29/09/2026
PRIMA STRATEGIE PENTRU EGALITATEA PERSOANELOR LGBT+ A CONSILIULUI EUROPEI
Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat prima sa strategie pentru egalitatea persoanelor LGBT+, pentru perioada 2027–2032.
Strategia stabilește direcțiile comune pe care statele membre ar trebui să le urmeze pentru a transforma în practică standardele europene deja existente privind egalitatea, protecția împotriva discriminării și recunoașterea vieții de familie.
CONTEXT
Strategia este adoptată într-un context în care protecția persoanelor LGBT+ rămâne inegală între state, cu unele țări care au introdus în ultimii ani chiar măsuri regresive.
Consiliul Europei semnalează creșterea discursului și infracțiunilor motivate de ură, restrângerea spațiului civic și obstacole persistente în sănătate, educație, locuire și muncă. Dezinformarea și noile tehnologii, inclusiv AI, amplifică aceste riscuri.
Strategia recunoaște acest backlash împotriva comunității LGBT+ ca pe un semnal periculos pentru erodarea principiilor democratice în sine.
OBIECTIVELE STRATEGIEI, pe scurt
1. Promovarea recunoașterii drepturilor egale și a demnității persoanelor LGBT+ în societate și a unei culturi a respectului și incluziunii, pentru combaterea stigmatizării și intoleranței
2. Combaterea dezinformării și manipulării informațiilor despre persoanele LGBT+, pentru protejarea democrației, drepturilor omului și statului de drept
3. Prevenirea și combaterea violenței și urii
4. Crearea, protejarea și consolidarea mecanismelor de protecție prin cadre juridice, instituționale și de reglementare eficiente
PROTECȚIE PENTRU TOATE FAMILIILE
Strategia cere autorităților publice să asigure recunoașterea familiilor LGBT+ pe bază de egalitate, inclusiv în ceea ce privește drepturile și obligațiile reciproce ale partenerilor, drepturile și obligațiile parentale, accesul egal la servicii și recunoașterea transfrontalieră a documentelor.
Privind acțiunile concrete ale Consiliului Europei apare o formulare foarte relevantă pentru România: CoE va lucra cu statele membre pentru dezvoltarea protecției juridice a tuturor familiilor „prin căsătorie și parteneriat civil”, urmărind alinierea drepturilor și obligațiilor și aplicarea nediscriminatorie a drepturilor parentale.
DREPTURILE COMUNITĂȚII TRANS
Recunoaștere juridică a genului: statelor membre trebuie să asigure proceduri de schimbare a actelor care să fie rapide, transparente și accesibile, fără cerințe abuzive, care respectă demnitatea persoanei. Aceste proceduri ar trebui să fie conforme cu jurisprudența CEDO și să evolueze către un model bazat pe autodeterminare.
Acces la servicii medicale: dezvoltarea unor politici și servicii de sănătate, inclusiv acces la servicii medicale de afirmare a genului și servicii specifice persoanelor trans, de calitate, accesibile, depatologizate și bazate pe drepturile omului.
DE LA HOTĂRÂRI LA PROTECȚIE REALĂ
Hotărârile obținute de ACCEPT – Buhuceanu, Ciobotaru și alte 20 de familii, X și Y v. România, M.C. și A.C. v. România și ACCEPT și alții v. România – sunt citate direct în strategie ca parte din jurisprudența CEDO care a construit standardele de drepturile omului pe care aceasta se bazează.
Dincolo de cazurile individuale, ele arată probleme cu care întreaga comunitate se confruntă în continuare: lipsa recunoașterii familiilor, proceduri umilitoare de recunoaștere juridică a genului, investigarea deficitară a infracțiunilor motivate de ură și restrângerea libertății de întrunire.
ESTE MOMENTUL CA ROMÂNIA SĂ-ȘI RESPECTE ANGAJAMENTELE EUROPENE ȘI SĂ TRANSFORME ACESTE STANDARDE ÎN DREPTURI REALE: căsătorie civilă, parteneriat civil, recunoașterea familiilor de facto și o procedură de recunoaștere juridică a genului rapidă, transparentă și accesibilă.
