Asociația Română de Educație în Alergii

16/06/2026

Rinita alergică nu înseamnă doar strănut, nas înfundat sau ochi iritați. Pentru mulți copii și adulți, poate însemna nopți cu somn prost, oboseală, dificultăți de concentrare, respirație dificilă și o calitate a vieții afectată zi de zi.

Pe lângă tratamentele care controlează simptomele, există și o abordare care merge mai aproape de cauza bolii: imunoterapia alergen-specifică.

Este singurul tratament care poate modifica evoluția naturală a rinitei alergice, ajutând sistemul imunitar să tolereze mai bine alergenul responsabil. Poate fi administrată injectabil sau sublingual, doar la indicația medicului alergolog, după confirmarea sensibilizării prin teste alergologice.

Când este potrivită? Cum se stabilește indicația? Ce înseamnă tratamentul pe termen lung? Ce trebuie să știe părinții înainte de a lua o decizie?

Despre toate acestea vom discuta pe înțelesul tuturor la atelierul dedicat rinitei alergice, din cadrul Școlii Atopiei.

📅 26 iunie, ora 17:00
📍 Clinica Medicum (sala de evenimente)

Invitații atelierului:
🔹 Dr. Alina Petre, medic specialist ORL
🔹 Dr. Dragos Casu, medic rezident alergologie

Coordonatorul atelierului:
🔹 Dr. Claudia Adriana Nicolae, medic primar alergologie și imunologie clinică și președinte AREA

Mai sunt disponibile ultimele locuri. Dacă rinita alergică face parte din viața copilului tău sau a familiei tale, te așteptăm la o întâlnire clară, practică și orientată spre soluții.

14/06/2026

🍽️ Ce gătești când copilul are alergii alimentare?

Pentru mulți părinți, întrebarea aceasta apare foarte devreme. Uneori după un diagnostic. Alteori după o reacție. Alteori în fața unei aniversări, a unui pachet pentru grădiniță sau a unei mese în familie în care copilul își dorește, pur și simplu, să mănânce „ca ceilalți”.

Volumele Acrobații culinare au fost create din experiența unor mame curajoase, care au învățat să reinventeze gătitul în lupta cu alergiile alimentare. 🤍

Nu sunt doar cărți de rețete.
Sunt pagini scrise din grijă, încercări, soluții găsite cu răbdare și dorința de a aduce bucurie copiilor, chiar și atunci când meniul trebuie adaptat.

În acest carusel am ales câteva idei din volume:

🍕 Pizza fără TOP 14 alergeni
🍬 Jeleuri în 2 culori fără TOP 14 alergeni
🍒 Tartă cu jeleu de cireșe și iaurt de cocos
🥬 Turtițe de conopidă
🍅 Roșii umplute
🍉 Tort din fructe
🧁 Brioșă cu cremă de brânză vegană

⚠️ Important: fiecare copil are propriile alergii, toleranțe și recomandări medicale. De aceea, orice rețetă trebuie adaptată individual, iar etichetele ingredientelor trebuie verificate de fiecare dată.

Iar dacă vreți să aflați de unde puteți achiziționa volumele Acrobații culinare, găsiți linkul în secțiunea de comentarii. 📚

14/06/2026

Ambrozia nu este doar o buruiană. Este o problemă de sănătate publică.

Felicităm inițiativa Primăriei Capitalei, a Asociației Stop Ambroziei și a voluntarilor care s-au implicat în curățarea zonelor afectate din Parcul Natural Văcărești. Fiecare intervenție făcută la timp înseamnă mai puțin polen în aer și mai multă protecție pentru persoanele alergice.

Ambrozia poate declanșa rinită alergică, conjunctivită, tuse și agravarea astmului. De aceea, combaterea ei trebuie făcută înainte de înflorire.

Ce putem face concret?

- Smulgem planta cu tot cu rădăcină, acolo unde este posibil.

- Cositul trebuie repetat, nu făcut o singură dată.

- Verificăm terenurile abandonate, marginile drumurilor, șantierele și spațiile neîngrijite.

- Semnalăm zonele cu ambrozie către autoritățile locale.

Persoanele alergice ar trebui să evite contactul direct cu planta și să nu participe la acțiuni de curățare în perioadele cu polen în aer.

Ambrozia nu dispare într-o zi, dar fiecare teren curățat contează.

Ambrozia este o plantă otrăvitoare, găsită la orice pas! Pentru alergici este extrem de dăunătoare, produce reacții agresive și acum este timpul să o stârpim. Trebuie smulsă cu tot cu rădăcină, înainte să înflorească! Sâmbătă, alături de Asociația Stop Ambriziei și de volu....

13/06/2026

Când vorbim despre alergii alimentare severe la copii, vorbim de fapt despre multe momente mici din viața de zi cu zi.

Despre gustarea din ghiozdan. Despre masa de la grădiniță. Despre aniversarea unui coleg. Despre o excursie. Despre un corn oferit din grijă, dar fără să știm exact ce conține. Despre un copil care vrea să fie ca ceilalți și despre un părinte care speră, în fiecare zi, că adulții din jurul lui vor ști ce au de făcut.

Pentru familiile copiilor cu alergii alimentare, școala nu este doar un loc de învățare. Este și un loc în care trebuie construită siguranța.

Un studiu european recent, bazat pe datele din Registrul European al Anafilaxiei, arată că aproximativ 1 din 10 cazuri pediatrice de anafilaxie alimentară raportate a apărut în școli sau grădinițe. Aproape jumătate dintre copiii care au avut o reacție în mediul educațional erau deja cunoscuți cu alergie la alimentul implicat. Asta înseamnă că multe situații nu apar complet „din senin”. Ele apar uneori acolo unde informația nu a fost transmisă suficient de clar, unde eticheta nu a fost verificată, unde planul de urgență nu a fost cunoscut sau unde adulții nu s-au simțit pregătiți să intervină.

Acesta este, poate, cel mai important mesaj al studiului: anafilaxia în școli și grădinițe poate fi severă, dar o parte dintre riscuri pot fi reduse prin educație, comunicare și proceduri clare.

Nu vorbim despre a transforma școala într-un spațiu al fricii. Nu vorbim despre a izola copilul alergic sau despre a pune presiune imposibilă pe profesori. Vorbim despre lucruri simple, dar esențiale: să știm cine este copilul cu risc, la ce aliment este alergic, unde este planul lui de urgență, cine sună familia, cine sună la 112 și cine poate administra adrenalina atunci când este nevoie.

Studiul mai arată ceva important: adrenalina, tratamentul esențial în anafilaxie, a fost folosită prea rar. În schimb, antihistaminicele și corticosteroizii au fost administrate mult mai frecvent. Pentru părinți și cadre didactice, mesajul este: în anafilaxie, adrenalina nu este „ultima soluție”, ci tratamentul care poate salva viața atunci când apar semne de reacție severă. Antihistaminicul poate ajuta la urticarie sau mâncărime, dar nu tratează o anafilaxie severă și nu trebuie să întârzie administrarea adrenalinei.

În România, nu avem încă date naționale solide care să ne spună câte reacții anafilactice alimentare apar în grădinițe, școli sau afterschool-uri. Probabil că multe episoade nu sunt raportate într-un registru comun, iar imaginea reală este încă incompletă. În timp, sperăm ca și cazurile din România și din alte țări europene să fie mai bine documentate, pentru ca deciziile să se bazeze pe date cât mai clare.

Dar lipsa unor date perfecte nu înseamnă că trebuie să așteptăm.

Copiii cu alergii există deja în clasele noastre. Părinții lor trăiesc deja cu această grijă. Profesorii și educatorii sunt deja puși, uneori fără pregătire suficientă, în situația de a gestiona riscuri medicale reale.

De aceea, programul , dezvoltat de AREA cu sprijinul Ministerului Educației, pornește exact de la această nevoie: să aducem educația despre alergii mai aproape de copii, părinți și școli. Să explicăm pe înțelesul tuturor ce este o alergie alimentară, cm poate fi prevenită o expunere accidentală, cm recunoaștem semnele unei reacții severe și ce trebuie făcut în primele minute.

Pentru că în anafilaxie, primele minute contează.

O școală mai sigură pentru copiii cu alergii nu se construiește doar prin reguli scrise. Se construiește prin oameni informați. Prin părinți ascultați. Prin profesori sprijiniți, nu lăsați singuri. Prin medici care oferă planuri clare. Prin comunități care înțeleg că siguranța unui copil nu este un moft, ci o responsabilitate comună.

Mesajul nostru este simplu: copiii cu alergii alimentare au nevoie de protecție, dar și de normalitate. Au nevoie să fie incluși, nu marginalizați. Au nevoie ca adulții din jurul lor să știe ce au de făcut, calm și corect.

Iar educația este primul pas.

11/06/2026

𝐏𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐨𝐮𝐥 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬 𝐦𝐚𝐢 𝐝𝐞𝐯𝐫𝐞𝐦𝐞 𝐢̂𝐧 𝐝𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚̆ 𝐫𝐢𝐬𝐜𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐞 𝐥𝐚 𝐨𝐮?

Un nou studiu publicat în JAMA Pediatrics aduce o veste importantă pentru părinți: introducerea oului în alimentația bebelușului, în jurul vârstei de 6 luni, atunci când copilul este pregătit pentru diversificare, a fost asociată cu mai puține alergii la ou.

Ani la rând, mulți părinți au primit sfatul de a amâna alimentele considerate „alergene”, cm sunt oul, arahidele, laptele, peștele sau nucile. Logica părea simplă: dacă un aliment poate da alergie, mai bine îl introducem cât mai târziu.

Astăzi, dovezile ne arată că lucrurile nu stau chiar așa.

Sistemul imun al copilului învață încă din primele luni de viață. Atunci când un aliment este introdus pe cale digestivă, la momentul potrivit, în cantitate mică și într-o formă sigură, organismul are șansa să îl recunoască drept aliment obișnuit. Acest proces se numește toleranță.

Cu alte cuvinte, copilul nu trebuie „protejat” prin amânarea inutilă a alimentelor. Dimpotrivă, în multe situații, introducerea lor corectă și la timp poate ajuta sistemul imun să se obișnuiască cu ele.

𝐂𝐞 𝐚 𝐚𝐫𝐚̆𝐭𝐚𝐭 𝐬𝐭𝐮𝐝𝐢𝐮𝐥?

• Cercetătorii din Australia au analizat peste 7.000 de bebeluși. Au comparat două perioade: una mai veche, când oul era introdus mai târziu, și una mai recentă, după ce ghidurile au început să recomande introducerea oului mai devreme, în jurul vârstei de 6 luni.

• După schimbarea recomandărilor, mai mulți copii au primit ou în jurul vârstei de 6 luni, iar alergia la ou a devenit mai rară.

• Înainte, alergia la ou era prezentă la 9,2% dintre copii. După schimbarea ghidurilor, procentul a scăzut la 7,6%.

• La copiii cu eczemă timpurie, care au un risc mai mare de alergii alimentare, scăderea a fost și mai importantă: de la 34,6% la 21,9%.

𝐂𝐞 𝐢̂𝐧𝐬𝐞𝐚𝐦𝐧𝐚̆ 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐚̆𝐫𝐢𝐧𝐭̦𝐢?

• Nu înseamnă că oul previne sigur alergia la fiecare copil. Nu înseamnă că trebuie introdus forțat. Nu înseamnă că diversificarea trebuie începută prea devreme.

• Înseamnă că, atunci când copilul este pregătit pentru diversificare, amânarea oului fără un motiv medical clar nu mai este considerată utilă.

Recomandarea actuală este ca oul să poată fi introdus în jurul vârstei de 6 luni, nu înainte de 4 luni, într-o formă potrivită pentru vârsta copilului.

Foarte important: oul trebuie să fie bine gătit. Pentru bebeluși nu se recomandă ou crud, ou moale sau preparate insuficient gătite. Se începe cu cantități mici, într-o textură sigură, de exemplu ou bine fiert și pasat sau amestecat în alte alimente deja tolerate.

După introducere, este util ca alimentul să rămână prezent în alimentație, dacă este tolerat. Sistemul imun învață mai bine prin expuneri repetate, nu printr-o singură încercare urmată de pauze foarte lungi.

𝐂𝐚̂𝐧𝐝 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐮𝐭𝐚𝐭 𝐢̂𝐧𝐚𝐢𝐧𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐮𝐥?

• Dacă bebelușul are eczemă severă, reacții alergice anterioare, alergie cunoscută la alte alimente sau dacă părinții sunt îngrijorați, introducerea oului ar trebui discutată cu medicul pediatru sau alergologul.

Acest studiu ne arată ceva important: ghidurile bazate pe dovezi pot schimba lucrurile în bine. Când informația corectă ajunge la părinți și este aplicată în siguranță, putem reduce riscul unor alergii alimentare la nivelul întregii comunități.

Mesajul pentru familii este simplu: nu amânare inutilă, nu grabă, nu frică. Ci diversificare la timp, cu alimente potrivite, în forme sigure și cu sfat medical atunci când există risc crescut.

Știința merge înainte, iar prevenția începe adesea cu pași mici, făcuți corect.

07/06/2026

Poate un plasture mic să ajute, într-o zi, persoanele cu alergie la arahide?

Este o întrebare la care cercetătorii încearcă acum să răspundă.

Moonlight Therapeutics a început primul studiu clinic pentru MOON101, o terapie experimentală pentru alergia la arahide. Este important de spus de la început: MOON101 nu este încă un tratament aprobat și nu este disponibil pentru pacienți. Studiul se află într-o etapă timpurie, iar cercetătorii urmăresc în primul rând dacă terapia este sigură și bine tolerată.

Ce este MOON101?

Este o formă de imunoterapie specifică pentru alergia la arahide, administrată prin piele. În loc ca alergenul să fie administrat oral sau prin injecție, MOON101 folosește un mic dispozitiv aplicat pe piele, asemănător unei ștampile sau unui plasture cu microace foarte fine.

Aceste microace pătrund doar în straturile superficiale ale pielii și eliberează cantități foarte mici de extract de arahide.

De ce prin piele?

Pentru că pielea nu este doar o barieră de protecție. Ea este și un loc important de comunicare cu sistemul imunitar. În piele există celule imune care pot recunoaște alergenul și pot transmite mai departe informația către sistemul imun.

Ideea cercetătorilor este că, prin expuneri foarte mici și controlate, sistemul imun ar putea fi „antrenat” treptat să reacționeze mai puțin agresiv la arahide.

Cu alte cuvinte, scopul nu este ca o persoană cu alergie să poată mânca arahide fără grijă. Scopul cercetării este să vadă dacă această terapie ar putea reduce sensibilitatea la arahide și, în viitor, riscul unor reacții severe la expuneri accidentale.

Dispozitivul se aplică pentru câteva minute, apoi este îndepărtat. Dacă studiile viitoare vor confirma siguranța și eficiența, acest tip de tratament ar putea deveni o opțiune mai ușor de administrat pentru unele persoane cu alergie la arahide.

Studiul se numește SURVEYOR și include aproximativ 40 de participanți din Statele Unite, copii, adolescenți și adulți cu alergie la arahide confirmată medical, cu vârste între 4 și 55 de ani.

Participanții vor primi doze crescătoare sub supraveghere medicală, iar cercetătorii vor urmări reacțiile adverse, tolerabilitatea și primele semne despre modul în care sistemul imun răspunde la această terapie.

Este o veste care aduce speranță, dar trebuie privită cu prudență.

Un studiu de fază I nu înseamnă că tratamentul este deja eficient. Nu înseamnă că este aprobat. Nu înseamnă că poate fi folosit acasă de familii. Înseamnă că terapia este testată pentru prima dată la oameni, în condiții controlate, pentru a înțelege mai ales profilul de siguranță.

Pentru familiile care trăiesc cu alergie la arahide, astfel de cercetări sunt importante. Ele arată că medicina caută soluții mai ușor de administrat, mai puțin invazive și mai adaptate vieții de zi cu zi.

Dar, până când aceste terapii vor fi validate și aprobate, siguranța de azi rămâne esențială: citirea atentă a etichetelor, evitarea alergenului cunoscut, prevenirea contaminării încrucișate, plan de acțiune pentru reacții alergice, acces rapid la adrenalină autoinjectabilă atunci când este recomandată de medic.

Cercetarea merge înainte.
Speranța este importantă.
Dar prevenția și educația rămân, astăzi, cele mai importante instrumente pentru siguranța copiilor și adulților cu alergii alimentare.

05/06/2026

☀️ Crema de soare, alergiile alimentare și eticheta pe care uneori o uităm

Vara, când alegem o cremă de soare pentru copil, ne uităm de obicei la SPF, protecție UVA/UVB, textură, rezistență la apă sau dacă este potrivită pentru piele sensibilă.

Dar pentru copiii cu alergii alimentare, mai există un detaliu important: lista completă de ingrediente.

Unele produse cosmetice pot conține ingrediente derivate din alimente, mai ales sub formă de uleiuri, extracte, unturi vegetale sau ingrediente botanice. În cremele de soare pot apărea, de exemplu, derivați din migdale, cocos, avocado, susan, ovăz, soia, grâu, orez, floarea-soarelui sau alte surse vegetale.

Și partea care poate crea confuzie este că aceste ingrediente nu apar întotdeauna cu denumirea pe care o folosim în mod obișnuit. Pe eticheta INCI, ele pot fi scrise în latină sau engleză: Prunus dulcis, Avena sativa, Sesamum indicum, Glycine soja, Triticum vulgare, Persea gratissima și altele.

Atunci când există alergii alimentare cunoscute, mai ales alergii severe, eticheta merită verificată de fiecare dată. Formulele se pot schimba, inclusiv la produse folosite anterior fără probleme.

🔎 Caută nu doar numele alimentului, ci și termeni precum: oil, seed oil, kernel extract, extract, butter.

Și încă un lucru important: mențiunea „hypoallergenic” nu garantează că produsul este sigur pentru toate alergiile alimentare.

Dacă recunoști pe etichetă un ingredient derivat din alimentul la care copilul este alergic, cel mai prudent este să evitați produsul până primiți o clarificare sigură. Iar dacă informația nu este clară, întrebați farmacistul, producătorul sau medicul alergolog.

📌 Salvează postarea pentru cumpărăturile de vară.
➡️ Trimite-o unui părinte care verifică atent etichetele alimentare, dar poate nu s-a gândit încă la produsele cosmetice.
💬 Ați găsit vreodată un ingredient surprinzător într-o cremă de soare sau într-un produs pentru copii?

03/06/2026

Sunt vești pe care le citim cu greu. Și pe care am prefera să nu fie nevoie să le explicăm niciodată.

Liam avea 8 ani. Era un copil cu alergii alimentare severe la lapte, ou și arahide. În timpul unei ieșiri obișnuite cu familia, a mâncat un desert înghețat despre care familia credea că este vegan și sigur pentru el. Din informațiile relatate public, reacția a apărut foarte repede, la câteva minute după consum, și a evoluat sever. Liam s-a stins din viață două zile mai târziu, la spital.

Scriem despre acest caz cu mult respect pentru familia lui și cu mare atenție la felul în care ducem mai departe mesajul.

Nu știm toate detaliile medicale. Nu este rolul nostru să tragem concluzii despre ce s-a întâmplat exact. Dar știm ceva important: anafilaxia poate evolua rapid, uneori dramatic, iar recunoașterea ei timpurie poate face diferența.

Pentru părinții copiilor cu alergii alimentare, pentru bunici, educatori, profesori, antrenori, personal din restaurante sau oameni care lucrează cu copii, este esențial să știm cm poate arăta o reacție severă.

Anafilaxia nu înseamnă întotdeauna doar bubițe pe piele.

Uneori, primele semne pot fi respiratorii: tuse bruscă, respirație grea, wheezing (respirație șuierătoare), voce modificată, senzație de nod în gât sau dificultate la înghițire.

Uneori apar simptome digestive: greață, dureri abdominale, vărsături repetate, mai ales dacă apar rapid după contactul cu un aliment cunoscut ca risc.

Uneori copilul devine palid, moale, confuz, foarte obosit, amețit sau pare că „se stinge”.

Iar uneori simptomele se pot combina și pot progresa în câteva minute.

De aceea, în suspiciunea de anafilaxie, nu așteptăm să vedem dacă trece. Nu ne bazăm doar pe antihistaminic. Nu amânăm adrenalina atunci când planul de acțiune o indică.

Adrenalina autoinjectabilă trebuie să fie aproape de copil, nu în mașină, nu acasă, nu într-o geantă aflată departe. Pentru copiii cu risc de anafilaxie, accesul rapid la două doze poate fi vital.

Este important și ce se întâmplă după administrarea adrenalinei. Copilul trebuie evaluat medical, chiar dacă pare că își revine. Unele reacții pot reveni după o perioadă de ameliorare, fără o nouă expunere la alergen. Aceasta se numește reacție bifazică. Nu putem spune că acesta a fost mecanismul în cazul lui Liam, pe baza informațiilor disponibile public, dar este un motiv în plus pentru care anafilaxia trebuie tratată ca urgență medicală.

Cazul acesta mai aduce în discuție un lucru foarte dureros pentru multe familii: cât de greu este să navighezi lumea alimentelor atunci când un ingredient greșit poate pune viața copilului în pericol.

Pentru un copil cu alergie severă, cuvinte precum „vegan”, „plant-based”, „non-dairy” sau „fără lapte” nu sunt suficiente de unele singure. Contează eticheta exactă. Contează produsul primit. Contează contaminarea încrucișată. Contează instruirea personalului. Contează ca fiecare adult implicat să înțeleagă că alergiile alimentare nu sunt preferințe și nu sunt mofturi.

Un copil cu alergii nu are nevoie să fie exclus din viața de zi cu zi.
Are nevoie de o comunitate pregătită.

Are nevoie de părinți sprijiniți, nu judecați.
De școli care știu ce au de făcut.
De restaurante care iau întrebările despre alergeni în serios.
De adulți care recunosc semnele unei reacții severe.
De acces rapid la adrenalină.
De planuri clare de acțiune.

Și are nevoie ca noi toți să înțelegem că siguranța copiilor cu alergii este o responsabilitate comună.

Gândurile noastre se îndreaptă către familia lui Liam. Cu compasiune, cu respect și cu speranța că educația corectă poate preveni alte tragedii.

AREA – Asociația Română de Educație în Alergii

03/06/2026

Salutăm inițiativa Primăriei Sectorului 5 de a intensifica verificările și notificările privind terenurile unde ambrozia a început să se dezvolte. Combaterea acestei plante trebuie făcută din timp, înainte de înflorire și înainte de eliberarea polenului puternic alergen.

Ambrozia nu este doar o problemă de aspect al terenurilor neîngrijite. Pentru persoanele sensibilizate, poate însemna rinită alergică severă, conjunctivită, tuse, agravarea astmului și o afectare importantă a calității vieții.

Reamintim că responsabilitatea combaterii ambroziei revine proprietarilor și administratorilor de terenuri, drumuri, căi ferate, cursuri de apă sau alte suprafețe unde planta este prezentă. Măsurile trebuie menținute pe toată perioada de vegetație, nu doar punctual.

Dacă observați zone cu ambrozie, fotografiați-le, raportați-le pe Harta Ambroziei și sesizați autoritățile locale. Prevenția făcută acum poate reduce expunerea de mai târziu.

Primăria Sectorului 5 a demarat campania de combatere a ambrozie