Centrul de Evaluare si Analize Educationale

26/08/2026

Recent, a fost finalizată munca de refacere a unităților de învățare (UI) de fizică pentru gimnaziu. Profesorii implicați în această muncă au ținut cont de noua progrmă, aprobată în 2017. Acestea vor fi niște resurse importante pentru profesorii de fizică de gimnaziu care folosesc la clasă învățarea prin investigație.

Să mergem puțin în urmă. Cea mai importantă resursă realizată pentru profesori în cadrul programului Fizica Altfel a fost Ghidul metodologic de predare a fizicii, finalizat în 2013. Acesta cuprinde recomandări pentru profesori despre cm să abordeze toate temele din programa școlară (clasele VI-XII), folosind paradigma IBL (Inquiry Based Learning); profesorii care au lucrat la acel ghid s-au raportat la vechile programe de gimnaziu și liceu.

În 2017, a apărut o însă nouă programă la fizică (s-a întâmplat asta la toate disciplinele de gimnaziu). S-au făcut schimbări de amploare în acea programă: a) au fost formulate alte competențe generale și specifice (destul de diferite de vechile competențe specifice); s-a ținut cont în formularea lor de framework-ul OECD-PISA; b) S-a recomandat în această programă utilizarea la clasă a învățării prin investigație.

Acum câțiva ani, CEAE a ajuns la concluzia că activitățile de învățare propuse în U.I. din vechiul Ghid metodologic trebuie modificate. Motivele sunt următoarele:
- Este de dorit ca profesorii să aibă eficiență în a forma elevilor competențele specifice din noua programă școlară;
- Profesorii cu experiență din Fizica Altfel au înțeles în ultimii ani că în fiecare din secvențele UI este potrivit să fie utilizate anumite activități de învățare;
- Cu câțiva ani în urmă, s-a ajuns la un format mai simplu al U.I.; acesta este mai ușor de urmărit de către profesori.

După ce am găsit finanțate, mai mulți profesori au fost implicați în rescrierea unităților de învățare de gimnaziu (în multe cazuri, s-a ținut cont de UI din Ghidul metodologic din 2013). Această muncă a fost demarată la începutul lui 2026.

Acum, munca de refacere a acestor UI a fost finalizată. Asemenea soluții de îmbunătățire a U.I. au putut apărea pentru că, în timp, a crescut mult expertiza unora dintre profesorii implicați în Fizica Altfel pe ce ține de utilizarea la clasă a învățării prin investigației.

Felicitări profesorilor implicați în activitatea de rescriere a unităților de învățare!

Detalii despre proiect se găsesc în primul comentariu.

25/08/2026

22/08/2026

Asociația „Comunitatea Fizica Altfel” a mai făcut un pas: și-a făcut pagină de Facebook. Felicitări!

Pe această pagină vor da detalii inclusiv despre ce se întâmplă în primul lor proiect. Principala activitate din proiect este construirea de unități de învățare de clasa a IX-a pentru fizică folosind metoda investigației.

Vă recomandăm să urmăriți această pagină!

Succes!

Unele schimbări nu încep mereu cu un proiect sau cu o strategie. Încep cu o întrebare simplă: cm îi putem face pe elevi să gândească asemenea unor mici cercetători?

Peste 3000 de profesori au participat la programul de formare Fizica Altfel organizat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE) și au descoperit puterea învățării prin investigație. Au văzut că, atunci când elevii pun întrebări, experimentează, greșesc, caută explicații și descoperă singuri răspunsurile, fizica devine mai mult decât o disciplină. Devine o aventură a cunoașterii.

Întorși în școlile lor, profesorii au început să aplice aceste idei la clasă. Au creat experimente, fișe de lucru, unități de învățare bazate predominant pe investigație, exemple de bună practică. Au împărtășit experiențe în cadrul Mecanismului de Sprijin, au participat la webinare și au descoperit că fiecare provocare are, undeva, un coleg care a găsit deja o soluție.

Așa s-a născut o convingere simplă, dar puternică: împreună putem face mai mult decât fiecare separat. Din această convingere s-a născut, în 2023, ideea Comunității Fizica Altfel. Cu sprijinul Romanian-American Foundation și al CEAE, un grup de profesori entuziaști a început să construiască mai mult decât o rețea profesională — o comunitate bazată pe încredere, colaborare și dorința sinceră de a-i ajuta pe ceilalți.

Întâlnire după întâlnire, la București, Sibiu, Brașov și în multe alte contexte de lucru, comunitatea s-a dezvoltat. Profesorii au discutat despre provocările din școli, au împărtășit resurse, au creat materiale educaționale, au definit valorile care îi unesc și au conturat o direcție comună. Au înțeles că nu îi unește doar pasiunea pentru fizică. Îi unește convingerea că fiecare elev merită să descopere lumea prin întrebări, observații și investigații.

Astăzi, Asociația Comunitatea Fizica Altfel este formată din profesori care învață unii de la alții, creează împreună resurse educaționale și își oferă sprijin ori de câte ori apare o nouă provocare. Pentru că știm că cele mai bune idei se nasc atunci când sunt împărtășite.

20/08/2026

Nu se poate nega că intră la licee foarte bune elevi care au un nivel scăzut de înțelegere a matematicii, deși au luat la Evaluarea Naționala 9,50 sau chiar 9,60.

Dar cm s-a ajuns în această situație? Ani de zile, la EN se dădeau doar probleme tip (la ultimul examen de EN lucrurile nu am mai stat chiar așa). Mulți elevi reușeau să ia note mari la acest examen fără să înțeleagă matematica, ci doar învățând pe dinafară algoritmii de rezolvare a „problemelor tip”. Ajunși la liceu, la profilul real, o parte dintre ei erau la un pas de corijență.

„Salvarea” propusă în Legea Educației a fost ca astfel de licee să dea propriile examene de admitere pentru a putea selecta elevii care chiar înțeleg matematica (este vorba despre cei care intră la profilul real).

Soluția rațională ar fi ca la EN să nu se mai dea „probleme tip”, ci exerciții care să măsoare nivelul de înțelegere a matematicii. Dincolo de dificultatea de a formula astfel de exerciții, mai trebui să se schimbe însă modul de predare la clasă în gimnaziu a.i. elevii să înțeleagă logic/ rațional ceea ce fac la matematică.

18/08/2026

Cum trecem de la intenție la fapt? Cum trecem de la ceea ce am vrea să facem la a face efectiv ceea ce ne-am propus?

Una dintre modalități, spune prof. Mircea Miclea în cadrul unei conferințe, este să ne transformăm scopul nostru aspirațional, proiectul nostru aspirațional, în sensul de a-l operaționaliza în proiecte, în obiective foarte concrete, tot mai concrete. ”Până când ajungem la operaționalizare într-o formă simplă, într-o regulă de genul dacă apare condiția X, atunci fac acțiunea Y, care mă aproprie de scop (această transformare poartă denumirea de intenție implementațională).”

”Prin urmare, eu pot să spun că am un scop aspirațional: vreau să învăț limba chineză și vreau să mă dezvolt în domeniul acesta, să știu mai bine cultura chineză. Pot să operaționalizez acest scop aspirațional pe termen lung în scopuri din ce în ce mai concrete, până la urmă la unul extrem de concret - dacă e ora 8, mă duc la cartea de limbă chineză și învăț 30 de cuvinte. Dacă era ora 12, deschid din nou cartea până la ora 14 și învăț 15 cuvinte. Astfel, îmi transform scopurile în reguli de genul: dacă condiția, atunci acțiunea. Si atunci creierul meu nu mai poate fabrica motive: că e prea devreme, că e prea târziu, sunt obosit, nu a venit cutare, nu am resurse. Nu. Sunt cercetări care arată că intențiile implementaționale dinamizează foarte tare acțiunea.”

Link în primul comentariu.

12/08/2026

"Suntem într-o eră în care copiii sunt la un click distanță de aproape orice răspuns. De aceea, explicarea practică a modalității prin care s-a ajuns la acel răspuns este esențială în dezvoltarea lor ca oameni."

Ion Alexandru are peste două decenii de experiență în jurnalism sportiv și televiziune. Din 2019 este redactor-șef al Eurosport, după un parcurs profesional care a inclus roluri de editor, producător, prezentator, precum și experiență de comentator pentru fotbal, handbal, tenis și alte sporturi. Este, de asemenea, profesor universitar asociat în cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării.

Într-un nou interviu din seria , Ion ne vorbește despre felul în care rigoarea matematicii ne ajută în viața de zi cu zi, de la modul în care analizăm informațiile și luăm decizii până la felul în care ne organizăm și rezolvăm probleme.

Linkul se află, ca de obicei, în primul comentariu.

11/08/2026

Într-o discuție despre criza personalului din educație, în afară de salariile mici pentru debutanți, Radu Szekely amintește încă trei factori care-i îndepărtează pe tinerii absolvenți de o carieră didactică: scăderea prestigiului social al profesiei, birocrația și lipsa autonomiei în clasă.

În interviul acordat celor de la Ziare.com, Radu Szekely se focusează apoi pe profesorii care predau științe exacte și enumeră care sunt consecințele pe termen scurt ale deficitului acestui tip de profesori (deja vizibile de mai mulți ani): ore predate de suplinitori fără studii de specialitate și ore comasate, scăderea notelor elevilor la examenele naționale la aceste discipline. Aceste note mici înseamnă că vor fi efecte și în ceea ce privește admiterea la facultățile de profil. Astfel, universitățile vor fi nevoite să-și ”coboare pragurile [exigențele] pentru a se ocupa locurile bugetate. În decursul unei generații, absolvenții de inginerie, medicină și IT vor fi mai puțin pregătiți din punct de vedere teoretic comparativ cu cei de acum.

Pe termen lung, situația va deveni dramatică. Astăzi luăm o hotărâre cu privire la cine va proiecta poduri, va conduce spitale, va construi rețele electrice peste 15-20 de ani, cine va stăpâni inteligența artificială și va ști să lucreze cu ea (în sensul de a controla output-ul, nu să accepte orice soluție oferită de AI). Fără o generație bună de profesori de fizică, chimie sau matematică acum, nu vom avea o generație bună de ingineri, medici, inovatori și cercetători în 2045. Iar o țară fără astfel de profesioniști, care să fie competitivi, este o țară care își va pierde complet autonomia industrială și economică.”

„Cel mai grav efect însă e cel cultural: profesia intră într-un cerc vicios. Cu cât mai puțini absolvenți buni intră în ea, cu atât scade și mai mult prestigiul; cu cât scade mai mult prestigiul, cu atât mai puțini absolvenți buni intră. Ieșirea din cercul ăsta cere o combinație de măsuri: nu doar creșteri salariale în valuri, ci refacerea completă a felului în care România își tratează profesorii.” Aceștia reprezintă o resursă națională strategică, nu trebuie văzuți în termeni de ”costuri bugetare”.

Link în comentarii

06/08/2026

Școala 9 a publicat recent un articol despre deficitul de profesori de științe. Jurnaliștii „au investigat date publice din perioada 2022-2025 care arată că deficitul profesorilor de științe este alimentat de recrutarea slabă, posturile fragmentate și instabile, naveta între mai multe școli și pregătirea practică insuficientă”. „Cea mai precară situație se înregistrează la Fizică: în cel mai favorabil an analizat (2025), au existat mai puțin de doi candidați eligibili pentru Titularizare la fiecare 100 de posturi vacante, iar în 14 județe, timp de trei ani consecutivi, niciun candidat nu a obținut o notă de minimum 7.”

Ce se întâmplă, de fapt? ”Uneori lipsesc candidații. Uneori candidații se înscriu, dar nu ajung la proba scrisă. Uneori rezultatele nu trec pragul necesar titularizării. Alteori există candidați cu rezultate bune, dar nu există posturi stabile pentru ei.”

Cum s-a ajuns la această situație? Dincolo de cele prezentate mai sus, ar mai fi de amintit că:
- A scăzut în timp numărul de absolvenți ai facultăților de Fizică sau Chimie.
- Dintre cei care termină facultatea, puțin sunt interesați să devină profesori. Se întâmplă asta datorită salariilor semnificativ mai mari oferite în sectorul privat celor care termină asemenea specializări.

Link în comentarii

04/08/2026

Mircea Miclea: „Oamenii performanți nu iau în calcul atât de mult stările lor, ci iau mai mult în calcul scopurile lor, obiectivele lor. … Scopul meu este mai important decât starea mea”.

Link în comentarii.