenabile din Nord-Estul României primesc un nou impuls! 🌱
👉 Alături de Atelierul de Idei și Digital Innovation Zone, la FICSIMM-Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri și Organizația Femeilor Antreprenor (OFA) ne bucurăm să fim parteneri în inițiativa Ignite NEB, parte a programului EIT Community New European Bauhaus, creat pentru a susține comunitățile locale și creatorii.

Programul are un focus dedicat femeilor antreprenor cu experiență în domeniul producției, care își doresc:
• să dezvolte o idee inovatoare cu impact asupra consumului de resurse
• să înființeze o firmă nouă pe parcursul celor 8 luni de accelerator internațional

Dacă ai o idee sau o afacere care îmbină sustenabilitatea cu tehnologia, designul și impactul social, Ignite NEB este oportunitatea perfectă pentru a o duce la nivelul următor.

Credem cu tărie că tranziția digitală trebuie să meargă mână în mână cu cea verde, iar Ignite NEB creează cadrul ideal pentru ca această viziune să devină realitate în comunitatea noastră. 💚

📰 Află mai multe despre program și cm poți fi parte din el în articolul realizat de Atelierul de Idei 👇
https://good-tech.eu/ignite-neb-ajunge-in-nord-estul-romaniei-cu-un-program-dedicat-femeilor-antreprenoare-she-builds-neb/

Proiectele verzi și sustenabile din Nord-Estul României primesc un nou impuls. Ignite NEB ajunge în regiunea noastră!

👉 Alături de Atelierul de Idei, FICSIMM-Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri & Organizația Femeilor Antreprenor (OFA), suntem încântați să fim parteneri în inițiativa Ignite NEB, din cadrul programului EIT Community New European Bauhaus, creat pentru a susține comunitățile locale și creatorii, cu un focus dedicat femeilor antreprenor cu experiență în domeniul producției, care își doresc să dezvolte o idee inovatoare cu impact asupra consumului de resurse și își vor înființa o firmă nouă în cele 8 luni de accelerator internațional.

Dacă ai o idee sau o afacere ce îmbină sustenabilitatea cu tehnologia, designul și impactul social, Ignite NEB este oportunitatea perfectă pentru a o duce la nivelul următor.

👉 La Digital Innovation Zone, credem cu tărie că tranziția digitală trebuie să meargă mână în mână cu cea verde, iar Ignite NEB creează cadrul ideal pentru ca această viziune să devină realitate în comunitatea noastră.

📰 Află mai multe detalii despre program și cm poți fi parte din el în articolul de mai jos realizat de Atelierul de Idei: 👇

Ignite NEB ajunge în Nord-Estul României cu un program dedicat femeilor antreprenoare - She Builds NEB
https://good-tech.eu/ignite-neb-ajunge-in-nord-estul-romaniei-cu-un-program-dedicat-femeilor-antreprenoare-she-builds-neb/

13/08/2026

🚀 ÎMPREUNĂ INOVĂM. CREȘTEM. CONSTRUIM VIITORUL.

Pe 19 august 2026, FICSIMM-Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri se alătură, în calitate de partener, unui eveniment ADR Sud-Muntenia, dedicat IMM-urilor din Dâmbovița și Prahova care vor să-și transforme ideile în proiecte de cercetare, dezvoltare și inovare finanțate 100% nerambursabil. 💡

📅 Miercuri, 19 august 2026
📍 Hotel Aria Suites, Târgoviște
⏰ Înregistrare și cafea de bun-venit de la 10:30 | deschidere la 11:00

Totul se întâmplă prin studiul pilot EUROCOMP — finanțat de DG Regio și Banca Mondială — în domeniile de specializare inteligentă RIS3.

Ce vei descoperi la eveniment:
✅ Cum funcționează apelul „Inovare în IMM-uri" și Ghidul Solicitantului
✅ Cum completezi, pas cu pas, chestionarul on-line de preselecție
✅ Ce avantaje îți aduce participarea la preselecție

Și pentru că sprijinul concret contează:
• Depunere simplificată — proces clar, rapid și ușor de parcurs
• Sprijin practic — te ajutăm efectiv să completezi chestionarul
• Puncte suplimentare la o viitoare depunere în PR Sud-Muntenia 2028-2034, dacă nu obții finanțare acum

În deschiderea evenimentului va lua cuvântul și Ana-Maria Icătoiu, președinta executivă a . 🎤

🔗 Locurile sunt limitate — înscrie-te acum! 👉 https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfwAjIljD-kXdTHFR_iWS7mwYid_L3MwUWxa-3nGAvNhZGCfw/viewform

11/08/2026

Antreprenori, întrebarea „ce proiect depun?” tocmai a devenit greșită. Cea corectă este: în ce ecosistem intru și ce rol joc în el?

Europa va finanța ecosisteme, nu proiecte izolate. Este firul roșu al Fondului European pentru Competitivitate - instrumentul de aproximativ 400 de miliarde de euro în total care va consolida paisprezece programe existente sub un singur set de reguli - și fraza pe care o detaliem la fiecare întâlnire cu antreprenorii. Punctajele se vor construi pe consorții, pe lanțuri valorice, pe efecte de rețea. Nu pe dosare individuale bine legate, oricât de merituoase.

Despre asta e al treilea editorial semnat de Ana-Maria Icătoiu, președinta executivă a FICSIMM-Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri, pe CursDeGuvernare.ro.

Consecința practică e brutală pentru firmele românești, obișnuite să depună singure aplicații și să aștepte. Într-o competiție construită pe rețele, câștigă cine e deja conectat. Iar riscul, spus pe șleau, este ca fondul să fie capturat de cei cei care au deja departamente întregi de fonduri europene și rețele de consorții transnaționale gata construite.

De aceea amendamentul-fanion pe care l-a depus la raportul comisiei ITRE a Parlamentului European introduce condiționalitatea de ecosistem IMM pentru proiectele mari: beneficiarii să demonstreze integrarea IMM-urilor locale în lanțul de furnizori - cu monitorizare pe rezultate, nu pe promisiuni frumos scrise în cererea de finanțare.

Am cerut, la fel de apăsat, condiții de acces proporționale, astfel încât IMM-urile să poată fi lideri de proiect, nu veșnici parteneri juniori în consorții dominate de marile companii.

FICSIMM nu a susținut niciodată alocări pe criterii geografice. Nici cote naționale, nici „plicuri” regionale. Poziția noastră este „excelență pentru toți, dar cu aceeași linie de start” - acces preferențial și asistență tehnică pentru IMM-urile din regiunile mai puțin dezvoltate, punctaj dedicat pentru integrarea IMM-urilor și start-up-urilor în marile proiecte, complementaritate explicită cu politica de coeziune.

Pe acest dosar, am fost „în sală” la fiecare etapă care a contat: poziția de principiu transmisă instituțiilor europene în decembrie 2025, amendamentele la propunerea de regulament în ianuarie 2026, pachetul de amendamente la proiectul de raport ITRE în aprilie.

Toate documentele sunt publice: https://ficsimm.eu/resurse/

Săptămâna viitoare, episodul 4: de ce granturile nu ne-au făcut competitivi și cm poate un euro public să mobilizeze patru euro privați.

Editorialul, integral, pe primul link din comentarii.

09/08/2026

„Nu doar să bifăm 90% absorbție la finalul unui cadru financiar.” Poate propoziția care a rezumat cel mai bine discuția.

Ana-Maria Icătoiu, președinta executivă a FICSIMM-Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri, a fost invitata lui Lucian Pîrvoiu la TVR Info, în emisiunea „Europa, printre rânduri”, ediția din 2 august - despre ce blochează, în realitate, competitivitatea IMM-urilor românești și despre ce se negociază acum pentru bugetul european 2028 - 2034.

Primul blocaj: inovarea e văzută în continuare ca fiind rezervată domeniilor sofisticate.
Un antreprenor din producția clasică nu vede cm ar putea să o integreze în propriile procese și rămâne prins în lupta pentru supraviețuire. Vina e comună: statul român a avut douăzeci de ani bani europeni de asistență tehnică, pe care i-a folosit aproape exclusiv pentru instituțiile publice. IMM-urile, ONG-urile și mediul academic nu au avut acces la formare.

Al doilea blocaj: eficiența energetică.
Un studiu recent al Băncii Mondiale, realizat la cererea SGG, arată că pentru același produs o companie din România consumă de 2,5 ori mai multă energie decât una din Europa. Explicația: am finanțat fabrici noi și extinderi, dar nu scoaterea din uz a liniilor vechi, energofage și înlocuirea lor cu unele eficiente. Ce ar fi trebuit să avem de treizeci de ani este un instrument financiar cu garanție de stat cu o componentă de grant doar pentru auditul energetic aprofundat. Eficiența energetică generează profit imediat, iar profitul e singura marjă reală într-o economie care a avut, într-un singur an din ultimul deceniu, peste 370 de modificări ale Codului fiscal.

Că descentralizarea funcționează avem deja dovada acasă: pe 2014 - 2020 treceau 18 luni de la depunerea unei cereri de finanțare până la răspuns; prin gestiunea directă la nivelul ADR-urilor am ajuns la 3 luni, iar plățile de la șase luni la sub 10 zile. Riscul viitoarei arhitecturi rămâne tentația de recentralizare a deciziei, într-un 2028 superelectoral.

Iar pe Fondul European pentru Competitivitate - circa 400 de miliarde de euro, fără alocări naționale - FICSIMM nu a cerut cote geografice. Ar fi însemnat ca, la douăzeci de ani de la aderare, să cerem în continuare ce rămâne de la cei care se pricep deja să facă proiecte complexe. Am cerut punctaj suplimentar pentru proiectele mari care își construiesc ecosistemul de furnizori din IMM-uri locale și prioritizare pentru consorțiile transnaționale care includ parteneri din Europa Centrală și de Est.

Pozițiile sunt publice: https://ficsimm.eu/resurse/

Mulțumim TVR Info și lui Lucian Pîrvoiu pentru invitație.

Interviul, disponibil integral la link-ul din comentarii.

07/08/2026

🎙️ Mirabela Miron, Președintă FICSIMM-Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri, invitată la „Europa, printre rânduri" - emisiune realizată de Lucian Pîrvoiu la TVR Info, ediția din 2 august 2026.

Punctul de plecare: sunt IMM-urile din România pregătite pentru noul Cadru Financiar Multianual 2028 - 2034?

🔹 Antreprenorii au fost, sunt și vor fi pregătiți. Gradul de absorbție în rândul IMM-urilor a fost constant de 100%, chiar peste bugetele alocate. Întrebarea reală este dacă ghidurile și procedurile de implementare vor fi scrise pornind de la nevoile din teritoriu - nu din birou.

🔹 Avem nevoie de coeziune pe toate palierele: o strategie națională corelată cu strategia de dezvoltare industrială și cu una de coeziune socială, integrate într-o singură direcție. Nu proiecte individuale, fără finalitate și fără viziune pe termen mediu și lung.

🔹 Fondul European pentru Competitivitate rămâne o provocare: rata de succes a IMM-urilor românești în apelurile gestionate direct de Comisie este foarte scăzută. Propunerea FICSIMM - criterii de evaluare care să premieze companiile mari ce integrează IMM-uri românești în lanțurile de furnizori. Un IMM care învață în ecosistemul unei companii mari crește el însuși.

🔹 Cifrele care ne obligă: peste 650.000 de IMM-uri, din care doar circa 3.500 sunt firme mari și mijlocii. Restul - aproximativ 600.000 de microîntreprinderi, cu până la 9 angajați. Pe piața unică europeană, ori ne transformăm, ori murim.

🔹 FSE+ = 14% din bugetul european, adică aproximativ 4,6 miliarde de euro pentru România, destinate educației tinerilor, formării adulților și persoanelor aflate în risc.

Mesajul de fond: înainte de a discuta despre competitivitatea Europei față de Statele Unite, avem datoria să ne uităm în propria grădină. Întâi devenim noi mai buni, apoi devenim o parte mai bună a Europei.

📺 Mulțumim TVR Info și lui Lucian Pîrvoiu pentru invitație.
Urmăriți interviul accesând link-ul din comentarii.