Asociația Română de Educație în Alergii

21/08/2026

𝐈𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐟𝐚𝐥𝐬𝐚̆ 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐢 𝐧𝐮 𝐫𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐞 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐩𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐞𝐭. 𝐀𝐣𝐮𝐧𝐠𝐞 𝐜𝐮 𝐩𝐚𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐛𝐢𝐧𝐞𝐭.

În practică, asta vedem din ce în ce mai des: pacientul vine cu un analize deja făcute, cu alimente eliminate din dietă, cu teama că un medicament „îi afectează imunitatea” sau cu un tratament „natural” despre care a citit că ar putea vindeca alergia/dermatita.

Uneori informația este complet falsă. Alteori pornește de la un lucru real, dar îl duce mult mai departe decât permit dovezile. Și tocmai asta o face atât de convingătoare.

Un studiu publicat recent în 𝑇ℎ𝑒 𝐽𝑜𝑢𝑟𝑛𝑎𝑙 𝑜𝑓 𝐴𝑙𝑙𝑒𝑟𝑔𝑦 𝑎𝑛𝑑 𝐶𝑙𝑖𝑛𝑖𝑐𝑎𝑙 𝐼𝑚𝑚𝑢𝑛𝑜𝑙𝑜𝑔𝑦: 𝐼𝑛 𝑃𝑟𝑎𝑐𝑡𝑖𝑐𝑒 a analizat 𝟑𝟒𝟕 𝐝𝐞 𝐩𝐨𝐬𝐭𝐚̆𝐫𝐢 cu informații false sau înșelătoare despre alergii, de pe TikTok, Instagram, Facebook și X. Împreună, acestea adunaseră peste 12,3 milioane de vizualizări și aproximativ 847.000 de interacțiuni.

𝐂𝐞 𝐟𝐞𝐥 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐜𝐢𝐫𝐜𝐮𝐥𝐚𝐮?
– 31% „remedii naturale” prezentate ca tratamente sau vindecări
– 24% promovarea testelor IgG pentru presupuse „sensibilități/intoleranțe alimentare”
– 18% mesaje care exagerau sau prezentau fals riscurile medicamentelor
– 16% informații incorecte despre alergia alimentară
iar 11% dintre postări promovau teorii conspiraționiste despre industria farmaceutică.

Important de avut în vedere: s𝐭𝐮𝐝𝐢𝐮𝐥 𝐧𝐮 𝐬𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐜𝐚̆ 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭𝐚̆ 𝐭𝐨𝐭 𝐜𝐨𝐧𝐭̦𝐢𝐧𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐩𝐞 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐚. Autorii au căutat intenționat postări care conțineau informații false sau înșelătoare, tocmai pentru a vedea ce teme apar și cm reacționează publicul la ele.

Și aici apare partea interesantă.

Informația falsă știe, de multe ori, să se prezinte foarte bine. Videoclipurile analizate aveau de aproximativ 2,3 ori mai multe interacțiuni decât postările bazate doar pe text. Iar mesajele care foloseau formulări emoționale sau senzaționaliste (de tipul „adevărul ascuns” sau „ce medicii nu vor să știi”) aveau aproximativ 1,8 ori mai mult engagement decât mesajele formulate neutru.

Asta explică și o parte din problemă. Medicina spune adesea „depinde”, „trebuie interpretat în context”, „avem nevoie de istoric și de teste potrivite”. Internetul poate spune simplu: „acesta este testul care îți arată problema” sau „acest remediu vindecă alergia”. Iar mesajul simplu are avantaj.

Și mai este ceva important: informația greșită este corectată surprinzător de puțin. Din 3.470 de comentarii analizate, 62% erau favorabile sau neutre față de informația falsă. Doar 38% o contestau. Iar dintre comentariile care încercau să corecteze afirmațiile, numai 23% ofereau o sursă sau o dovadă științifică. Pentru pacient, consecința poate fi confuzia: ce test să facă, ce aliment să elimine, ce tratament să urmeze și în cine să mai aibă încredere.

Un exemplu foarte bun este testarea IgG pentru alimente. A reprezentat aproape un sfert dintre postările analizate și, dintre toate temele, a fost cel mai rar contestată: doar 17% dintre comentarii contraziceau aceste afirmații. 𝐀𝐮𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐬𝐮𝐛𝐥𝐢𝐧𝐢𝐚𝐳𝐚̆ 𝐜𝐚̆ 𝐮𝐭𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐈𝐠𝐆 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐝𝐢𝐚𝐠𝐧𝐨𝐬𝐭𝐢𝐜𝐮𝐥 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐞𝐢 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐦𝐚𝐧𝐝𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐞𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐥𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐝𝐨𝐦𝐞𝐧𝐢𝐮 (am vorbit și noi despre acest subiect și am expus recomandările mai multor societăți de alergologie, pediatrie și gastroenterologie cu privire la folosirea acestor teste).

Pentru personalul medical apare o provocare la fel de reală. Autorii studiului spun că medicii trebuie să se aștepte să întâlnească în consultații astfel de idei (cele pe care le-am prezentat mai sus) și să includă explicații scurte și clare atunci când discută cu pacienții.

Soluția nu este să le spunem oamenilor să nu mai caute informații online. Este normal să vrei să înțelegi ce se întâmplă cu tine sau cu copilul tău. Dar înainte ca o postare să schimbe o dietă, un tratament sau un diagnostic, merită pusă o întrebare simplă: „𝑃𝑒 𝑐𝑒 𝑑𝑜𝑣𝑒𝑧𝑖 𝑠𝑒 𝑏𝑎𝑧𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎̆ 𝑎𝑓𝑖𝑟𝑚𝑎𝑡̦𝑖𝑒?”

Pentru că o informație poate avea mii de distribuiri, poate suna foarte convingător și poate fi spusă cu multă siguranță. Și totuși să fie greșită.

📚 Sursa în comentarii.

📤 Dă mai departe postarea. Uneori, o informație corectă ajunge la pacient abia după ce una greșită a ajuns deja acolo.

19/08/2026

𝐀𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐚 𝐥𝐚 𝐚𝐦𝐛𝐫𝐨𝐳𝐢𝐞 𝐬̦𝐢 𝐩𝐥𝐚𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐢𝐧𝐚𝐥𝐞: 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚̆ 𝐨 𝐥𝐞𝐠𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐞 𝐯𝐨𝐫𝐛𝐞𝐬̦𝐭𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐮𝐭̦𝐢𝐧

„Este natural” sună, de multe ori, ca „este sigur”. În alergologie, însă, lucrurile pot fi mai complicate.

Ambrozia face parte din familia 𝐴𝑠𝑡𝑒𝑟𝑎𝑐𝑒𝑎𝑒. Din aceeași familie fac parte multe plante pe care le întâlnim în ceaiuri, suplimente sau chiar în alimentație: 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐧𝐚𝐜𝐞𝐚, 𝐦𝐮𝐬̦𝐞𝐭̦𝐞𝐥𝐮𝐥, 𝐠𝐚̆𝐥𝐛𝐞𝐧𝐞𝐥𝐞𝐥𝐞, 𝐜𝐨𝐚𝐝𝐚-𝐬̦𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐩𝐚̆𝐩𝐚̆𝐝𝐢𝐚, 𝐚𝐫𝐦𝐮𝐫𝐚𝐫𝐢𝐮𝐥, 𝐚𝐫𝐧𝐢𝐜𝐚, 𝐜𝐢𝐜𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚, 𝐚𝐧𝐠𝐡𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚, 𝐩𝐞𝐥𝐢𝐧𝐮𝐥 sau 𝐟𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚-𝐬𝐨𝐚𝐫𝐞𝐥𝐮𝐢.

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐚𝐬𝐭𝐚?
Sistemul imun nu recunoaște plantele după nume, ci anumite proteine din ele. Unele dintre aceste proteine pot semăna suficient de mult între plante înrudite încât anticorpii IgE să le recunoască pe ambele. Se numește reactivitate încrucișată.

Un exemplu relevant pentru alergia la ambrozie este 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐧𝐚𝐜𝐞𝐚. Au fost descrise reacții precum urticarie, angioedem, bronhospasm și, rar, anafilaxie.

𝐌𝐮𝐬̦𝐞𝐭̦𝐞𝐥𝐮𝐥 este un alt exemplu cunoscut, mai ales în relație cu alergia la polenul de 𝐀𝐫𝐭𝐞𝐦𝐢𝐬𝐢𝐚 𝐯𝐮𝐥𝐠𝐚𝐫𝐢𝐬 (𝑝𝑒𝑙𝑖𝑛). Și aici au fost descrise reacții alergice, de la simptome locale până, rar, la anafilaxie.

Și 𝐟𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚-𝐬𝐨𝐚𝐫𝐞𝐥𝐮𝐢 merită menționată, chiar dacă nu ne gândim la ea în primul rând ca la o plantă medicinală. Polenul său poate avea structuri alergene înrudite cu cele întâlnite la alte Asteraceae, iar în anumite contexte au fost descrise reacții asociate cu produse care conțin polen sau cu semințe contaminate cu polen.

Un detaliu mai puțin cunoscut este că 𝐩𝐥𝐢𝐜𝐮𝐥𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐚𝐢 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐟𝐢𝐥𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐞𝐧𝐢. Produsele preparate din flori sau părți aeriene pot conține polen, iar dimensiunea granulelor poate fi mai mică decât porii unor materiale folosite pentru plicurile de infuzie. Faptul că planta rămâne în plic nu înseamnă că infuzia este lipsită de material alergenic.

La fel, 𝐩𝐨𝐥𝐞𝐧𝐮𝐥 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐥𝐭𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐚𝐥𝐛𝐢𝐧𝐞, 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐫𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐜𝐚 𝐬𝐮𝐩𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭, 𝐬̦𝐢 𝐮𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐭𝐢𝐩𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐞𝐫𝐞 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐳𝐚𝐧𝐚𝐥𝐚̆ pot conține polen provenit de la plante din familia Asteraceae, precum păpădia sau floarea-soarelui.

Asta nu înseamnă că orice persoană alergică la ambrozie trebuie să evite toate aceste plante. 𝐒𝐞𝐧𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐥𝐚𝐬̦𝐢 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮 𝐜𝐮 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐚 𝐜𝐥𝐢𝐧𝐢𝐜𝐚̆, iar riscul diferă de la o persoană la alta.

Dar dacă ai alergie la ambrozie și folosești ceaiuri, tincturi, suplimente sau produse apiterapeutice, merită să citești ingredientele. Iar dacă după un astfel de produs apar mâncărime în gură, urticarie, umflarea buzelor, respirație șuierătoare sau dificultăți de respirație, nu presupune că este „prea natural” ca să provoace o alergie. Natural nu înseamnă automat lipsit de risc. Reacțiile nu apar doar după consumul acestora: unele Asteraceae pot provoca și dermatită alergică de contact prin creme, tincturi, comprese sau contact direct cu planta.

❓Știai că ambrozia, pelinul, echinacea, mușețelul, gălbenelele și floarea-soarelui fac parte din aceeași familie botanică?

📤 Dă mai departe postarea - informația poate fi utilă mai ales în sezonul ambroziei.

14/08/2026

🏃 𝐏𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥 𝐜𝐮 𝐚𝐬𝐭𝐦 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐚𝐜𝐚̆ 𝐬𝐩𝐨𝐫𝐭? 𝐃𝐚. Obiectivul tratamentului este, de fapt, ca astmul să nu îi limiteze activitatea fizică.

📌 O precizare importantă: ceea ce numim frecvent „astm indus de efort” este mai corect denumit bronhoconstricție indusă de efort. Efortul fizic nu „produce” astmul. La unele persoane, însă, poate declanșa o îngustare temporară a bronhiilor, inclusiv la persoane care nu au un diagnostic cunoscut de astm.

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐬𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐚̂𝐦𝐩𝐥𝐚̆?

În timpul alergării sau al unui sport intens respirăm mult mai repede și mai profund. Prin căile respiratorii trece într-un timp scurt o cantitate mare de aer, iar acesta trebuie încălzit și umidificat. Dacă aerul este mai ales rece și uscat, suprafața căilor respiratorii pierde apă. Se modifică astfel mediul local din bronhii și sunt eliberați mediatori care favorizează contracția musculaturii bronșice. Rezultatul: bronhiile se îngustează temporar și respirația devine mai dificilă.

Aerul foarte rece și uscat, poluarea și, la persoanele sensibilizate, expunerea importantă la alergeni pot accentua acest răspuns.

🔎 𝐂𝐮𝐦 𝐬𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐦𝐚𝐧𝐢𝐟𝐞𝐬𝐭𝐚?
Pot apărea:
• tuse;
• respirație șuierătoare (wheezing);
• lipsă de aer;
• senzație de strângere sau presiune în piept.

Simptomele pot apărea în timpul efortului sau la scurt timp după acesta. Important însă: simptomele singure nu pot confirma diagnosticul. Ghidurile subliniază că bronhoconstricția indusă de efort se diagnostichează prin modificarea obiectivă a funcției pulmonare după o provocare prin efort, de regulă prin măsurarea repetată a FEV₁ (prin spirometrie) înainte și după exercițiu.

De aceea, nu orice copil care tușește sau spune că „nu mai poate” la alergare are automat bronhoconstricție indusă de efort.

𝐂𝐞 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐦 𝐟𝐚𝐜𝐞?
- Primul pas este controlul bun al astmului de fond. Simptomele repetate la sport pot fi un semn că boala nu este suficient controlată și că tratamentul, tehnica inhalatorie sau factorii declanșatori trebuie reevaluați.

- O încălzire progresivă, inclusiv prin intervale de efort, înaintea activității poate reduce bronhoconstricția la unele persoane și este recomandată de ghiduri (vezi în comentarii). În condiții de frig, protejarea gurii și nasului pentru a încălzi și umidifica aerul inspirat poate fi, de asemenea, utilă.

- Medicația administrată înainte de efort trebuie folosită conform planului stabilit cu medicul. Necesitatea foarte frecventă a medicației pentru a putea face sport este un motiv pentru reevaluarea controlului astmului, nu pentru creșterea tratamentului „după ureche”.

𝐌𝐞𝐬𝐚𝐣𝐮𝐥 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭: 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥𝐮𝐥 𝐜𝐮 𝐚𝐬𝐭𝐦 𝐧𝐮 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐜𝐨𝐬 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐦𝐚𝐭 𝐝𝐢𝐧 𝐬𝐩𝐨𝐫𝐭.
- Activitatea fizică regulată are beneficii importante asupra condiției fizice, calității vieții și controlului bolii, iar literatura actuală susține încurajarea mișcării atunci când astmul este evaluat și tratat corect.

- Dacă tusea, respirația șuierătoare, lipsa de aer sau senzația de strângere în piept apar repetat la efort, merită discutate cu medicul. Scopul nu este evitarea mișcării, ci posibilitatea de a face mișcare fără simptome.

Material educativ. Nu înlocuiește evaluarea și recomandările medicale individuale.

14/08/2026

𝐀𝐫 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐚 𝐛𝐚𝐜𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐬𝐭𝐢𝐧 𝐬𝐚̆ 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐞 𝐟𝐞𝐥𝐮𝐥 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐨𝐫𝐠𝐚𝐧𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥 𝐫𝐞𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐚𝐫𝐚𝐡𝐢𝐝𝐞?

Un studiu clinic realizat la Boston Children’s Hospital aduce o direcție interesantă de cercetare în alergia alimentară: modificarea microbiomului intestinal (adică totalitatea microorganismelor care trăiesc în intestin) ar putea crește pragul de reacție la arahide la unii pacienți.

Nu vorbim despre un tratament disponibil în prezent și nici despre vindecarea alergiei. Studiul este mic, dar ne ajută să înțelegem mai bine legătura dintre bacteriile intestinale, sistemul imun și toleranța la alimente.

𝐃𝐞 𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐚 𝐩𝐨𝐫𝐧𝐢𝐭 𝐢𝐝𝐞𝐞𝐚? În studii anterioare pe animale, cercetătorii au observat că anumite bacterii intestinale provenite de la copii sănătoși păreau să protejeze împotriva reacțiilor alergice.

A apărut astfel întrebarea: dacă modificăm microbiomul intestinal al unei persoane cu alergie, putem influența și răspunsul său alergic?

𝐂𝐞 𝐚𝐮 𝐟𝐚̆𝐜𝐮𝐭 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢? 10 adulți tineri cu alergie severă la arahide au primit un transplant de microbiotă fecală (adică transferul microorganismelor intestinale de la un donator sănătos) sub forma unor capsule.

Patru luni mai târziu, 3 dintre cei 10 participanți tolerau o cantitate mai mare de arahide înainte de apariția reacției.

Într-un alt grup, participanții au primit antibiotice înainte de transplant, pentru a facilita instalarea bacteriilor provenite de la donator. 3 dintre cei 5 participanți au prezentat o creștere a pragului de reacție, tolerând peste patru arahide înainte de apariția simptomelor.

𝐃𝐚𝐫 𝐜𝐮𝐦 𝐚𝐫 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐚 𝐧𝐢𝐬̦𝐭𝐞 𝐛𝐚𝐜𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐬𝐭𝐢𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐢𝐧𝐟𝐥𝐮𝐞𝐧𝐭̦𝐞𝐳𝐞 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐚?

Una dintre explicații pare să implice acizii biliari, substanțe produse de ficat și eliberate în intestin, cunoscute mai ales pentru rolul lor în digestia grăsimilor.

Bacteriile „bune” pot transforma acești acizi în diferiți metaboliți, iar unii dintre aceștia par să favorizeze apariția unor celule imune reglatoare. Aceste celule ajută sistemul imun să nu reacționeze exagerat la substanțe care, în mod normal, ar trebui tolerate.

Aici intervine conceptul de toleranță orală: capacitatea sistemului imun de a recunoaște alimentele ca fiind inofensive și de a nu declanșa împotriva lor o reacție alergică.

⚠️ 𝐂𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐫𝐞𝐭̦𝐢𝐧𝐞𝐦

- Rezultatele sunt promițătoare, dar studiul este foarte mic și aflat într-o etapă timpurie.

- Transplantul de microbiotă fecală nu este în prezent un tratament recomandat pentru alergia la arahide.

- Dar studiul deschide o direcție importantă: în alergiile alimentare, nu contează doar alimentul și sistemul imun, ci posibil și ecosistemul de microorganisme din intestin.

📚 Studiu publicat în Science Translational Medicine, echipa Boston Children’s Hospital (vezi în comentarii).

10/08/2026

🌿 𝐂𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐬̦𝐭𝐢𝐢 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐬𝐢𝐧𝐝𝐫𝐨𝐦𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐞 𝐨𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐜𝐚𝐮𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐩𝐨𝐥𝐞𝐧𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐚𝐦𝐛𝐫𝐨𝐳𝐢𝐞

Ambrozia, o plantă extrem de alergenică din familia 𝐀𝐬𝐭𝐞𝐫𝐚𝐜𝐞𝐚𝐞, eliberează în aer cantități mari de polen la 𝐬𝐟𝐚̂𝐫𝐬̦𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐭𝐨𝐚𝐦𝐧𝐞𝐢. Pentru persoanele alergice, acest lucru înseamnă 𝐬𝐭𝐫𝐚̆𝐧𝐮𝐭, 𝐧𝐚𝐬 𝐜𝐮𝐫𝐠𝐚̆𝐭𝐨𝐫 𝐬𝐚𝐮 𝐢̂𝐧𝐟𝐮𝐧𝐝𝐚𝐭, 𝐨𝐜𝐡𝐢 𝐢𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭̦𝐢 𝐬𝐚𝐮 𝐚𝐠𝐫𝐚𝐯𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐬𝐭𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢. Însă, pentru o parte dintre pacienți, apare o manifestare mai puțin cunoscută: 𝐦𝐚̂𝐧𝐜𝐚̆𝐫𝐢𝐦𝐞 𝐬̦𝐢 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐨𝐧𝐟𝐨𝐫𝐭 𝐥𝐚 𝐧𝐢𝐯𝐞𝐥𝐮𝐥 𝐦𝐮𝐜𝐨𝐚𝐬𝐞𝐢 𝐨𝐫𝐨-𝐟𝐚𝐫𝐢𝐧𝐠𝐢𝐞𝐧𝐞 𝐝𝐮𝐩𝐚̆ 𝐜𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐦𝐚̆ 𝐚𝐧𝐮𝐦𝐢𝐭𝐞 𝐟𝐫𝐮𝐜𝐭𝐞, 𝐥𝐞𝐠𝐮𝐦𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐩𝐥𝐚𝐧𝐭𝐞 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐢𝐧𝐚𝐥𝐞. Acest fenomen se numește 𝐬𝐢𝐧𝐝𝐫𝐨𝐦 𝐝𝐞 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐞 𝐨𝐫𝐚𝐥𝐚̆ sau 𝐬𝐢𝐧𝐝𝐫𝐨𝐦 𝐩𝐨𝐥𝐞𝐧-𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞.

🔬 𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚̆ 𝐫𝐞𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐞?
Răspunsul se află în ceea ce numim 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐞𝐧𝐞 𝐦𝐨𝐥𝐞𝐜𝐮𝐥𝐚𝐫𝐞 - adică fragmente mici de proteine capabile să declanșeze reacții imune. La persoanele alergice la ambrozie, sistemul imunitar recunoaște și reacționează la anumiți compuși specifici ai acestei plante. Printre cei mai importanți se numără:

•𝐀𝐦𝐛 𝐚 𝟏 - principalul alergen responsabil de simptomele respiratorii;
•𝐀𝐦𝐛 𝐚 𝟖 - o profilină, o proteină regăsită și în multe fructe și legume;
•𝐀𝐦𝐛 𝐚 𝟔 - o proteină de transfer lipidic (LTP), cunoscută pentru potențialul de a da reacții mai intense.

𝐂𝐞 𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭 𝐝𝐞 𝐫𝐞𝐭̦𝐢𝐧𝐮𝐭? Aceste proteine seamănă foarte mult cu cele din unele alimente de origine vegetală. Astfel, organismul „confundă” molecula din aliment cu cea din polen și declanșează reacția alergică – chiar dacă sursa nu este ambrozia în sine.

𝐂𝐞 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐩𝐨𝐭 𝐝𝐚 𝐫𝐞𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐢?
Printre cele mai frecvente alimente implicate în sindromul de alergie orală legat de ambrozie se numără:
🍈 Pepene galben (atât soiurile cu miez portocaliu – cantaloupe – cât și cele cu miez verde – honeydew)
🍉Pepene roșu
🍌 Banana
🥒 Castravetele
🥒Dovlecelul (zucchini)
🌻 Semințele de floarea-soarelui
🌿 Echinaceea (folosită în unele suplimente), mușetelul
🌶️ Condimente precum paprika, oregano, coriandru, piper negru sau curry

Este important de știut că nu toate persoanele alergice la ambrozie dezvoltă acest sindrom. Reacțiile pot fi ușoare sau absente în afara sezonului și pot varia de la an la an, în funcție de expunerea la polen sau de nivelul individual de sensibilizare.

𝐂𝐮𝐦 𝐬𝐞 𝐦𝐚𝐧𝐢𝐟𝐞𝐬𝐭𝐚̆?
De obicei, simptomele apar în primele minute după ce mușcăm din fructul sau leguma respectivă. Cele mai frecvente sunt:
✔️mâncărime pe buze, limbă sau cerul gurii;
✔️senzația de arsură sau furnicături în gât;
✔️uneori, umflarea ușoară a buzelor sau limbii.

În cele mai multe cazuri, reacția se limitează la zona orală și dispare rapid. Totuși, uneori, mai ales în sezonul de polen (august – octombrie), simptomele pot fi mai intense provocând disconfort la înghițire sau, rar, dificultăți de respirație.

✅ 𝐂𝐞 𝐩𝐨𝐭̦𝐢 𝐟𝐚𝐜𝐞?
•Evită alimentele 𝐜𝐫𝐮𝐝𝐞 care îți provoacă simptome în sezonul polinic.
•Încearcă să le consumi 𝐠𝐚̆𝐭𝐢𝐭𝐞 (prin fierbere sau coacere), deoarece proteinele alergenice se degradează prin temperatură.
•Fii atent(ă) la 𝐜𝐞𝐚𝐢𝐮𝐫𝐢 𝐬𝐚𝐮 𝐬𝐮𝐩𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐧𝐚𝐭𝐮𝐫𝐢𝐬𝐭𝐞, în special cele pe bază de 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐧𝐚𝐜𝐞𝐞𝐚, 𝐦𝐮𝐬̦𝐞𝐭̦𝐞𝐥, 𝐠𝐚̆𝐥𝐛𝐞𝐧𝐞𝐥𝐞 - toate din familia Asteraceae.
•𝐕𝐨𝐫𝐛𝐞𝐬̦𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐮𝐥 𝐭𝐚̆𝐮 despre testare și opțiuni precum tratamentul simptomatic sau imunoterapia.

📣 𝐃𝐢𝐬𝐭𝐫𝐢𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐫 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐚 𝐚𝐯𝐞𝐚 𝐧𝐞𝐯𝐨𝐢𝐞. Mulți pacienți trăiesc ani întregi cu simptome ușoare, dar supărătoare, fără să știe că au o alergie încrucișată – iar înțelegerea problemei poate face o mare diferență în calitatea vieții.

05/08/2026

Pentru un copil cu alergii alimentare multiple, grija nu se oprește la un singur aliment.

Laptele, oul, arahidele sau nucile pot apărea în produse neașteptate, iar teama de expuneri accidentale poate influența mesele la școală, aniversările, vacanțele și ieșirile la restaurant.

Un nou studiu, publicat în JAMA Pediatrics, discută două strategii care încearcă să crească pragul la care apare reacția alergică: omalizumabul și imunoterapia orală multialergenică.

Pe scurt, cercetătorii au urmărit dacă participanții puteau tolera, în spital, o cantitate mai mare din alimentele-problemă.

Rezultatul principal a fost atins de:
🔵 36% dintre participanții din grupul omalizumab
🔴 19% dintre participanții din grupul imunoterapie orală multialergenică

Dar nuanța este importantă: diferența nu înseamnă simplu că un tratament „funcționează”, iar celălalt „nu”. Imunoterapia orală a fost mai greu de continuat și a avut mai multe reacții adverse, iar asta a influențat rezultatul final.

📤 Salvează caruselul dacă vrei să revii la informații și trimite-l unei familii pentru care alergiile alimentare multiple fac parte din viața de zi cu zi.

04/08/2026

🌿 Sezonul ambroziei începe să se intensifice, iar pentru mulți pacienți următoarele săptămâni pot însemna simptome tot mai greu de controlat.

Președintele AREA, Dr. Claudia Adriana Nicolae, a vorbit pentru Digi24 despre cm recunoaștem alergia la ambrozie, cm o diferențiem de o răceală, când trebuie să ne gândim și la astm, ce semne impun evaluare medicală și ce opțiuni de tratament avem, inclusiv imunoterapia alergen-specifică.

Mulțumim Digi24 pentru invitație și pentru spațiul acordat unui subiect care afectează tot mai mulți pacienți.

🔎 Vă invităm să citiți articolul integral și să îl distribuiți celor pentru care aceste informații pot fi utile.

Medicul alergolog Claudia Adriana Nicolae a detaliat de ce manifestările se accentuează în următoarele săptămâni, cm pot fi diferențiate de o răceală, cine prezintă cel mai mare risc de sensibilizare și când este necesar un consult de specialitate...

03/08/2026

𝐀𝐧𝐚𝐟𝐢𝐥𝐚𝐱𝐢𝐚 𝐢̂𝐧 𝐬𝐚𝐥𝐚 𝐝𝐞 𝐨𝐩𝐞𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐞

Atunci când ne gândim la anafilaxie, ne imaginăm de obicei urticarie, umflarea feței, senzația de constricție în gât sau dificultatea de a respira. În sala de operație, situația este diferită: pacientul se află sub anestezie, nu poate descrie ce simte, iar mare parte din corp este acoperită de câmpurile chirurgicale.

Primele semne pot apărea direct pe monitoare: tensiunea scade brusc, pulsul se modifică, saturația oxigenului din sânge începe să coboare sau pacientul devine dintr-odată mult mai greu de ventilat. Bronhospasmul (îngustarea bruscă a căilor respiratorii) poate fi unul dintre primele indicii.

Anafilaxia perioperatorie este rară, aproximativ un 𝐜𝐚𝐳 𝐥𝐚 𝟏𝟎.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐞𝐬𝐭𝐞𝐳𝐢𝐢, deși estimările diferă între țări și studii. Este însă o urgență care poate evolua rapid și pe care echipa de anestezie este pregătită să o recunoască și să o trateze.

𝐂𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞𝐜𝐥𝐚𝐧𝐬̦𝐚 𝐫𝐞𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐚?
În timpul unei intervenții sunt administrate într-un interval scurt mai multe medicamente și sunt utilizate numeroase produse medicale. Cele mai frecvente cauze sunt:
– antibioticele administrate pentru prevenirea infecțiilor, în special cefazolina;
– blocantele neuromusculare, folosite pentru relaxarea musculaturii și facilitarea intubației sau a intervenției;
– clorhexidina, prezentă în unele soluții antiseptice, geluri sau dispozitive medicale;
– mai rar, coloranții utilizați în anumite intervenții, latexul, unele soluții perfuzabile sau excipienții „ascunși” din geluri, spray-uri și agenți hemostatici.

Nu există însă un singur „vinovat principal” valabil peste tot. În unele țări predomină antibioticele, iar în altele blocantele neuromusculare. Clorhexidina a reprezentat aproximativ 9% dintre reacțiile investigate în unele registre europene.

Și încă un mit care merită lămurit: 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐚 𝐥𝐚 𝐨𝐮 𝐬𝐚𝐮 𝐬𝐨𝐢𝐚 𝐧𝐮 𝐢̂𝐧𝐬𝐞𝐚𝐦𝐧𝐚̆ 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐦𝐚𝐭 𝐜𝐚̆ 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐨𝐟𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐞𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭. Reacțiile adevărate la propofol sunt rare, iar componentele din formularea sa nu sunt, în mod obișnuit, proteinele care provoacă alergia alimentară.

La fel de important este ce se întâmplă după ce episodul a trecut. Trebuie păstrate foaia de anestezie și lista completă a medicamentelor și produselor utilizate, iar pacientul are nevoie de o evaluare realizată în colaborare - alergolog și anestezist.

Nu este necesară testarea preventivă a tuturor anestezicelor înaintea unei operații doar pentru că o persoană are astm, dermatită atopică, alergii alimentare sau alte alergii medicamentoase. Cea mai importantă informație rămâne existența unei reacții anterioare în timpul unei intervenții, chiar dacă, la acel moment, cauza nu a fost clarificată.

🎥 În materialul video de mai jos, un medic anestezist pediatru explică modul în care anafilaxia este recunoscută și tratată atunci când pacientul nu poate comunica.

Difficulty breathing and skin rash are common indicators that someo...

02/08/2026

🤱 În fiecare an, între 1 și 7 august, marcăm 𝐒𝐚̆𝐩𝐭𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐚 𝐌𝐨𝐧𝐝𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐀𝐥𝐚̆𝐩𝐭𝐚̆𝐫𝐢𝐢, inițiativă lansată în 1992 de Alianța Mondială pentru Alăptare (WABA) și susținută de OMS și UNICEF.

Tema anului 2026 este: „𝐀𝐥𝐚̆𝐩𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐮𝐧 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭 𝐬𝐮𝐬𝐭𝐞𝐧𝐚𝐛𝐢𝐥 𝐢̂𝐧 𝐯𝐢𝐚𝐭̦𝐚̆: 𝐬𝐚̆ 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐨𝐥𝐢𝐝𝐚̆𝐦 𝐜𝐞𝐞𝐚 𝐜𝐞 𝐟𝐮𝐧𝐜𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐞𝐚𝐳𝐚̆.” Mesajul este unul foarte concret. Știm deja ce ajută mamele să înceapă și să continue alăptarea: consilierea competentă, maternitățile care aplică bunele practici, concediul maternal, sprijinul la locul de muncă și implicarea familiei. Provocarea nu mai este să descoperim ce funcționează, ci să facem aceste măsuri accesibile tuturor mamelor, nu doar celor care au norocul să găsească singure ajutorul potrivit.

Cu această ocazie, revenim asupra unei întrebări care preocupă multe familii: 𝐟𝐮𝐧𝐜𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐚𝐥𝐚̆𝐩𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐚 𝐨 𝐦𝐚̆𝐬𝐮𝐫𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐯𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐞 𝐚 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫?

Laptele uman este mai mult decât hrană. Este un sistem biologic viu, adaptat copilului, care conține anticorpi, factori antiinflamatori, enzime și oligozaharide ce susțin dezvoltarea microbiomului intestinal și maturizarea sistemului imunitar. Prin acești factori, laptele matern participă la maturizarea sistemului imunitar și la primele etape ale dezvoltării toleranței imunologice.

📌 Studiile arată că 𝐚𝐥𝐚̆𝐩𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐞𝐱𝐜𝐥𝐮𝐬𝐢𝐯𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞𝐥𝐞 𝟒–𝟔 𝐥𝐮𝐧𝐢 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐬𝐜𝐚𝐝𝐚̆ 𝐫𝐢𝐬𝐜𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐝𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐯𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐝𝐞𝐫𝐦𝐚𝐭𝐢𝐭𝐞𝐢 𝐚𝐭𝐨𝐩𝐢𝐜𝐞 și, în unele cazuri, a alergiilor alimentare (în special la laptele de vacă). De asemenea, la copiii predispuși, 𝐚𝐥𝐚̆𝐩𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐜𝐞 𝐞𝐩𝐢𝐬𝐨𝐚𝐝𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐰𝐡𝐞𝐞𝐳𝐢𝐧𝐠 (respirație șuierătoare), iar efectele protectoare pot fi și mai mari în familiile cu istoric atopic.

Totuși, mesajul medical corect este unul nuanțat. Alăptarea are numeroase beneficii pentru sănătatea mamei și a copilului, dar nu reprezintă o garanție că acesta nu va dezvolta o boală alergică. Un copil alăptat poate dezvolta alergii, iar acest lucru nu înseamnă că mama a greșit sau că laptele ei nu a fost suficient de bun.

𝐂𝐞 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐦𝐚𝐧𝐝𝐚̆ 𝐠𝐡𝐢𝐝𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐜𝐭𝐮𝐚𝐥𝐞? (𝐎𝐌𝐒, 𝐀𝐀𝐏, 𝐄𝐀𝐀𝐂𝐈 𝐞𝐭𝐜.):
🔸 𝐍𝐔 𝐬𝐞 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐦𝐚𝐧𝐝𝐚̆ 𝐞𝐥𝐢𝐦𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐞𝐯𝐞𝐧𝐭𝐢𝐯𝐚̆ a alimentelor alergenice din dieta mamei, dacă sugarul este sănătos. Laptele, oul, arahidele, nucile, peștele, grâul sau soia nu trebuie scoase din alimentația mamei doar pentru că există alergii în familie sau „ca să nu devină copilul alergic”. Aceste restricții nu s-au dovedit eficiente în prevenirea alergiilor și pot transforma o perioadă deja solicitantă într-una și mai dificilă.

🔸 𝐍𝐮 𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐜𝐨𝐥𝐢𝐜𝐚̆, 𝐫𝐞𝐠𝐮𝐫𝐠𝐢𝐭𝐚𝐭̦𝐢𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐬𝐜𝐚𝐮𝐧 𝐦𝐨𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭 𝐢̂𝐧𝐬𝐞𝐚𝐦𝐧𝐚̆ 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐞.
În primele luni de viață, plânsul, refluxul fiziologic, gazele și modificările de tranzit sunt frecvente. Luate separat, ele nu confirmă alergia la proteinele laptelui de vacă. Dietele începute „de probă”, fără un plan clar, pot duce la restricții inutile și la multă anxietate pentru familie.

🔸 𝐎 𝐝𝐢𝐞𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐞𝐥𝐢𝐦𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐢 𝐧𝐞𝐜𝐞𝐬𝐚𝐫𝐚̆, 𝐝𝐚𝐫 𝐧𝐮𝐦𝐚𝐢 𝐢̂𝐧 𝐬𝐢𝐭𝐮𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐛𝐢𝐧𝐞 𝐚𝐥𝐞𝐬𝐞.
Atunci când sugarul alăptat prezintă manifestări persistente și sugestive (de exemplu sânge în scaun, reacții repetate asociate alimentației, dermatită dificil de controlat sau afectarea creșterii) medicul poate recomanda eliminarea temporară a alimentului suspectat. De regulă, dieta este limitată la aproximativ 2–4 săptămâni și trebuie urmată de reintroducerea controlată a alimentului.

🔸 𝐄𝐥𝐢𝐦𝐢𝐧𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐞𝐱𝐭𝐢𝐧𝐬𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐟𝐚̆𝐜𝐮𝐭𝐞 „𝐝𝐢𝐧 𝐠𝐫𝐢𝐣𝐚̆” 𝐩𝐨𝐭 𝐚𝐯𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐞𝐜𝐢𝐧𝐭̦𝐞 𝐧𝐞𝐠𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞: pot duce la un aport insuficient de calciu, vitamina D, iod sau proteine, pot face alăptarea mai dificil de continuat și pot menține familia într-o dietă restrictivă fără un beneficiu demonstrat. Dacă eliminarea trebuie prelungită, este importantă consilierea nutrițională și, atunci când este necesar, suplimentarea mamei.

Pe scurt, alăptarea merită susținută pentru beneficiile ei reale, fără promisiuni exagerate și fără presiune asupra mamei. Nu sunt necesare diete preventive, iar apariția unor simptome nu trebuie să ducă automat la eliminări multiple.

Mâncați variat, continuați alăptarea și introduceți progresiv alimentele solide, inclusiv pe cele alergizante. Iar atunci când apar îndoieli, cereți sprijin medical înainte ca teama să transforme hrănirea copilului într-o listă tot mai lungă de interdicții.

📌 𝐒𝐚𝐥𝐯𝐚𝐭̦𝐢 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐭𝐞𝐱𝐭 pentru perioada alăptării și a diversificării și 🔁 𝐝𝐚𝐭̦𝐢-𝐥 𝐦𝐚𝐢 𝐝𝐞𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 unei mame care are nevoie de informații corecte, dar și de puțină încredere.

31/07/2026

Câteva informații despre sezonul polenului de ambrozie găsiți în materialul de mai jos 👇🏻

Mulțumim, România Pozitivă! ✨

A început sezonul ambroziei. Cum recunoaștem alergia și cm ne protejăm