Confederatia Sindicala Nationala MERIDIAN

23/08/2026

Dezbaterea de sâmbătă seara de la Romania TV pe tema pensiilor și salariilor.

22 august 2026

20/08/2026

Comisia de Dialog Social de la nivelul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, a dezbătut și a avizat astăzi Proiectul de HG pentru modificarea HG 189/2025 privind organizarea și funcționarea acestui minister.

Punctul de vedere al Confederației Sindicale Nationale MERIDIAN și al Sindicatului Național ProLex, a fost prezentat de secretarul general al Confederației, în prezența secretarului de stat, domnul Dan–Adrian POP.

https://www.facebook.com/share/v/1DAAXxDu4V/?mibextid=wwXIfr

Adresa CSN MERIDIAN
Nr. 226/19.08.2026

CĂTRE:
MINISTERUL ECONOMIEI, DIGITALIZĂRII, ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI

Domnului Ministru Ambrozie–Irineu DARĂU

În atenția, Domnului Secretar de Stat Dan–Adrian POP

Observații și propuneri cu privire la proiectul Hotărârii Guvernului pentru modificarea HG nr. 189/2025 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

În cadrul dezbaterii din cadrul Comisia de Dialog Social din data de 20.08.2026 a proiectului Hotărârii Guvernului pentru modificarea HG nr. 189/2025, Confederația Sindicală Națională Meridian vă înaintează și susține următoarele propuneri și observații formulate de membrii noștri din Sindicatul Național PRO LEX, având în vedere impactul major al reorganizării asupra structurii Ministerului, asupra funcțiilor publice și posturilor contractuale, precum și asupra carierei și drepturilor salariale ale personalului.

1. Organigrama și numărul de posturi trebuie stabilite prin hotărâre a Guvernului, iar nu transferate, în elementele lor esențiale, spre reglementare prin ordin al ministrului

Considerăm că soluția prevăzută la art. I pct. 3 din proiect, prin care se modifică art. 8 alin. (2) din HG nr. 189/2025, ridică o problemă serioasă de conformitate cu chiar normele invocate drept temei al proiectului.

Potrivit art. 62 alin. (3) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, aspectele specifice organizării și funcționării ministerelor, altele decât cele din domeniul apărării și ordinii publice, se reglementează prin hotărâre a Guvernului.

Mai mult, art. 62 alin. (4) stabilește expres că prin actul de organizare și funcționare al ministerului se stabilesc, între altele, organigrama și numărul de posturi ale ministerului.

În același timp, art. 63 alin. (1) prevede că structura organizatorică a ministerelor cuprinde direcții generale, direcții, servicii și alte compartimente funcționale, iar alin. (2) stabilește competența ministrului în sensul aprobării, prin ordin, a regulamentului de organizare și funcționare prin care se stabilesc atribuțiile compartimentelor funcționale.

Din interpretarea coroborată a acestor norme rezultă o delimitare a competențelor:

Guvernul stabilește, prin HG, organizarea ministerului, organigrama și numărul de posturi, iar ministrul pune în executare această organizare și stabilește, prin ROF, atribuțiile compartimentelor.
Or, proiectul propus inversează în parte această logică normativă.

Potrivit formei propuse pentru art. 8 alin. (2), ministrul va putea, prin ordin, să organizeze direcții în cadrul direcțiilor generale, servicii și compartimente și să stabilească numărul posturilor de conducere și numărul posturilor de execuție aferente acestora.

Mai mult, nota de fundamentare precizează în mod expres că „organizarea internă”, inclusiv desființarea, înființarea sau reorganizarea direcțiilor, serviciilor și compartimentelor componente, precum și repartizarea detaliată a atribuțiilor urmează să fie realizate ulterior, prin ordin al ministrului.

În aceste condiții, se pune în mod legitim problema dacă organigrama ministerului mai este, în realitate, stabilită prin hotărârea Guvernului, astfel cm impune art. 62 alin. (3)-(4) din Codul administrativ, sau dacă o parte substanțială a acesteia este transferată spre reglementare unui act administrativ normativ inferior, respectiv ordinului ministrului.

2. Proiectul extinde semnificativ competența ministrului față de reglementarea actuală

Observăm că art. 8 alin. (2) din HG nr. 189/2025, în forma în vigoare, permite organizarea prin ordin a unor direcții, servicii și compartimente „în cadrul structurilor deja existente” și „fără a se modifica anexa nr. 3”.

Prin proiect, aceste garanții sunt eliminate, iar ministrului i se conferă competența de a organiza direcții, servicii și compartimente și de a stabili numărul posturilor de conducere și de execuție ale acestora.

Diferența este esențială.
În actuala reglementare, ordinul ministrului operează în interiorul unei structuri deja stabilite prin HG și fără modificarea anexei.

În forma propusă, anexa la HG prezintă în principal structurile de rang superior, în timp ce configurația organizatorică efectivă urmează să fie stabilită ulterior prin ordin.

Prin urmare, ordinul ministrului riscă să nu mai aibă exclusiv caracterul unui act de executare și detaliere a HG, ci să devină chiar actul prin care se determină o parte importantă a reorganizării.

Or, potrivit art. 108 alin. (2) din Constituție, hotărârile Guvernului sunt emise pentru organizarea executării legilor, iar potrivit art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau hotărârilor Guvernului trebuie să fie emise în limitele și potrivit normelor care le ordonă.

Totodată, art. 56 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ stabilește între atribuțiile ministrului organizarea, coordonarea și controlul aplicării legilor, ordonanțelor și hotărârilor Guvernului, iar alin. (2) prevede că ministrul conduce aparatul propriu al ministerului stabilit prin hotărâre a Guvernului.

În consecință, apreciem că ordinul ministrului trebuie să pună în executare o structură organizatorică suficient determinată prin HG, iar nu să substituie HG-ul în stabilirea elementelor esențiale ale acesteia.

3. Stabilirea prin ordin a structurii și a distribuției posturilor poate afecta direct cariera funcționarilor publici
Problema nu are un caracter exclusiv formal sau de tehnică legislativă.

Proiectul stabilește numai un număr maxim de 600 de posturi, față de 709 în prezent.

Prin urmare, HG nu stabilește că vor exista în mod obligatoriu 600 de posturi și nici nu indică repartizarea acestora pe structurile organizatorice.

Ministrul va putea stabili ulterior, prin structura organizatorică detaliată și prin statul de funcții:
numărul concret de posturi pentru fiecare structură;

numărul funcțiilor de conducere și al funcțiilor de execuție;

distribuirea acestora pe direcții, servicii și compartimente;

configurația concretă a posturilor care vor rezulta după reorganizare.

Aceste decizii pot produce efecte directe asupra situației funcționarilor publici.

Dacă, spre exemplu, o structură în care există în prezent 15 posturi ocupate primește prin ordin numai 10 posturi, reducerea celor 5 posturi rezultă în mod concret din decizia adoptată prin ordin, iar nu direct din hotărârea Guvernului.

Efectul poate consta în aplicarea procedurilor prevăzute de art. 518 și 519 din Codul administrativ, inclusiv organizarea unui examen între funcționarii care îndeplinesc condițiile pentru aceeași funcție rezultată din reorganizare sau eliberarea din funcția publică pentru reducerea postului.

De altfel, chiar nota de fundamentare recunoaște că, anterior măsurilor individuale, trebuie analizată corespondența dintre vechea și noua structură, inclusiv prin raportare la categoria, clasa, gradul profesional, condițiile de ocupare și atribuțiile funcțiilor publice, iar în anumite situații se va organiza examen sau se va proceda la eliberarea din funcție.

Rezultă că stabilirea structurii, dimensionarea compartimentelor și configurarea statului de funcții nu sunt operațiuni neutre din perspectiva carierei funcționarilor publici.

Tocmai din acest motiv, elementele esențiale ale reorganizării care determină existența, menținerea sau reducerea unor structuri și posturi trebuie să rezulte în mod suficient de clar și previzibil din actul normativ prin care se realizează reorganizarea.

Situația este evidentă și în cazul funcțiilor publice de conducere existente. De exemplu, în organigrama actuală Direcția Resurse Minerale este structură distinctă, cu funcție de conducere de director, în timp ce proiectul prevede preluarea și reorganizarea posturilor și personalului acestei direcții în cadrul Direcției Generale Economie Competitivă, Industrii și Antreprenoriat, cu transferarea posturilor și personalului aferente funcției de finanțare către Direcția Generală Finanțări și Investiții.

În aceste condiții, funcția de conducere de director aferentă structurii actuale este în mod direct afectată de reorganizare, însă din proiectul de HG nu rezultă dacă această funcție se menține într-o structură corespondentă, se reduce, se transformă ori este înlocuită printr-o altă funcție de conducere. Aceste elemente sunt lăsate să rezulte ulterior din structura detaliată și statul de funcții aprobate prin ordin al ministrului.

Pentru funcționarii publici de conducere, această omisiune are consecințe juridice concrete. Art. 519 alin. (8) din Codul administrativ reglementează expres situația funcționarului public de conducere eliberat din funcția de conducere ca urmare a reorganizării: acesta are dreptul, în ordinea de precădere prevăzută de lege, la o funcție publică de conducere vacantă de același nivel sau de nivel ierarhic inferior pentru care îndeplinește condițiile, iar dacă nu există o asemenea funcție, postul ocupat se transformă într-o funcție publică de execuție corespunzătoare studiilor și vechimii în specialitate, de regulă la nivelul compartimentului din care a făcut parte.

Nu susținem că hotărârea Guvernului trebuie să individualizeze titularul funcției sau să cuprindă măsura administrativă individuală care îl privește. Însă actul normativ prin care se realizează reorganizarea trebuie să determine suficient de clar situația funcției publice de conducere - dacă aceasta se menține, se reorganizează ori se reduce - pentru ca drepturile de carieră și procedurile prevăzute de art. 518 și 519 din Codul administrativ să poată fi aplicate în mod previzibil și verificabil. În caz contrar, decizia esențială privind existența funcției și, implicit, premisa afectării raportului de serviciu este transferată de la hotărârea Guvernului către ordinul ministrului.

4. Organigrama supusă consultării este insuficientă pentru a permite evaluarea reală a reorganizării
Organigrama în vigoare permite identificarea direcțiilor, serviciilor și compartimentelor existente în cadrul Ministerului. Organigrama transmisă anterior evidențiază această structură detaliată.
Prin contrast, noua structură supusă consultării se limitează în mare măsură la structurile de nivel superior, în timp ce configurarea concretă este amânată pentru ordinul ministrului.

În aceste condiții, partenerii sociali nu pot determina:

ce direcții, servicii și compartimente vor exista efectiv;

care dintre structurile actuale se desființează;

ce structuri vor prelua atribuțiile celor desființate;

câte posturi vor reveni fiecărei structuri;

câte funcții de conducere și câte funcții de execuție vor exista;

câte dintre cele 109 posturi eliminate sunt vacante și câte sunt ocupate;

care sunt funcțiile publice efectiv afectate de reorganizare.

Considerăm că nu poate exista o consultare sindicală efectivă asupra reorganizării în lipsa acestor informații.

5. Este necesară prezentarea proiectului statului de funcții și a ROF anterior finalizării reorganizării
Nota de fundamentare prevede că structura organizatorică detaliată, statul de funcții și ROF vor fi aprobate ulterior adoptării HG.

În același timp, proiectul presupune comasarea unor structuri și separarea unor atribuții și posturi din structurile actuale pentru transferarea lor către direcții generale diferite.

Fără proiectul ROF nu se poate verifica dacă și unde sunt preluate toate atribuțiile structurilor desființate.

Fără proiectul statului de funcții nu se poate verifica natura funcțiilor rezultate, numărul acestora, raportul dintre funcțiile de conducere și cele de execuție, condițiile de ocupare și corespondența dintre funcțiile actuale și cele viitoare.

Solicităm, în consecință, ca proiectul structurii organizatorice detaliate, proiectul statului de funcții și proiectul ROF să fie comunicate organizațiilor sindicale și supuse consultării anterior adoptării măsurilor definitive de reorganizare.

6. Necesitatea identificării exprese a structurii care preia fiecare atribuție legală

Reorganizarea nu privește numai redistribuirea personalului și a posturilor, ci și redistribuirea unor atribuții stabilite direct prin acte normative.

În cazul structurilor care urmează să fie desființate sau reorganizate există atribuții exercitate în prezent în temeiul legislației speciale. De exemplu, în domeniul resurselor minerale neenergetice, o parte importantă a atribuțiilor Ministerului derivă din Legea minelor nr. 85/2003, Legea nr. 27/2018 privind Programul geologic național, hotărârile Guvernului privind conservarea și închiderea minelor, precum și din reglementările naționale și europene privind materiile prime critice.

Potrivit proiectului și Notei de fundamentare, posturile, personalul și atribuțiile unor structuri existente sunt preluate și redistribuite între structuri nou-create, inclusiv prin separarea unor activități care în prezent sunt exercitate în cadrul aceleiași structuri.

În aceste condiții, nu este suficient ca Nota de fundamentare să afirme generic că atribuțiile legale ale Ministerului se mențin. Pentru fiecare structură care se desființează, comasează sau reorganizează trebuie să poată fi identificată fără echivoc structura care va exercita în continuare fiecare atribuție prevăzută de lege.

Solicităm, în consecință, ca documentația reorganizării să permită identificarea expresă a structurii care preia fiecare atribuție legală a structurilor desființate sau reorganizate și să demonstreze existența capacității administrative necesare exercitării neîntrerupte a acesteia.

7. Prezentarea unei matrice de corespondență a atribuțiilor
Nota de fundamentare prevede că măsurile de implementare vor fi fundamentate pe baza unei evidențe comparative a structurii de posturi existente și a structurii rezultate în urma reorganizării, astfel încât să poată fi identificat ce se menține, se reorganizează sau se desființează.

Considerăm că aceeași trasabilitate trebuie asigurată și în privința atribuțiilor, în special a celor stabilite direct prin acte normative speciale.
Solicităm prezentarea, pentru fiecare structură care se desființează, comasează sau reorganizează, a unei matrice de corespondență din care să rezulte cel puțin:

atribuția exercitată în prezent;

temeiul legal al atribuției;

structura care o exercită în prezent;
structura care urmează să o preia după reorganizare.

O asemenea analiză este necesară pentru a verifica dacă toate competențele legale ale structurilor desființate sunt preluate și dacă exercitarea lor continuă neîntrerupt, fără ca această verificare să fie amânată până la aprobarea ulterioară a Regulamentului de organizare și funcționare.

8. Fundamentarea redistribuirii atribuțiilor unei structuri între mai multe structuri nou-create
Proiectul nu se limitează la comasarea unor structuri existente, ci prevede și situații în care atribuțiile și personalul unei structuri actuale sunt împărțite între mai multe structuri nou-create.

În cazul Direcției Resurse Minerale, de exemplu, proiectul prevede preluarea și reorganizarea posturilor și personalului în cadrul Direcției Generale Economie Competitivă, Industrii și Antreprenoriat, cu excepția posturilor și personalului aferente funcției de finanțare, care sunt preluate de Direcția Generală Finanțări și Investiții.

O asemenea opțiune de organizare trebuie fundamentată nu numai prin raportare la necesitatea reducerii sau redistribuirii posturilor, ci și din perspectiva funcționării efective a circuitelor administrative, a delimitării responsabilității și a continuității exercitării competențelor legale.

În condițiile în care chiar Nota de fundamentare justifică reorganizarea prin necesitatea integrării proceselor, clarificării responsabilității manageriale, reducerii circuitului decizional și creșterii capacității administrative, trebuie demonstrat concret că împărțirea atribuțiilor unei structuri între mai multe structuri nu conduce la suprapuneri de competență, discontinuități, blocaje procedurale sau diluarea responsabilității administrative.

Solicităm, prin urmare, fundamentarea expresă a fiecărei situații în care atribuțiile unei structuri existente sunt divizate între mai multe structuri rezultate din reorganizare, cu prezentarea circuitului administrativ rezultat și a modului în care este asigurată continuitatea exercitării atribuțiilor legale ale Ministerului.

9. Reorganizarea trebuie să constituie și cadrul pentru eliminarea inechităților salariale existente

La nivelul Ministerului există situații în care salariați care ocupă aceeași funcție, au același grad profesional și aceeași gradație sunt salarizați diferit.

O asemenea situație trebuie analizată cu atât mai mult în contextul reorganizării, când personal provenit din structuri diferite urmează să fie încadrat în aceleași structuri sau să exercite atribuții similare.

Legea-cadru nr. 153/2017 consacră principiile nediscriminării și egalității salariale, respectiv tratamentul egal pentru personalul care prestează aceeași activitate și salarii de bază egale pentru muncă de valoare egală; aceeași lege definește „funcția similară” prin raportare, între altele, la condițiile de studii, grad/treaptă profesională, gradație și vechime.

Considerăm că nu este justificat ca noua structură să preia și să perpetueze diferențe salariale existente între persoane aflate în situații profesionale identice sau comparabile.

Propunem ca, anterior aprobării noului stat de funcții și încadrării personalului, să fie realizată o analiză comparativă a salarizării pentru funcțiile similare și să fie identificate și eliminate diferențele salariale care nu au o justificare legală obiectivă.

Reorganizarea reprezintă cadrul administrativ adecvat pentru realizarea acestei corelări, astfel încât personalul încadrat pe funcții similare în noua structură să nu pornească de la niveluri salariale diferite fără un temei legal.

10. Nota de fundamentare nu reflectă impactul social real al măsurii

Nota de fundamentare menționează, la capitolul privind impactul social, că proiectul „nu se referă la acest subiect”.

În același timp, documentația prevede reducerea numărului maxim de posturi de la 709 la 600, adică eliminarea a 109 posturi, precum și reducerea corespunzătoare a funcțiilor de conducere.

De asemenea, sunt reglementate expres proceduri care pot conduce la examene între funcționari, acordarea preavizului și eliberarea din funcția publică.

În aceste condiții, apreciem că afirmația potrivit căreia proiectul nu are impact social trebuie reanalizată.

Solicităm completarea notei de fundamentare cu cel puțin:
numărul posturilor vacante eliminate, numărul posturilor ocupate afectate, numărul funcțiilor de conducere reduse, numărul estimat al funcționarilor și salariaților contractuali afectați și soluțiile avute în vedere pentru reîncadrarea acestora.

11. Necesitatea analizării competenței unui Guvern interimar de a adopta o reorganizare de asemenea amploare
Potrivit art. 110 alin. (4) din Constituția României, Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplinește numai actele necesare administrării treburilor publice până la învestirea noului Guvern.

Or, proiectul analizat nu presupune numai măsuri administrative punctuale, ci o reconfigurare amplă a arhitecturii ministerului, prin:

reducerea cu 109 a numărului maxim de posturi;

comasarea și reorganizarea unor structuri;

crearea unor noi direcții generale;
transferarea de atribuții și personal între structuri;

reducerea funcțiilor de conducere;
posibila afectare a raporturilor de serviciu și de muncă.

În acest context, solicităm fundamentarea expresă a încadrării acestei măsuri în categoria actelor strict necesare administrării treburilor publice.

Menționăm, ca element de prudență juridică și fără a prezenta soluțiile drept hotărâri definitive asupra fondului, că Curtea de Apel București a dispus în perioada 30 iulie–3 august 2026 suspendarea executării a 11 hotărâri adoptate de Guvernul interimar, Executivul anunțând formularea recursurilor.

Printre actele suspendate se află inclusiv HG nr. 545/2026, care privea modificarea structurii organizatorice a unui minister.

Prin urmare, apreciem că este necesară o analiză juridică deosebit de riguroasă înainte de promovarea unei noi hotărâri care produce efecte structurale și asupra carierei personalului.

12. Propuneri concrete

Față de cele expuse, solicităm:

a) reformularea art. 8 alin. (2), astfel încât ordinul ministrului să aibă exclusiv rolul de punere în executare și detaliere a structurii aprobate prin HG, fără posibilitatea de a modifica prin act administrativ inferior elementele esențiale ale organigramei;

b) completarea anexei nr. 3 astfel încât să rezulte structura organizatorică efectivă a Ministerului, inclusiv direcțiile, serviciile și compartimentele care rezultă din reorganizare;

c) prezentarea repartizării celor 600 de posturi pe structurile organizatorice, cu indicarea numărului funcțiilor de conducere și de execuție și a situației funcțiilor de conducere existente care se mențin, se reorganizează ori se reduc;

d) prezentarea unui tabel comparativ între structura actuală și structura propusă, din care să rezulte pentru fiecare structură: structura care o preia, numărul posturilor ocupate și vacante care se mențin, se transferă sau se desființează, precum și corespondența funcțiilor de conducere și de execuție;

e) prezentarea unei matrice de corespondență a atribuțiilor, cu indicarea atribuției actuale, a temeiului legal, a structurii care o exercită în prezent și a structurii care urmează să o preia după reorganizare;

f) fundamentarea expresă a situațiilor în care atribuțiile unei structuri existente sunt divizate între mai multe structuri rezultate din reorganizare, inclusiv prin prezentarea circuitului administrativ rezultat și a modului în care este asigurată continuitatea exercitării atribuțiilor legale;

g) prezentarea proiectului statului de funcții și a proiectului ROF și consultarea organizațiilor sindicale anterior aprobării acestora;

h) realizarea unei analize a salarizării funcțiilor similare și identificarea unei soluții pentru eliminarea diferențelor salariale lipsite de justificare legală obiectivă;

i) completarea notei de fundamentare cu impactul real asupra personalului;

j) fundamentarea expresă a compatibilității reorganizării propuse cu limitele constituționale ale activității unui Guvern interimar.

În ceea ce privește art. 8 alin. (2), propunem, a se reformula textul, astfel:

„În cadrul structurii organizatorice prevăzute în anexa nr. 3, statul de funcții și regulamentul de organizare și funcționare se aprobă prin ordin al ministrului economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, cu respectarea structurii organizatorice și a numărului de posturi aprobate prin prezenta hotărâre, fără modificarea prin ordin a structurii organizatorice stabilite prin anexa nr. 3.”

Considerăm că o asemenea soluție ar respecta distincția stabilită de Codul administrativ între competența Guvernului de a stabili organizarea, organigrama și numărul de posturi ale ministerului și competența ministrului de a pune în executare această organizare și de a stabili prin ROF atribuțiile compartimentelor, asigurând în același timp transparența reorganizării și protecția drepturilor de carieră ale funcționarilor publici.

Cu stimă,

Președinte,
Ion POPESCU
Confederația Sindicală Națională Meridian

20/08/2026

Secretarul general al Confederației Sindicale Naționale MERIDIAN a prezentat astăzi, în cadrul Comisiei de Dialog Social de la nivelul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, punctul de vedere al colegilor de la Sindicatului Național ProLex, privind Proiectul de HG pentru modificarea HG 189/2025 privind organizarea și funcționarea acestui minister.

20/08/2026

Intervenție la Antena 3 a secretarului general al Confederației Sindicale Naționale MERIDIAN privind proiectul de lege al salarizării personalului bugetar.

19 august 2026

19/08/2026

COMUNICAT DE PRESĂ

𝐅𝐞𝐝𝐞𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐒𝐈𝐋𝐕𝐀: 𝐃𝐨𝐚𝐦𝐧𝐚̆ 𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐮, 𝐂𝐂𝐌-𝐮𝐥 𝐬𝐞 𝐜𝐢𝐭𝐞𝐬̦𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐠𝐫𝐚𝐥, 𝐧𝐮 𝐩𝐞 𝐬𝐚̆𝐫𝐢𝐭𝐞!

𝑪𝒂𝒓𝒆 𝒆𝒔𝒕𝒆, 𝒅𝒆 𝒇𝒂𝒑𝒕, 𝒎𝒊𝒛𝒂 𝒂𝒕𝒂𝒄𝒖𝒓𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒓𝒆𝒑𝒆𝒕𝒂𝒕𝒆 𝒂𝒔𝒖𝒑𝒓𝒂 𝑹𝒐𝒎𝒔𝒊𝒍𝒗𝒂?

Federația Sindicatelor din Silvicultură SILVA constată că ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a mai găsit un presupus „scandal” la Romsilva. De această dată, doamna ministru susține că prevederea din Contractul Colectiv de Muncă (CCM) referitoare la posibilitatea premierii colective ar reprezenta o metodă inventată pentru a ocoli recomandările Curții de Conturi.

Situația este prezentată drept încă un motiv – probabil „al 1.000-lea”, după propria numărătoare de pe Facebook – pentru care lucrurile ar merge prost în silvicultură.

Numai că documentul invocat de doamna ministru spune altceva decât povestește dumneaei!

„𝐒𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐜𝐨𝐫𝐝𝐚” 𝐧𝐮 𝐢̂𝐧𝐬𝐞𝐚𝐦𝐧𝐚̆ „𝐬𝐞 𝐚𝐜𝐨𝐫𝐝𝐚̆”

Art. 137 din CCM nu instituie obligativitatea acordării unor premii colective. Scrie limpede că „premierea colectivă a salariaților SE POATE FACE”, în condițiile stabilite de CCM, atunci când sunt depășiți indicatorii din programul de activitate.

Mai mult, acordarea și cuantumul fondurilor trebuie aprobate și trebuie să se încadreze în prevederile bugetului de venituri și cheltuieli, pe care Ministerul Mediului îl avizează.

Așadar: posibilitate condiționată, nu premiu automat. Pe românește, lucrurile sunt simple. Pe Facebook, se pare că traducerea este alta.

Și, dacă articolul este citit integral, nu doar până la propoziția utilă unei postări, se poate observa că înaintea premierii colective este reglementată premierea individuală a salariaților care au obținut rezultate deosebite.

Este greu de înțeles cm „se poate acorda” ajunge să însemne, în discursul unui ministru, „se acordă”. Nu discutăm despre o subtilitate de drept constituțional. Discutăm despre sensul unor cuvinte simple din limba română.

𝐂𝐮𝐫𝐭𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐂𝐨𝐧𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐬𝐞 𝐫𝐞𝐟𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐚 𝐯𝐞𝐜𝐡𝐢𝐮𝐥 𝐂𝐂𝐌

Mai există un „amănunt” pe care doamna ministru îl trece sub tăcere. Constatarea și recomandarea Curții de Conturi priveau vechiul Contract Colectiv de Muncă, a cărui aplicare și valabilitate a încetat la 30 iunie 2026.

Iar recomandarea Curții de Conturi nu a fost ignorată. Ea a fost avută în vedere tocmai în procesul de negociere a noului Contract Colectiv de Muncă.

A transforma acum „se poate acorda, în anumite condiții” în „se acordă” și apoi a prezenta propria reinterpretare drept dovada unei presupuse „șmecherii” nu este analiză juridică. Este răstălmăcirea unui document pentru a-l face să se potrivească unei narațiuni construite dinainte.

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐑𝐨𝐦𝐬𝐢𝐥𝐯𝐚 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐭̦ 𝐬̦𝐢 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐧𝐢𝐜𝐢𝐮𝐧 𝐬𝐭𝐮𝐝𝐢𝐮 𝐝𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐚𝐜𝐭?

Problema începe însă să fie mai mare decât această nouă postare a doamnei ministru.

𝐀𝐭𝐚𝐜𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐫𝐞𝐩𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐨𝐦𝐧𝐢𝐞𝐢-𝐬𝐚𝐥𝐞 𝐚𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐬𝐢𝐥𝐯𝐚 𝐬̦𝐢 𝐚𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚 𝐬𝐢𝐥𝐯𝐢𝐜𝐮𝐥𝐭𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫, 𝐩𝐫𝐞𝐜𝐮𝐦 𝐬̦𝐢 𝐠𝐫𝐚𝐛𝐚 𝐜𝐮 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐞 𝐯𝐨𝐫𝐛𝐞𝐬̦𝐭𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 „𝐫𝐞𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐫𝐞𝐚” 𝐑𝐞𝐠𝐢𝐞𝐢 𝐫𝐢𝐝𝐢𝐜𝐚̆ 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐞 𝐬𝐞𝐦𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐛𝐚𝐫𝐞.

❓Unde sunt studiile care fundamentează această reformă?
❓Unde este studiul economic?
❓Unde este analiza de impact asupra administrării pădurilor statului?
❓Unde este analiza privind resursa umană?
❓Unde este evaluarea consecințelor asupra pazei pădurilor, lucrărilor silvice, regenerării, infrastructurii forestiere și obligațiilor de serviciu public îndeplinite astăzi de Romsilva?

O reformă de asemenea amploare nu se face din postări pe Facebook și nici prin desemnarea permanentă a silvicultorilor drept vinovați de serviciu.

În acest context, trebuie lămurită public și o altă chestiune: există sau nu proiecte ori intenții privind transferarea administrării unor păduri proprietate publică a statului din structurile actuale către alte entități?

Romsilva trebuie într-adevăr reformată pentru a funcționa mai bine sau trebuie mai întâi slăbită pentru a nu mai încurca alte proiecte privind administrarea pădurilor statului?

Dacă asemenea intenții există, societatea are dreptul să știe cine le susține, ce suprafețe ar putea fi vizate, în baza căror studii, cu ce costuri și în beneficiul cui.

Seria aproape neîntreruptă de atacuri asupra Romsilva și a silvicultorilor, dublată de presiunea pentru o reformă insuficient fundamentată public ne îndreptățește să punem aceste întrebări.

Precizăm că Romsilva a înregistrat an de an profit și varsă anual la bugetul de stat aproximativ 900 milioane de lei sub formă de taxe, contribuții și impozite. Regia nu este finanțată de stat!

Federația SILVA a solicitat și solicită încă o dată transparență totală asupra oricărui asemenea proiect și prezentarea publică a studiilor care fundamentează reorganizarea Romsilva. Nu a celor „1.000” de motive inventate pentru a fi rostogolite pe Facebook.

În drept, cuvintele au sens. În administrație, reformele au nevoie de studii.

Pădurile statului nu sunt un experiment. Și nici pradă pentru interese ascunse.

Silviu GEANĂ,
Lider Federația SILVA

Fotografie realizată cu AI

19/08/2026

17/08/2026

Președinte și fondator. Cu ocazia împlinirii a 26 de ani de existență, Sindicatul Național Forța Legii, pe care l-am fondat și condus neîntrerupt, prin doamnele Luiza Ștefănel - Vicepreședinte - și Amalia Călugărescu - Secretar general - mi-a acordat titlul de Membru pe Viață !

Bucuros și Onorat! Asta înseamnă să simți bucuria datoriei împlinite!

17/08/2026

Dezbaterea pe tema pensiilor și salariilor în România.

16 august 2026

13/08/2026

Conferința Națională de la Iași – un dialog amplu despre drepturile salariaților, salarizare, pensii și viitorul dialogului social

Iașiul a devenit astăzi, 13 august 2026, un important punct de întâlnire pentru reprezentanții sindicatelor, autorităților publice, instituțiilor europene, Parlamentului, mediului academic și societății civile, în cadrul Conferinței Naționale „Rolul și importanța organizațiilor sindicale în protejarea drepturilor salariaților din instituțiile publice și private”.

Evenimentul, desfășurat la Casa Sindicatelor din Municipiul Iași, a fost organizat de Confederația Sindicală Națională MERIDIAN, în parteneriat cu Sindicatul Național ProLex și Organizația Sindicală ProLex Iași, cu sprijinul și participarea unor importante organizații sindicale și instituții partenere.

Conferința a reprezentat un veritabil forum de dezbatere asupra unor teme care afectează direct milioane de salariați și pensionari din România:

🔴 reforma legislației dialogului social;
🔴 proiectul privind salarizarea personalului din sectorul public;
🔴 evoluția cadrului legislativ în domeniul pensiilor.

🤝 O participare instituțională de înalt nivel

Dezbaterile au beneficiat de intervențiile unor reprezentanți importanți ai administrației publice locale și centrale, ai Parlamentului European și Parlamentului României, ai Ministerului Muncii, ai Consiliului Economic și Social, ai sistemului public de pensii, precum și ai organizațiilor sindicale, patronale și ale societății civile.

Dezbaterile au fost moderate de dna. Ioana Nedelcu, Primăria Municipiului Iași și de dl. Dumitru Fornea, secretarul general al CSN MERIDIAN și reprezentantul confederației în Comitetul Economic și Social European.

Printre invitații care au avut intervenții s-au numărat:

🔵 dna. Roxana Necula, viceprimarul Municipiului Iași;

🔵 dl. Iulian Florin Bucșă, subprefectul Instituției Prefectului Iași;

🔵 dl. Petru Movilă, consilier al primarului Municipiului Iași;
Maria Grapini, eurodeputat;

🔵 dl. Francisc Gal, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale;

🔵 dl. Sterică Fudulea, președintele Consiliului Economic și Social al României;

🔵 dl. Ciprian Văcaru, reprezentantul PSD pentru proiectul de lege privind salarizarea personalului bugetar;

🔵 dl. Rodrigo Maxim Rodrigo, reprezentantul CSN MERIDIAN în Consiliul Economic și Social al României;

🔵 dl. Iurie Calestru, reprezentant AMEERU;

🔵 dl. Bogdan Cazacu, responsabil relații externe, Primăria Municipiului Chișinău și dl Octavian Rusu, consilier în cabinetul Primarului General al Municipiului Chișinău;

🔵 prof. dr. Vasile Burlui, președintele Universității Apollonia din Iași;

🔵 prof. dr. Dumitru Mirel Popa, decanul Facultății de Științe ale Comunicării din cadrul Universității Apollonia;

🔵 dl. Maricel Popa, deputat PSD de Iași;

🔵 dl. Lucian Ghiță, Președinte CNS ,, Cartel ALFA”;

🔵 dl. SORIN TURCU, Președinte Filiala Iași, Blocul Național Sindical;

🔵 dl. Violeta Amariei, președinta Filialei CSDR Iași;

🔵 dl. Iulian Cozianu, președintele Sanitas Iași;

🔵 dna. Maria Andronache, director executiv al Casei Județene de Pensii Iași;

🔵 dna. Nicoleta Grăjdeanu, Confederația Patronală CONCORDIA;

🔵 dna. Margrid Tudosă, președinta Sindiprim;

🔵 dl. Eddy Hilițanu, președintele Asociației HESSA.

Prezența acestor reprezentanți a oferit conferinței o perspectivă complexă asupra problemelor discutate, reunind puncte de vedere din administrația publică, legislativ, instituțiile europene, autoritățile din domeniul muncii și protecției sociale, organizațiile sindicale și mediul academic.

Un merit deosebit în realizarea acestei importante manifestări revine Organizației Sindicale ProLex Iași – Poliția Locală, inițiatorul și unul dintre principalii organizatori ai demersului de la Iași.

Activitatea a fost susținută și coordonată de reprezentanții ProLex, care s-au implicat activ atât în organizarea conferinței, cât și în desfășurarea dezbaterilor: Lucian Bunduc, președintele Organizației Sindicale ProLex Iași; Gabriel Mihai, vicepreședintele Organizației Sindicale ProLex Iași; Vasile Lincu, președintele Sindicatului Național ProLex; Claudiu Onaț – vicepreședinte al Organizației Sindicale ProLex Cluj-Napoca, polițist local; Călin Pop – președintele Organizației Sindicale ProLex Turda, polițist local; Sabin Juchi – vicepreședintele Organizației Sindicale ProLex Turda, polițist local; Marian Anton – președintele Organizației Sindicale ProLex Sector 2 București, polițist local.

🇪🇺 Dialogul social românesc, conectat la dimensiunea europeană
Un element important al conferinței l-a constituit perspectiva europeană asupra dialogului social.
Participarea reprezentanților Parlamentului European și Comitetului Economic și Social European, alături de reprezentanții partenerilor sociali din România și Republica Moldova, a oferit dezbaterii o dimensiune europeană și a permis abordarea problematicii drepturilor lucrătorilor într-un context mai larg.

Pentru CSN MERIDIAN, această dimensiune este esențială. Dialogul social trebuie să fie consolidat nu doar la nivel național, ci și în cadrul mecanismelor europene de elaborare a politicilor publice.
În acest context, contribuția reprezentantului CSN MERIDIAN în CES România, Rodrigo Maxim Rodrigo, a adus în dezbatere perspectiva sindicală asupra problematicilor discutate.

💰 Salarizarea personalului bugetar – una dintre temele centrale
O atenție deosebită a fost acordată proiectului privind salarizarea personalului din sectorul public, temă deosebit de importantă pentru milioane de angajați și pentru funcționarea eficientă a serviciilor publice.

Prezența reprezentantului PSD pentru proiectul de lege privind salarizarea personalului bugetar, Ciprian Văcaru, a permis un schimb de opinii asupra perspectivelor legislative în acest domeniu.

Pentru organizațiile sindicale, orice reformă a salarizării trebuie să urmărească echitatea, predictibilitatea și respectarea principiilor de remunerare corespunzătoare a muncii, ținând cont atât de responsabilitatea profesională, cât și de importanța serviciilor publice pentru societate.

🏛️ Sindicatele – partener indispensabil în elaborarea politicilor publice

Un mesaj important al conferinței a fost acela că organizațiile sindicale trebuie să fie parte activă a procesului de elaborare a legislației care îi privește pe salariați.

Dialogul social nu poate fi redus la simple consultări formale. El trebuie să presupună participare reală, negociere, argumente și, mai ales, asumarea unor soluții care să țină cont de interesele legitime ale tuturor partenerilor sociali.

Prezența la aceeași masă a reprezentanților administrației publice, Parlamentului, Guvernului, instituțiilor europene, sindicatelor, mediului academic și societății civile reprezintă, în sine, un exemplu de parteneriat social activ.

🎓 Rolul mediului academic și al societății civile

Conferința a beneficiat și de participarea reprezentanților Universității Apollonia din Iași, prin prof. dr. Vasile Burlui, președintele Universității, și Dumitru Mirel Popa, decanul Facultății de Științe ale Comunicării.

Implicarea mediului academic în astfel de dezbateri este importantă pentru fundamentarea politicilor publice și pentru apropierea dintre cercetarea universitară, realitățile sociale și decizia publică.

Totodată, participarea reprezentanților societății civile și ai organizațiilor precum Asociația HESSA și AMEERU a contribuit la diversificarea perspectivelor asupra problematicilor discutate.

Prin organizarea acestei conferințe, Confederația Sindicală Națională MERIDIAN își reafirmă angajamentul pentru consolidarea dialogului social și pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale salariaților.

Într-o perioadă în care piața muncii se schimbă rapid, iar deciziile privind salarizarea, pensiile și legislația muncii au consecințe directe asupra vieții oamenilor, România are nevoie de un dialog social real, responsabil și orientat către soluții.

Conferința de la Iași a demonstrat că există disponibilitatea pentru un asemenea dialog.

Sindicatele trebuie să fie parte a deciziei, nu doar spectatoare la decizie. Iar protejarea drepturilor salariaților, dezvoltarea unor servicii publice eficiente, asigurarea unor pensii echitabile și construirea unui sistem de salarizare predictibil nu pot fi realizate fără un parteneriat social solid, bazat pe respect, responsabilitate și negociere.

📍 Iași, 13 august 2026
🤝 Dialog social pentru oameni.
🇷🇴 Solidaritate, responsabilitate și respect pentru muncă.